11,358 matches
-
să nu se frigă ideologic, i-au trimis Împuternicitului vasluian al DGPT o ciornă ce Însoțea o comandă a sus-zisei unități superioare bisericești, prilej cu care acestui dușman al fumatului i-a sărit muștarul cât acolo, de a Împroșcat și gardul casei protopopului. Iată conținutul documentului: „Tipografia Vaslui a prezentat o comandă a Protoieriei care cerea să i se execute mai multe registre cu procese verbale de inspecție a bisericilor din județ. Printre alte rubrici erau și: cum Își Îndeplinesc preoții
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
libertină, neserios, palavragiu”. Și atunci, se pune Întrebarea: de ce mai consuma Securitatea timpul propriu și banii contribuabililor dacă urmăritul lor nu spunea aproape nimic serios la adresa politicii acelor ani și nici nu avea de gând să Înșface un par din gardul bisericii satului Burghelești cu care să-și altoiască urmăritorii?! Obsesia legionară revenise și În acest document cu toate că se știa FOARTE PRECIS și la cea mai Înaltă treaptă a conducerii comuniste că ideile vechii „Gărzi de Fier” rămăseseră doar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Alfonso mergem în sat cu camioneta lui Pere, la o „tanti” care are o energie foarte îndrăgită de plante și arbuști. Ajungem la „tanti” acasă și intrăm într-o curte largă, împodobită cu plante și flori pe fiecare milimetru de gard sau de pământ. Admir plantele care se revarsă unele peste celelalte într-o armonie parcă nefirească. Apare o femeie în jur de 50 de ani, îmbrăcată cu o fustă în dungi multicolore tipică indigenilor Tsachilla, care se uită bănuitor, aproape
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
numeroase încât ar fi de-a dreptul un păcat să nu acompaniezi friptura cu vin roșu). Merg pe o cărare largă, străjuită de un gărduleț de lemn pe partea stângă și o plasă înaltă de sârmă pe partea dreaptă. În spatele gardului de lemn, o casă mare cam cât o vilă dar fără etaj, de asemenea din lemn, cu ferestre largi și o măsuță rotundă în fața intrării. Nu văd nicio mișcare, bat în ușa care se întredeschide și intru într-o sală
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ditamai ferma pe mâini într-o țară complet străină, nu pot să nu admir liniștea și frumusețea serii, tulburată doar de adierea mângâietoare a vântului. În îngânarea poetică a zilei cu noaptea, văd o siluetă mare, neagră, trecând tacticos pe lângă gard în direcția porții de la intrarea în fermă. Cuget pasager: „Rodrigo, ăsta trebuie să fie Rodrigo.” Amicul meu, gringo, care mi-a dat detaliile fermei, mi-a povestit că singura potențială problemă este reprezentată de Rodrigo, un taur mare și negru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
informațiilor din jurul nostru, filtrate și exprimate prin ceea ce avem mai bun în noi, poate am deveni cu adevărat oameni ai viitorului... Eu cred că șamanii sunt oameni care trăiesc în momentul prezent. Sunt aici, acum, receptivi la croncănitul ciorii de pe gard, la cântecul greierului a cărui tonalitate poate anunța ploaia, sau la direcția firului de iarbă care poate povesti prin ce a trecut de-a lungul scurtei existențe. Și, dacă un greiere poate transmite o întreagă istorie, mă întreb, ființa umană
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
a filmului, iar eu aș numi dimensiunea lui de brigadă artistică PRM. Ce ne mai dă Saizescu ? Păi, ce înțelege el printr-o satiră a luptei politice : siglele celor două partide sînt cîinii cu covrigi în coadă și cioara de pe gard (au, doare). Ce înțelege el prin tipologii romînești tradiționale : cîrciumarul libidinos, preotul libidinos, primarul libidinos (nu mă întrebați de ce sînt toți libidinoși). Ce înțelege el prin comori de înțelepciune populară : Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se intre în câmpuri noi, iar timpul care a fost folosit până acum în muncă obositoare, pentru adventiștii care n-au nici o dorință să învețe, trebuie să fie devotat pentru aceste câmpuri noi, să se iasă la drumuri și la garduri și să se lucreze pentru convertirea necredincioșilor. Dacă adventiștii vin să asculte, lăsați-i să vină. Lăsați calea deschisă pentru ei, dacă aleg aceasta.” Mărturii vol.2, pag. 711 - Alegerea unei zone albe de dorit cu populație majoritară romă. - Activități
