11,061 matches
-
proaste și a prețurilor mari, mai cu seamă când nu departe există alte condiții. Fiind implicată imaginația, putem spune că avem de a face cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative; acestora le corespund două tipuri de gândire: gândirea convergentă și gândirea divergentă. Gândirea convergentă este logică și conduce la un răspuns unic. Gândirea divergentă necesită imaginație și conduce la o multitudine de idei sau răspunsuri posibile. În Tabelul 1 sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu problema în discuție - deci o gândire laterală. Gândirea divergentă se manifestă prin căutarea de soluții într-un larg evantai de direcții, majoritatea fiind altele decât cele obișnuite, prin abordarea problemelor din diverse perspective, prin flexibilitate în schimbarea metodelor. Gândirea creativă are patru atribute importante: * fluența; * flexibilitatea; * originalitatea; * gradul de elaborare. Fluența gândirii reprezintă numărul total de răspunsuri adecvate (exceptând ideile absurde, fără sens) găsite la o problemă creativă. O fluență ridicată însemnă un număr foarte mare de răspunsuri date. O
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prin abordarea problemelor din diverse perspective, prin flexibilitate în schimbarea metodelor. Gândirea creativă are patru atribute importante: * fluența; * flexibilitatea; * originalitatea; * gradul de elaborare. Fluența gândirii reprezintă numărul total de răspunsuri adecvate (exceptând ideile absurde, fără sens) găsite la o problemă creativă. O fluență ridicată însemnă un număr foarte mare de răspunsuri date. O condiție a obținerii calității ideilor este producerea cantității. Astfel spus, o cale de a găsi răspunsuri cât mai originale este producerea unui număr cât mai mare de idei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Câți ani au împreună? Răspuns: 70 ani. Câți ani au împreună peste 10 ani? Răspuns (greșit): 80 ani. Originalitatea gândirii este aptitudinea persoanei de a da răspunsuri neuzuale (cu frecvență statistică mică). Originalitatea este factorul cel mai important al gândirii creative. În testele de creativitate, originalitatea gândirii se recunoaște prin raritatea sau chiar unicitatea răspunsurilor într-o populație statistică. De pildă, în exemplul luat la pagina anterioară (flexibilitatea gândirii) răspunsul 9 are caracter de originalitate, fiind găsit foarte rar. În cazul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
testele de creativitate, originalitatea gândirii se recunoaște prin raritatea sau chiar unicitatea răspunsurilor într-o populație statistică. De pildă, în exemplul luat la pagina anterioară (flexibilitatea gândirii) răspunsul 9 are caracter de originalitate, fiind găsit foarte rar. În cazul produselor creative, originalitatea se recunoaște dacă produsul îndeplinește cele patru calități: noutate, unicitate, imprevizibilitate și efect de surpriză (vezi §2.3.1). Aprecierea originalității se face fie subiectiv (prin aprecierea dată de 2 4 judecători), fie obiectiv (statistic). Gradul de elaborare este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
recunoaște dacă produsul îndeplinește cele patru calități: noutate, unicitate, imprevizibilitate și efect de surpriză (vezi §2.3.1). Aprecierea originalității se face fie subiectiv (prin aprecierea dată de 2 4 judecători), fie obiectiv (statistic). Gradul de elaborare este calitatea gândirii creative de a realiza produsul creativ cu cât mai multe detalii, amănunte, elemente concrete. Totodată produsul nu trebuie să aibă elemente inutile (redundante), dar nici să nu-i lipsească vreun element necesar. Aprecierea gradului de elaborare în testele de creativitate se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
patru calități: noutate, unicitate, imprevizibilitate și efect de surpriză (vezi §2.3.1). Aprecierea originalității se face fie subiectiv (prin aprecierea dată de 2 4 judecători), fie obiectiv (statistic). Gradul de elaborare este calitatea gândirii creative de a realiza produsul creativ cu cât mai multe detalii, amănunte, elemente concrete. Totodată produsul nu trebuie să aibă elemente inutile (redundante), dar nici să nu-i lipsească vreun element necesar. Aprecierea gradului de elaborare în testele de creativitate se face prin simpla numărare a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebuie să aibă elemente inutile (redundante), dar nici să nu-i lipsească vreun element necesar. Aprecierea gradului de elaborare în testele de creativitate se face prin simpla numărare a detaliilor unor desene realizate. Gradul de elaborare ca factor al gândirii creative nu trebuie confundată cu elaborarea ca fază a procesului creativ (vezi Capitolul 3). Gîndirea convergentă presupune găsirea unui răspuns unic prin anularea treptată a altor variante de răspuns și înaintarea pe un culoar tot mai îngust de restricții. Probleme tipice
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
