11,568 matches
-
creație: teme date de profesori și realizate independent de executanți, comportarea În diferite medii motrice adecvate: mediul acvatic (Înotul, joaca În apă, simularea Înecării), cosmos (mersul pe lună, imponderabilitatea ce determină mersul cu Încetinitorul) și condiții atmosferice diferite (viscol, ninsoare, furtună). Pregătirea muzicală este esențială În expresia corporală În vederea corespondenței armonioase artistice, a motricității cu ritmul, caracterul variat al muzicii, etc. Pentru evidențierea expresivității corporale muzica are un aport important ca și rezonanța diferitelor stări sufletești În corespondență cu variatele genuri
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
fiecare pălărie de pitic trebuie să fie plouată de nouă ori și ninsă de nouă ori înainte de a fi terminată. „De nouă ori trebuie să cadă roua pe ea și de nouă ori bruma. De nouă ori trebuie să treacă furtuna peste ea, de nouă ori arșița verii, de nouă ori gerul. După toate acestea, trebuie să fie luminată de nouă ori de soarele amiezii, de nouă ori de lună și de nouă ori de luceafărul de seară.“ Abia atunci va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
ateu. Acești papi se opun, de asemenea, propagării falsei filosofii a materialismului de către societățile secrete pe care le condamnă ca fiind principala cauză a depravării moravurilor și ruinei sociale. Condamnă mai ales influența lor nefastă asupra tineretului, ceea ce prevestea gravele furtuni sociale ce aveau să izbucnească mai târziu. Începutul avea să fie în Italia unde s-au creat societăți secrete care, abil manevrate, au reușit să pună față în față puterea temporală a papei cu dorința arzătoare a italienilor pentru unitate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
oamenii după ploaie se încadrează într-un soi de dans, venit dintr-un reflex ancestral. O serie de inși fac un derdeluș pe noroi și se tăvălesc, parcă în elementul lor natural. Alții încropesc un ritual (voodoo?) de alungare a furtunii, ciocnind bețe, sticle, cutii de bere. Este o demonstrație... nedemonstrativă a faptului că, în fața imprevizibilului, oamenii știu totdeauna să găsească forța unui răspuns. (Asta-i o frază literară, prefabricată, să sune bine și profund. O subminez prin paranteza de față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
scule intelectuale pentru lucrul pe web 1. GoogleDocs 2. Mindmapping 3. del.icio.us 4. WorldCat Identities (Beta) 5. Second Life De 3 ori E! pentru un 2008-im (aiurări translucide) Florin Dumitrescu Am adormit la televizor în ultima noapte cu furtună. M-am trezit în fața ecranului cu purici. (Vreo până de curent întrerupsese cablul.) Buimăceala îmi dădea o stare extrasenzoriala neobișnuită. Atunci mi s-a întâmplat nemaiântâmplatul. În acea transmisie catodica atât de neomeneasca, denumită tehnic „zgomot alb“, eu, Dementie Futurescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Franța. În sfârșit, opinia publică a înghițit la urma urmei. PSD are pești cu adevărat mari, nu ca el. Dar când îl vezi donând senin 26 de euro celor care au pierdut totul, e greu să nu te pufnească râsul! FURTUNA DIN PAHAR De la o vreme, oriunde te sucești și te învârtești auzi că e criză politică. Deschizi un ziar la întâmplare și, dacă n-ai nimerit la sport, dai peste criză. Deschizi televizorul și ea îți intră în casă. Între
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
sunt pe cale de dispariție. „Cărbunele nu mai rentează, și atunci nici ei nu mai rentează.“ Dar e numai o replică de film, nu-i așa? CARE PE CARE Se aleg apele în PSD. Geoană a proclamat „comanda unică“, declanșând o furtună. Atât de tulbure e totul, atâta drojdie se ridică de pe fund, încât uneori aproape că nu se mai distinge nimic. Alteori pare că vânzoleala nu duce nicăieri, că se va sfârși de la sine, apoi băltirea va continua ca și până
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
patrulea roman a lui Sarah Waters, Veghea, este plasată în Londra, în atmosfera angoasantă a anilor ’40, după cel de-al doilea război mondial, într-o perioadă de reconstrucție și de redobândire a libertății, o perioadă de calm după o furtună care a durat șase ani neîntrerupt. Veghea este povestea a patru personaje, Kay, Helen, Viv și Duncan, ale căror destine se întâlnesc numai datorită războiului. Un roman al amintirilor, fericite sau nefericite, un roman despre iubire, despre durere și despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Gabrielopardul. El era poet popular și, cum acest lucru nu-i era de ajuns, mai era și filosof și critic al rațiunii celorlalți mieloparzi. Se adăpase din cunoștințele magiei, ale mișcării aștrilor, ale creșterii cozilor de comete și ale descreșterii furtunilor cerești. Uneori, când visa urât, se trezea și născocea cifrele arabe, cifrele romane și cafeaua cu lapte. Avea o soție, mielopardesa Miriam, care împletea ciorapi, unul pe față, unul pe dos și cultiva cactuși. Mielopardul Grabrielopardul și mielopardesa Miriam aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