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Da, El este stânca și ajutorul meu, turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina. Până când vă veți năpusti asupra unui om, până când veți căuta cu toții să-l doborâți ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe? Da, ei pun la cale să-l doboare din înălțimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvântă, dar cu inima blestemă. Ei își ascut limba ca o sabie, își aruncă vorbele lor amare ca niște săgeți
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de dolari pentru toți 12 pe un an) 2 orfani mai în vârstă (19 ani) care au terminat liceul și I-am trimis la scoala de asistente medicale (1000 de dolari pentru amândoi) Curățarea terenului de 40 de hectare pentru gard (800 m pe 500 m) - 200 de dolari pentru salarii Cumpărarea de unelte pentru gard și livada ( lopeți, topoare, sape, hârleți, machete, roabe, etc)500 de dolari Plantarea de copaci (avem : 20 de portocali, 20 de lămii, 20 de grapefruit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
care au terminat liceul și I-am trimis la scoala de asistente medicale (1000 de dolari pentru amândoi) Curățarea terenului de 40 de hectare pentru gard (800 m pe 500 m) - 200 de dolari pentru salarii Cumpărarea de unelte pentru gard și livada ( lopeți, topoare, sape, hârleți, machete, roabe, etc)500 de dolari Plantarea de copaci (avem : 20 de portocali, 20 de lămii, 20 de grapefruit, 20 de avocado, 20 de mango, 20 de papaya, 20 de castani, 20 de mandarini
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
200 de copaci) - 500 de dolari totul. În următoarele câteva săptămâni începem în sfirșit săparea puțului de apă (5000 de dolari), instalarea rezervorului de apă de 20.000 litri (3000 de dolari), tragerea irigației la livada (1000 de dolari), construcția gardului (7000 de dolari). Toate acestea vrem să le terminăm până la sfirșitul anului. În rest, suntem sănătoși și fericiți căci trăim simplu și în natură. Gătim mâncarea afară, dormim în aerul curat al junglei de lângă Zambezi, nu avem televizor (un mare
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Va atașăm în continuare niște poze cu săpatul și cu copiii noștri care ne-au ținut de urât tot timpul și au făcut această experiență mai frumoasă.Acum suntem ocupați cu instalarea turnului de apă și săptămâna viitoare începem cu gardul. Cu drag Carmen și Sebastian 13 Septembrie 2013 Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru modul minunat în care El lucrează făcându-mi parte atât mie cât și familiei mele să ne putem implica în cele mai frumoase și interesante proiecte ale
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-i omenească cu ceva bunătăți, așa că Emilia, fiind mai mare, trecuse de paisprezece ani, apucă cu grijă oala cu două torți plină cu lapte, Mihăiță țopăind înaintea ei deschise ușa apoi portița dinspre drum și porniră la de al pe lângă gardurile înalte și văruite. Ajunși la poarta casei bătrânești, Mihăiță o deschise și intrară în ogradă. El aruncă o privire spre cireș să vadă dacă nu au mai rămas ceva fructe neculese dar nu zări decât frunze și ramuri rupte, simținduse
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Marița pusese merinde pentru prânzul de dimineață de pe ogor și ieșiră tustrei pe poartă. Ajunși la locul de unde scoseseră cioata de formă ciudată, văzură două vițe de rădăcini. groase ce puteau să fie făcute ori ghioage, ori doi pari pentru gard. Le-au tăiat, le-au curățat de pământ și au plecat mai departe spre ogor. Ajunși acolo, s-au apucat de prășit cu gândul să termine azi, sapele tăiau buruienile cu spor și la fiecare fir de porumb pământul era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