-i lipsească vreun element necesar. Aprecierea gradului de elaborare în testele de creativitate se face prin simpla numărare a detaliilor unor desene realizate. Gradul de elaborare ca factor al gândirii creative nu trebuie confundată cu elaborarea ca fază a procesului creativ (vezi Capitolul 3). Gîndirea convergentă presupune găsirea unui răspuns unic prin anularea treptată a altor variante de răspuns și înaintarea pe un culoar tot mai îngust de restricții. Probleme tipice pentru gândirea convergentă sunt demonstrațiile matematice, problemele de logică, jocurile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
formează un triunghi echilateral, iar celelalte trei se așeză pentru a forma linii mijlocii în triunghiul inițial. În realitate, gândirea divergentă ne poate dirija să părăsim planul și să formăm o figura spațială: o piramidă (tetraedru regulat). Acest răspuns este creativ și mai spectaculos. Exercițiu: Realizați cu 6 creioane 6 triunghiuri echilaterale egale. Deși diferite, gândirea divergentă și cea convergentă se completează una pe cealaltă. Gândirea creativă are un caracter divergent, pornind de la expunerea problemei creative și lărgindu-și aria de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
planul și să formăm o figura spațială: o piramidă (tetraedru regulat). Acest răspuns este creativ și mai spectaculos. Exercițiu: Realizați cu 6 creioane 6 triunghiuri echilaterale egale. Deși diferite, gândirea divergentă și cea convergentă se completează una pe cealaltă. Gândirea creativă are un caracter divergent, pornind de la expunerea problemei creative și lărgindu-și aria de cuprindere, astfel încât să ofere numeroase răspunsuri sau modalități de rezolvare. Din aceste răspunsuri va fi aleasă varianta cea mai bună, iar acest lucru se face pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tetraedru regulat). Acest răspuns este creativ și mai spectaculos. Exercițiu: Realizați cu 6 creioane 6 triunghiuri echilaterale egale. Deși diferite, gândirea divergentă și cea convergentă se completează una pe cealaltă. Gândirea creativă are un caracter divergent, pornind de la expunerea problemei creative și lărgindu-și aria de cuprindere, astfel încât să ofere numeroase răspunsuri sau modalități de rezolvare. Din aceste răspunsuri va fi aleasă varianta cea mai bună, iar acest lucru se face pe calea logică, deci folosind gândirea convergentă. Se poate spune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de cuprindere, astfel încât să ofere numeroase răspunsuri sau modalități de rezolvare. Din aceste răspunsuri va fi aleasă varianta cea mai bună, iar acest lucru se face pe calea logică, deci folosind gândirea convergentă. Se poate spune că rezolvarea unei probleme creative solicită, în primul rând, aportul gândirii divergente, după care soluția optimă se găsește prin gândire convergentă. Metoda de creativitate brainstorming (a se vedea Capitolul 10) se bazează tocmai pe acest fapt. Așadar, gândirea convergentă nu este negativul gândirii creatoare, ci
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
gândire care potențează gândirea creatoare, o conduce spre o finalizare. Dezvoltarea gândirii convergente se face prin exersarea în matematică, fizică, chimie, lecturi științifice, practicarea de jocuri logice și de perspicacitate, dezvoltarea limbajului (vezi Anexa 3). Orice om are anumite abilități creative. Din păcate însă, el este supus unor „blocaje”, fapt care tinde să distrugă rapid creativitatea. „Asta-i o prostie !” sau „Nu e posibil !” spunem adesea și renunțăm la să dăm curs creativității. Să argumentăm printr-un exemplu. Să considerăm o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
forma unui baston, care la un capăt ar fi finisat triunghiular, la mijloc circular, iar la celălalt capăt sub formă de pătrat. Din păcate, un asemenea obiect nu ar putea trece complet prin placa de lemn. Alții, dotați cu gândire creativă, vor putea găsi rezolvarea. Soluția este dată la pagina 349.) Aflarea răspunsului necesită deopotrivă gândire divergentă (pentru a imagina forme diferite de obiecte, pentru a le „vedea cu ochii minții” din perspective spațiale diferite) și gândire convergentă pentru analiza fiecărei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
validarea răspunsului corect. A fost un exemplu de „colaborare” dintre gândirea divergentă și cea convergentă. Din păcate există un număr foarte mic de oameni care ajung să descrie obiectul respectiv. Motivele țin de existența unor blocaje care survin pe parcursul procesului creativ. Cunoașterea acestor blocaje este foarte importantă, de aceea va face obiectul Capitolului 7. M. Bejat a realizat, în anul 1975, un studiu experimental pentru creația științifică, prin care a cercetat ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
7. M. Bejat a realizat, în anul 1975, un studiu experimental pentru creația științifică, prin care a cercetat ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. S-a constatat că numărul cel mai mare de indivizi creativi aparțin tipului mixt (divergent - convergent) în proporție de 64%, pe când cei de tip divergent pur formează 22%, iar creatorii de tip convergent pur, doar 14%. Se deduce astfel că tipul mixt de gândire, la care există o îmbinare armonioasă între