ar fi încăput prin ele. Nici o piatră nu indica pragul, ci numai o ușoară ridicătură de pământ." Iată mâinile lui Stan, fiul ucigașului: "Ileana cântărea mâinile mari, negricioase și stacojii, cu oase puternice și vene umflate ca valurile în toiul furtunii și adâncind între ele ravene păroase". Și acest tablou, somnul ucigașului Dragomir, tatăl lui Stan: "Și, luând din vatră un tăciune aproape stins căruia suflarea lui îi reda strălucirea, o trase pe Ileana, care se împotrivea, și plimbă făclia improvizată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nu le ruginească". Forța fizică este prima datorie. Ovidiu a fost disprețuit pentru că nu știa decât să cânte și să se plângă. Un bărbat demn de acest nume trebuie să știe să se lupte, pe pământ și pe apă, iar furtunile Dunării nu-l pot opri. Proverbul spune: Cine bate Dunărea, nu mi-l bate muierea". Pumnalele, centurile la care se leagă cuțite ce sună ciocnindu-se sunt frecvente subiecte de balade roșii de sânge și sonore de ciocnirea oțelului. Regimul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
înainte. Cei mai leneși își pierd partea, cei mai activi și-o sporesc. De aici invidii, certuri, lupte. Mi mulți dintre ei sunt uciși, iar ceilalți se răzvrătesc împotriva tatălui vrând să-i fure cimpoiul fermecat. Se stârnește atunci o furtună cumplită care-i spulberă pe toți și adesea se aude încă acest uragan care vuiește până-n Valea Prahovei. Niciodată n-au fost expuse mai bine decât în acest mit dificultățile insolubile ale chestiunii sociale. Un element ar lipsi acestui pitoresc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dacă n-ar fi simbolic, alegoric, mitic. Sentimentul naturii este exprimat aici cu toate caracteristicile folclorului, cu grijă, groază sau admirație față de fenomenele naturale: succesiunea zilei și a nopții, a iernii și a verii, a zorilor și a apusului, viscolele, furtunile. Lupta soarelui împotriva tenebrelor este povestită sub forma luptelor duse de un tânăr prinț expus farmecelor unor vrăjitoare urâte, iar prin aceste legături misterioase și luminoase folclorul român se branșează la sistemul indo-european al legendelor ariene; el intră în ciclul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
scrise în memoria primilor păstori. "Mitologia este, în formă, o boală a limbajului, iar în fond o poezie a naturii", a spus Max Müller. Această axiomă este valabilă și aici; basmele sunt metafore, iar aștrii și anotimpurile, dimineața și seara, furtuna și curcubeul sunt Prințul și Zâna, dacă este adevărat că corbul și vulpea sunt ziua și zorii care-și dispută luna. Ele s-au născut într-un trib primitiv și s-au răspândit adaptându-se la noi medii, precum cuvintele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o zână urâtă a cărei suflare pustia câmpurile și pădurile și distrugea oștile cu platoșe de fier. Ea îi cerea împăratului dijmă din toți nou-născuții împărăției. În ziua aceea, la miezul nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu șapte lanțuri de fier. Dar bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sale aceste confidențe care ne oferă taina firii sale: "Marea e verde și cenușie; pe creasta albă a valurilor pare să lucească fosforul. Este o lume sălbatică și un muget sălbatic în jurul nostru! Fie! Aș vrea numai să alerg prin furtună, să-i înfrunt de una singură furia și să arunc spre valuri un cântec sălbatic, pe care nimeni să nu-l audă, pe care nimeni să nu-l surprindă, ci să rămână numai al meu, deși cântat cu voce tare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe care nimeni să nu-l audă, pe care nimeni să nu-l surprindă, ci să rămână numai al meu, deși cântat cu voce tare. I-ar apoi m-aș întoarce blândă ca un mielușel și n-aș mai auzi furtuna. Dar vălul norilor se retrage, o lumină roșiatică se răspândește liniștită și blândă peste spumă și valuri. Se întinde tot mai mult, de la orizont până la picioarele