51,240 matches
-
IV.1931, Independența, j. Galați), prozator și gazetar. Este fiul Anicăi (n. Frangulea) și al lui Radu Tănăsache, manevrant de vagoane. Urmează școala generală în comuna natală (1938-1945), Școala Profesională CFR din Galați (1946-1950), apoi tot aici, la cursuri fără frecvență, Liceul „Vasile Alecsandri” (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic. Multă vreme lucrează ca reporter, ulterior ca șef de secție, redactor și redactor-șef adjunct la ziarul gălățean „Viața nouă” (1950-1968). Va mai fi secretar literar la Teatrul Dramatic
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
tip bonding și cel de tip bridging, în comparație cu democrațiile vestice. O importanță mult disproporționată a familiei în raport cu prietenii conduce la dezvoltarea unor relații mai superficiale din punct de vedere calitativ în afara grupurilor de apartenență, chiar dacă, din punctul de vedere al frecvenței întreținerii acestor legături (întâlniri, ieșiri împreună etc.) și al multitudinii acestora, lucrurile pot sta ușor diferit. În fine, diferența dintre cele două cifre reprezintă un indicator al modului tipic al societății în cauză de a defini principalul grup de referință
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dacă au caracteristici identice cu cei cu care interacționează, relația cu ei ar putea deveni mai degrabă un indiciu al capitalului relațional de închidere (bonding). Deși în sudul Europei prietenii sunt mult mai puțin importanți decât familia în comparație cu nord-vestul continentului, frecvența declarată a întâlnirilor tinde să fie în sud la fel de mare sau chiar mai ridicată decât în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociabilității ridicate, mai ales în raport cu fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic, ca și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei mai „neprietenoși” europeni, considerând exclusiv frecvența declarată a întâlnirilor cu prietenii, fără a diferi totuși semnificativ de Rusia, Lituania, Ungaria și Polonia. Doar unul din trei români (34%) declară că își întâlnește prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întâlnește prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre francezi, 62% dintre italieni, 66-67% dintre suedezi, spanioli și olandezi, 70% dintre turci sau 72% dintre englezi. Același diferențe tind să fie reproduse și în ce privește frecvența întâlnirii colegilor de serviciu sau a colegilor din asociațiile în care indivizii sunt membri. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea celor care declară că se întâlnesc săptămânal cu prietenii, (EVS’99; pentru țările colorate în alb și cu frontiera punctată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt motivele pentru care considerați că nu aveți suficienți profesioniști?”, 73,33% au indicat ca principală cauză lipsa resurselor financiare. Tabelul 2. Percepția managerilor din sectorul nonguvernamental cu privire la principalele cauze ale lipsei de specialiști în organizațiile nonguvernamentale Motiv (răspuns multiplu) Frecvență % Fonduri insuficiente/Buget local insuficient/Lipsa finanțărilor 132 73 Număr redus de specialiști disponibili pentru angajare - bază de selecție extrem de restrânsă 37 21 Condiții de muncă neatractive (volum mare de muncă în gestionarea beneficiarilor)/Mediu stresant 27 15 Salarizarea unui
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de implementare; doar pentru implementarea a aproximativ un sfert nu a fost creat un sistem instituțional. Cel mai frecvent, (23,6% din cazuri) a fost creată o unitate sau echipă de management/implementare a programului/proiectului. A doua opțiune ca frecvență a fost crearea unei direcții (18,8%), a unui grup interdepartamental stabilit prin ordinul conducătorului instituției (11,5%) sau a unui serviciu (9,9%). Principalul responsabil pentru implementare Pentru majoritatea programelor/proiectelor, principalul responsabil este plasat chiar la nivelul instituției
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elevului; o pregătire școlară mai bună, axată pe elevii cu nevoi speciale; siguranța mediului educațional, organizarea unor activități în afara școlii în cluburi, programe de vacanță; focalizarea activităților pe înlesnirea trecerii de la educația primară la cea secundară, eliminarea excluziunii sociale, îmbunătățirea frecvenței școlare prin reducerea absenteismului și o mai bună monitorizare în vederea evitării abandonului școlar în cazul copiilor în situații de risc; îmbunătățirea colaborării familie-școală-comunitate. Strategii educaționale în România Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 cu proiecție până în 2010, elaborată în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Valea Morii, Ieruga; Sulina, Sulinaru; Răstoaca; la Zăton sau Grebla (loc barat pentru strâns buștenii). Originea acestor hidronime este arătată mai departe, în capitolul referitor la microhidronimie (VI) dar, chiar de pe acum, fără o analiză specială, se poate constata o frecvență mare a denumirilor latine, pentru multe din aceste hidronime. III Marea Neagră și două insule ale sale De la Pontos Axenos la Marea Neagră. Pontul Euxin apare în literatura greacă veche a secolului VIII î.e.n., știrile privindu-l înmulțindu-se o dată cu începuturile coloniilor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a celor mai adecvate canale de apărare: concentrarea reacțiilor fizice și chimice. După ce organismul s-a adaptat, capacitatea de rezistență a organismului crește peste cea medie. 