erau duși la prășit sau cu vitele mari. „Oare să aștepte să vină mama, care era plecată la Armășoaia? Nu, nu-i bine, mai bine merg eu singură, n-au putut ei să ajungă prea departe” gândi Maricica. Mergând pe lângă gardul lui Costache Pârțac dă de o gaură în gard iar pe pământul mai moale se văd urmele proaspete lăsate de copitele mieilor. Răsuflă ușurată că astfel știe în ce direcție să se îndrepte. îi spune mătușii Profira ce a pățit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să aștepte să vină mama, care era plecată la Armășoaia? Nu, nu-i bine, mai bine merg eu singură, n-au putut ei să ajungă prea departe” gândi Maricica. Mergând pe lângă gardul lui Costache Pârțac dă de o gaură în gard iar pe pământul mai moale se văd urmele proaspete lăsate de copitele mieilor. Răsuflă ușurată că astfel știe în ce direcție să se îndrepte. îi spune mătușii Profira ce a pățit, și îi cere voie să privească în grădina dumnealor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care îi vor plăti pagubele făcute de cârdul de miei. I-a dat voie fetei să se uite după miei în grădina dumisale și, de asemeneasă le caute urmele, dacă aceștia au trecut cumva spre biserică, printr-o gaură din gard. Nu a mai zărit urme în curtea bisericii, s-a oprit lângă troiță închinându-se la icoana Maicii Domnului, făcându-și cruce și rugându-se în gând s-o ajute să-și găsescă mieii. Văzând că se apropie de ea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le îmbuneze prin această manevră și se apucă în casă de frunzărit revistele. Soarele asfințise de-a binelea; Maricica mulgea vacile, mama pregătea masa de seară și în curând se întoarseră cei de la câmp. După ce-și rezemară sapele de gard s-au așezat pe prispă iar Gheorghiță se gândi că ar putea să cânte puțin cu vioara. Intră în casă, dă cu ochii de Săndel care „studia” de zor revistele, scoase vioara din cutie, dă cu sacâz pe arcuș și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am îmbrăcat frumos și m-am dus la biserică. Părintele Mironescu a slujit frumos dar a lungit mult slujba, așa că am plătit banii de liturghie și m-am pornit către casă. Cînd am trecut pe lângă grădina publică, am văzut în gard o bortă nu prea mare, pe unde putea să intre numai un copchil și m-am gândit că o fi făcută de lupchii care i-au sfârtecat oile lui Costache... − Da’, mamă, ce tot îi dai cu poveștile astea, eu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de lângă grădina publică, care o desparte de grădina boierească. știam că cheile de la grădina publică le ține Costache; ce să mă căciulesc eu la el ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a dus pe seară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
într-un băț, care se mișca într-o parte și alta și de sus în jos. Mi-am dat seama că trebuie să fie acolo un om, mai spunea tata de oameni căzuți în fântâni. Am intrat pe borta din gard, am ajuns aproape de căciula care se mișca și am știut că acolo e un om căzut, i-am spus să aștepte că merg după ajutor, am venit acasă și le-am spus părinților de asta. Mama și tata au vorbit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre islazul comunal. în grupul de femei, se vedeau unele mai în vârstă care, știind că se mișcă mai greu, veniseră mai devreme. Se remarcau printre ele Marioara Bibirig, Ileana Bulion, Profira Nașcu și Maria Gheorghiu. Se așezaseră lângă colțul gardului cimitirului și vorbeau despre traiul lor zilnic și întâmplările petrecute în săptămâna ce se încheiase: cum se înțeleg cu bărbații lor, care cu cine s-au mai bătut ori s-au suduit, care fată a mai fugit de acasă, ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-l văd că se joacă pe islaz, să-mi ducă caprele acasă. Noi să mergem, să facem treaba pe care am spus-o. Ajunseră la casa unde stătea Victoria și bărbatusău, Vasile Cair; acesta schimbă câteva vorbe cu soacrăsa, lângă gardul cimitirului și apoi vorbi cu Maria Gheorghiu, pe care a rugat-o să meargă și ea acasă la el, să vorbească cu Marioara lui Bibirig. El va mâna și vitele lui Costache Gheorghiu acasă, că-s vecini. Maria Gheorghiu fusese
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Cu mare efort ajung la un grup mărginaș de case, vreau să trec pe acolo, dar pe locul acela alți doi ostași căzuseră. În situația aceasta - locul fiind atent supravegheat - trec în stânga caselor și prin spatele lor, sar peste un gard, nici astăzi nu știu cum am sărit acel gard - și de acolo nu mai era nici un pericol. Se lasă amurgul peste pozițiile noastre și peste satul Tudora. Adăpostită după case, găsesc o căruță de la companie în care se afla Mihai, ordonanța mea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]