mele, luminând, calmând și aducându-mi totodată în inimă, prin uragan, gânduri vesele. Dacă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și blândă peste spumă și valuri. Se întinde tot mai mult, de la orizont până la picioarele mele, luminând, calmând și aducându-mi totodată în inimă, prin uragan, gânduri vesele. Dacă sufletul meu ar învăța să fie liniștit, ar stăpâni, și el, furtuna". Poezia i-a fost, în tinerețe, o "supapă de siguranță". Și a fost pentru ea de foarte devreme, rămânând pentru toată viața, o alinare. Tinerețea-i în preajma unei mame severe n-a cunoscut zâmbetul, nici razele veseliei. Copilăria i-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
căpătâi a înțelepților. Putem să desprindem și să fixăm câteva dintre aceste flori ale gândirii, hrănite de seva experienței și melancoliei, toate parfumate de bunătate, reflecție gravă și clarviziune: "Tâmplele albe sunt ca și crestele spumei ce acoperă marea după furtună. Dumnezeu iartă Natura niciodată. Când cineva își iubește copiii cu un exces de pasiune, nu mai e nici o îndoială că omul acela nu e fericit. Cu greu o femeie de lume poate rămâne numai femeia bărbatului său. Prostia se înfige
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tratată în maniera legendelor germane, cu miraculosul mitologiei germanice, diferit de cel românesc. Ne lipsește un studiu temeinic al epopeilor românești; dar ceea ce cunoaștem despre ele ne permite să le caracterizăm trăsăturile esențiale: multe vrăjitoare, femei rele care simbolizează vântul, furtuna, cai iuți care stau într-o peșteră adâncă și se hrănesc cu jar aprins, concepții cât se poate de orientale, care amintesc de poveștile arabilor, turcilor și persanilor: intervin zânele și duhurile, talismanele sunt monedă curentă și oamenii merg la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spații largi și înzăpezite, câmpuri de clopoței pe care zâna, cu părul precum razele aurorei, într-o rochie țesută din fire de păianjen, îi face să sune lovindu-i cu un fir de iarbă; trecători sălbatice și întunecate unde urlă furtuna și unde străjuiește un balaur; salturi în abis, prundișuri pustii, adunări de spiriduși care chinuie lira regală, pereți de sticlă care dispar deodată, mlaștini nesfârșite, peisaje de operă și de fantasmagorie, noapte a Valpurgiilor sau Freischütz, un Sfinx din al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în versuri. În Robia Peleșului, în Poveștile Peleșului, găsim minunate peisaje din Carpați, impregnate de o melancolie emoționantă și scăldate într-o atmosferă de bunătate și admirație. Acest tablou de iarnă (În Carpați) are vigoare: În marile păduri ale Carpaților, furtuna de zăpadă face ravagii. Se aud urlete din trecătorile strâmte, suspine în pini, pârâituri și detunături pe Prahova, ale cărei ghețuri, purtate cu toată viteza, se vor izbi de cele ale Doftanei. Apele urcă și se revarsă din patul lor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
urăsc prea mult și să mă văd într-o oglindă mai clară, mult mai justă decât de obicei; m-am împrietenit cu insectele și m-am jucat cu alți colegi jucăuși; ne-am jucat serios și aspru, în curcubee și furtuni, ne-am jucat fără să cunoaștem jocul sau regulile, am încercat să ne cunoaștem pe noi și pe alții și să creștem mai mari“. Ramona Dumitrean: „Mai întâi, instituirea unei, să-i zic așa, conduite ritmice, extrem de eficientă ieșirii din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de... Îi zic inconfort existențial, că sună nici pretențios, nici poetic, nici ziaristic. E demult cunoscută, verificată, lăudată capacitatea muzicii de a transporta psihicul ascultătorului în zone fără consistență, definiție sau graniță, unde fiecare găsește exact ce-i trebuie: liniște, furtună, Nirvana sau Jerihon (mai nou - Baghdad). De cele mai multe ori, eu am ales a IX-a beethoveniană ca să ies din clinciul disputei cu mine însumi. Dar în acea zi nu urcasem atât de sus (nu coborâsem atât de jos?) în imensitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
foișor de sticlă, am aflat la telefon că de fapt am fost la doi pași de țintă. Că după încă o culme, la nici zece minute de mers pe jos, ar fi răsărit Târsa. Dar ar fi fost periculos din cauza furtunii. Până noaptea târziu ne-am oblojit picioarele și ne-am pus comprese, zicând că atât ne-a fost dat: să încercăm. Abia a doua zi, după ce am recapitulat pas cu pas ce-am ratat sau, dimpotrivă, ce-am câștigat, ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]