3. stadiul de epuizare se instituie în cazul în care succesiunea alarmă-rezistență are o frecvență crescută mai ales în prezența unui agent nociv puternic. În stadiul de epuizare rezistență este mai mică decât cea medie și se instalează suferință. Procesul adaptării poate fi el însuși o cauză generatoare de boală așa cum se întâmplă în cazul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
acces diferite, o anumită variantă de punte va accepta unul sau maxim 2 tipuri de procesor și un singur tip de RAM (există și punți care acceptă 2 tipuri de RAM). Puntea de nord joacă un rol important în stabilirea frecvenței de tact (overclocking). Cu cât aceasta e mai mare cu atât procesorul este mai rapid și se încălzește mai tare necesitând răcire mai intensă. Există o limită tehnologică a frecvenței de tact datorată întârzierilor de propagare, întârzieri care cresc cu
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
RAM). Puntea de nord joacă un rol important în stabilirea frecvenței de tact (overclocking). Cu cât aceasta e mai mare cu atât procesorul este mai rapid și se încălzește mai tare necesitând răcire mai intensă. Există o limită tehnologică a frecvenței de tact datorată întârzierilor de propagare, întârzieri care cresc cu temperatura chip-ului. Ultima variantă de punte de nord este numită Ivy Bridge și este folosită în procesoarele de ultimă generație, de la Celeron la I7. Circuitul este similar cu predecesoarea
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
atunci când este anunțat de către periferic despre un eveniment (data disponibilă, eroare) să transmită informația procesorului. Asigurarea unui tampon de date între perifericul lent și procesor este o funcție deosebit de importantă. Datorită faptului că rata de lucru a procesorului este ridicată (frecvența de tact), iar cea a perifericelor este cu câteva ordine de mărime mai mică și în plus existența unor conexiuni lungi lungește timpul de acces, nu este economic încetinirea sau întârzierea procesorului pentru fiecare operație cu perifericele. Existența la nivelul
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
la ele. Astfel ciclurile de transfer a datelor pe magistrală respectă durate fixe, adică număr impus de cicluri de tact. Acest lucru facilitează un transfer deosebit de simplu. Punțile dintre magistrale trebuie să realizeze sincronizarea transferurilor între magistrale care funcționează la frecvențe de tact diferite. Aici transferul poate fi făcut sincron (prin bufferare) sau asincron. Transferul asincron presupune semnale de control suplimentare (handshaking) între cele 2 dispozitive. Transferurile de date I/O sunt de regulă asincrone. Din acest motiv ele necesită stări
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
cu rata de 9600 baud (cca 0.1 ms) necesită 1.2 ms pentru a transmite un cuvânt - 1 bit de start, 8 biți de date, un bit de paritate și 2 biți de stop, iar un procesor RISC cu frecvența de tact de 1MHz execută o instrucțiune pe tact. Asta înseamnă execuția a 1200 de instrucțiuni pe durata transmisiei. Cine poate genera întreruperea? În principiu orice periferic conectat la sistem poate genera o întrerupere, dacă este prevăzut cu această facilitate
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
și le-au asumat, reprezentând un segment semnificativ al acestei creșteri. Starea de derută psihologică a societății românești În care frica de șomaj este un fenomen cvasigeneralizat În care lupta pentru existență Îmbrăcă forme din ce În ce mai dure este atestată și de frecvența tentativelor autolitice și a actelor suicidare finalizate. Toată această perioadă de tranziție, semnificativă În dezvoltarea noastră actuală, străbătută de convulsii și disfuncționalități sociale, morale și existențiale, reprezintă o etapă de viață ce poate fi Încadrată În anumite momente existențiale. Psihiatria
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
cronice, infecție cu virus hepatitic sau HIV, medicație prescrisă, pensionare pe motive medicale, probleme medicale În ultimele 30 de zile; 2. situația socio-profesională și educațională, rețeaua de suport social și financiar; 3. consumul de alcool și droguri - tip de drog, frecvența consumului, cantitate și cale de administrare, internări anterioare pentru consum, perioade de abstinență, probleme legate de consum În ultimele 30 de zile; 4. situația legală - procese pe rol, perioadă de probațiune, trafic sau deținere de droguri, condamnări, suspendarea permisului auto