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pot schimba situația asta? De ce nu se potrivește cu teoria? - sunt întrebări pe care și le pune un individ creator. Sensibilitatea la probleme contravine cu felul de a fi al unui individ comod sau conformist. Ea vine din frământarea individului creativ de a perfecționa lucrurile din jurul său. Importanța ei în creativitate este mare, întrucât o problemă identificată are multe șanse să fie rezolvată. Uneori nu este greu să emiți idei, ci să găsești problema pentru care să emiți idei. Sensibilitatea la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
același lucru. E. Inteligența și creativitatea sunt ansambluri care se suprapun doar parțial. Vom prezenta argumentele și criticile legate de fiecare opinie. A. Prima opinie este cea mai veche. L.M.Terman, în 1921, considera că persoanele inteligente sunt implicit și creative, deci pentru depistarea creativității sunt necesare doar testele de inteligență. A fost întreprins (în anul 1923) un studiu pe 1500 de subiecți cu un coeficient de inteligență remarcabil, dar s-a constatat că există o foarte slabă corelație între inteligență
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
anul 1923) un studiu pe 1500 de subiecți cu un coeficient de inteligență remarcabil, dar s-a constatat că există o foarte slabă corelație între inteligență și creativitate. În 1926 Catherine Cox a determinat coeficienții de inteligență pentru 301 genii creative din domenii diverse care au trăit între anii 1450 și 1850. Acești coeficienți au fost stabiliți pentru vârsta de 18-24 ani, în urma unei largi documentări după: biografii, scrisori, documente legate de studii, primele creații, activități precoce, succese școlare, tipul lecturilor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
între 100 și 210). Concluzia Catherinei Cox se bazează pe observația că geniile creatoare erau capabile de un efort fără egal în realizarea operelor lor. Ea spune: B. Descoperindu-se că testele de inteligență nu reușesc să evalueze și potențialul creativ, s-a căzut la antipod: creativitatea și inteligența sunt independente. Vina aparține unui studiu mult citat în literatura de specialitate publicat de Getzels și Jackson în 1962, Creativity and Intelligence: Exploration With Gifted Students, în care psihologii ajung la concluzia
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
modurile de gândire, personalitatea, motivația și mediul. Deci inteligența ar fi un subansamblu al creativității. Potrivit acestei teorii, trei componente ale inteligenței sunt esențiale pentru creativitate: capacitatea de sinteză (de a produce idei noi, de înaltă calitate și adecvate problemei creative), capacitatea de analiză (de a cântări valoarea ideilor și de lua cea mai bună decizie) și capacitatea de concretizare (de a duce la bun sfârșit actul creator și de a-i convinge pe ceilalți). D. Concepția că creativitatea și inteligența
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și de a-i convinge pe ceilalți). D. Concepția că creativitatea și inteligența reprezintă același lucru consideră că cele două fenomene reprezintă de fapt un „fenomen unitar”, adică un ansamblu comun. Cercetători, cum sunt Weisberg și Langley, susțin că fenomenele creative țin de fapt de rezolvarea normală a problemelor, care este atributul inteligenței. Un produs se consideră creativ atunci când procesele obișnuite dau rezultate extraordinare. Cu alte cuvinte, dacă vrem să înțelegem creativitatea ne sunt suficiente studiile privind rezolvarea normală a problemelor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că cele două fenomene reprezintă de fapt un „fenomen unitar”, adică un ansamblu comun. Cercetători, cum sunt Weisberg și Langley, susțin că fenomenele creative țin de fapt de rezolvarea normală a problemelor, care este atributul inteligenței. Un produs se consideră creativ atunci când procesele obișnuite dau rezultate extraordinare. Cu alte cuvinte, dacă vrem să înțelegem creativitatea ne sunt suficiente studiile privind rezolvarea normală a problemelor. O consecință a acestei concepții ar fi faptul că o inteligență ridicată implică o creativitate înaltă, ceea ce
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
următoarele: * Procesele imaginative și cele emoționale sunt esențiale în creativitate și foarte puțin importante în inteligență. Să ne gândim că în creativitate contează fantezia liberă, iar în inteligență gândirea disciplinată, care aduce un grad ridicat de cenzură a ideilor. * Persoanele creative se deosebesc destul de mult de cele inteligente. Iată câteva repere. Subiecții inteligenți realizează produse caracterizate prin coerență și rigurozitate logică, dar care nu excelează prin originalitate. Iată un exemplu semnificativ. Unui elev cu IQ ridicat i s-a arătat imaginea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]