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
Actualitatea temei. Tulburarea depresivă constituie o problemă de prim plan a sănătății publice datorită frecvenței Înalte În populația generală. OMS consideră, că 3% din populație suferă de depresie, din care 40 la sută, În fiecare an prezintă sentimente destul de severe de tristețe, supărare și dezamăgire. 20 la sută vor prezenta o depresie clinică, În care
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
de mare au aparținut persoanelor de sex masculin 53 de cazuri, ceea ce reprezintă un procent de 92,98%. Agresorii oligofreni provin din mediul rural Într un procent de 52,63% iar din mediul urban 47,36%. Pe grupe de vîrstă frecvența mare apare În decada11-20 ani anume de 35.08% respectiv 21-30 ani de 49.12%. Dintre cazurile studiate, cel mai frecvent subiecții erau fărĂ ocupație (66,66%) și provin din mediul urban; În rest subiecții erau fie agricultori fie muncitori
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
-si neglijă rolurile familiale și sociale, orientindu-și comportamentul spre procurare și consumul de drog ceea ce atrage după sine reacțiile negative ale anturajului, aceste reacții ducînd de cele mai multe ori la comportamente agresive de apărare. S-a constatat că În raport cu populația generală, frecvență abuzului și violenței este mult mai mare În familiile cu unul sau mai mulți membri consumatori de droguri. De asemenea, incapacitatea consumatorului de a-și exercita rolul profesional duce , de cele mai multe ori, la pierderea locului de muncă și implicit pierderea
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și organizarea mecanismelor de apărare, trecerea la actul suicidar. Alteori, apar preocupări suicidare de tip obsesiv. În cadrul dezarmoniilor de personalitate, șantajul suicidar constituie o practică frecvență la isterici și instabili. La debilii mintali ,actul suicidar poate interveni fără nici o justificare aparentă reprezetând, mai ales ,la imbecili și idioți, o simplă automutilare. Durkheim dezminte ipoteza că toți sinucigașii sunt alienați mintal făcând un raport Între sinucidere și
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
o desfășurare victimologică; raportul și relația dintre sursă agresoare și consecințele suferite de victimă; câmpul psiho comportamental acțional, cu forțele sale potențiale de risc victimal; raportul și comunicarea informațională asupra impactului victimologic produs. Patologia victimală trebuie să ia în considerație frecvență sau potențialul unor factori de risc victimali, cum ar fi gradul de protecție și asigurare a copiilor, adolescenților, vârstnicilor, persoanelor cu necesități speciale, al femeilor, toxicomanilor, etc. Termenul de "risc victimal" a fost introdus în literatura de specialitate de către Z
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
cele mai multe ori, contrazice aceste idei. Din aceste motive, cei mai mulți clinicieni preferă abordarea acestor cazuri ca fiind comorbidități și dirijarea tratamentului către cele două tulburări În același timp. Justificarea interesului crescut pentru asocierea depresiei cu alcoolismul nu este determinată numai de frecvența mare Întâlnită În populație sau În clinica psihiatrică. Aceste tulburări, fiecare În parte sau asociate, se Însoțesc de numeroase implicații medicale, psihologice, familiale, economice și spirituale. Pacienții care suferă de aceste condiții duale apelează frecvent la serviciile medicale sau rețeaua
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
particularitățile relației depresie-alcoolism, trebuie să precizăm că, În contrast cu credința populară că individul a devenit alcoolic din cauza disperării, marea majoritate a consumatorilor de alcool dezvoltă o depresie secundară, așa cum am arătat În paragraful anterior. Prevalența depresiei și alcoolismului Studiile arată o frecvență crescută a consumului de alcool la bărbați și o frecvență mare a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații cu dependență la alcool au prezentat cel puțin un episod depresiv major pe parcursul vieții, adică
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
că individul a devenit alcoolic din cauza disperării, marea majoritate a consumatorilor de alcool dezvoltă o depresie secundară, așa cum am arătat În paragraful anterior. Prevalența depresiei și alcoolismului Studiile arată o frecvență crescută a consumului de alcool la bărbați și o frecvență mare a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații cu dependență la alcool au prezentat cel puțin un episod depresiv major pe parcursul vieții, adică o rată de trei ori mai mare decât În populația
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]