10,090 matches
-
pe Lună și nu știa cum sunt oamenii aici și nu înțelegea ce e admi‑ nistrația și statul. (Asta e problema generală a comuniș‑ tilor, că nu înțeleg cum e cu statul. Ghiță Ionescu, pro fesorul meu, obișnuia să facă glume pe seama lui Lenin pentru că acesta ocultase cu desăvârșire faptul că statul trebuie să fie extraordinar de puternic ca să reali‑ zeze toate politicile închipuite de el, iar Lenin nu spune două vorbe despre stat.) La nivel local, toate comisiile de restituire
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
O vizită la principele Carol - de Ion San Giorgiu, preluat din Lupta Națională din Focșani, foarte multe materiale semnate de I. Dominte: Moșneagul și baba, Povestea beției, Legenda Sfântului Ilie, Borș din coadă de topor ș.a. dar și cântece, bocete, glume, cugetări culese din popor. Au fost însă perioade (anii 19291930) în care Foița ziarului în loc de literatură a publicat, oferind cititorilor, sfatul medicului, al agricultorului, gospodarului, al veterinarului ori al zootehnicianului, ziarul devenind un periodic al vehiculării edictelor judecătorești, convocator pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasile Vitescu, Aline de Bogusz (principesa Bibescu). Apăreau reproduceri inedite de G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, recenzia Almanahului literar editat de Întrunirea Academică Română „Bucovina”, făcută de George Tofan în numerele 87, 89, 90 și 91 din Deșteptarea, materialul „O glumă a lui Eminescu” de T.V. Ștefaneli, coleg cu poetul, Nicolae Iorga - schiță biografică de Ștefan Orășanu, „Un roman de Eminescu” (Geniu pustiu, atunci de vânzare la redacția Deșteptarea n.n.) de N. Iorga, „Spiritul bisericii ortodoxe” de Rădulescu Motru, „Bisericile moldovenești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în sensul acesta: „Credințe poporale bucovinene” de Dimitrie Dan, paroh în Lujeni, în 19 episoade; Glume și povești de Dimitrie Stăncescu, cu o scrisoare din 16 octombrie 1894 semnată de Al Vlahuță, care apreciază că: „editorul n-a știrbit nimic din podoabe și arta lor pentru că n-a căutat să le dreagă, ci le-a scris
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
12 aprilie 1919, în 8 pagini, cuprindea articole pe înțelesul cititorilor: „Muncă cinstită și minte trează”, „În ogorul neamului”, „Articol țărănesc”, „Țăranii și cartea”; la Foiță se putea citi: „Fiți uniți și veți avea orice veți cere”; la rubrica „Partea glumelor” era tipărită „Povestea vorbei” de Anton Pan, iar Orest Horea Pașcanu semna versurile „Leibă cel cuminte”. Rubrica „Cuvinte de haz” găzduia „Neamțul la război”. Gazeta mai oferea: „Știri din lumea mare”, dar și „Știri mărunte”, poșta redacției, Calendarul săteanului, reclamă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Culei, M.N., G.V., Orest Horia Pașcanu, Mell - despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări literare cu „Soacra zălog”, comedie într-un act de Orest Horia Pașcanu, un portret-interviu cu regizorul Sică Alexandrscu, glume, anecdote și condoleanțe și iarăși dispute gazetărești, de data aceasta cu C.C.R („Un miop răzvrătit” semnat G. Vas, dar și o poezieportret de Sandu Vârtej cu recomandarea „Să și-l aleagă fiecare” dar individualizarea este gata făcută: „ Kohn - Cehan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mare cu ... soacra.” Snoave, sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Onciul și Vasile Marcu, text și foto, urări la nunțile țărănești în Bucovina - culese de Valerian Dugan Opaiț, proză, semnată de Andreiu Rădulescu, M. Stroescu, Nicolai Corabașiu, Ioan S. Ionescu, Maria Cioban, I. Popa, I. Igel. Urmau: vorbe înțelepte, ghicitori, glume, sfaturi, mersul trenurilor, sfatul medicului și a ...bunicii, reclamă comercială. Călindariul pe anul ordinar 1906 era redactat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, la Societatea Tipografică Bucovineană. * Calendarul școalei Române 1905-1906 Calendarul școalei Române 1905-1906 * Calendarul Societății
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Al. Procopovici, Gr. Nandriș, V. Gheorghiu, Tarnovietchi, P. Jitaru, C. Loghin, dr. Strejac, doamnele A. Șandru, V. Procopovici etc. Bucățile literare sunt scrise de dnii.: Tr. Chelariu, Dragoș Titencu, Barbu Slușanschi etc. Mai cuprinde: povești, poezii populare, sfaturi pentru plugari, glume etc. O serie de clișee ce împodobesc acest calendar îl fac o podoabă pentru orice casă românească. Aproape fiecare stare socială găsește în el ce-i trebuie: preoții Apostolul și evangheliile duminicale de peste an, intelectualii și țăranii tarifele poștale și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
critic. Model i-ar putea fi „Albina” publicată sub auspiciul Fundațiilor Regale. E doară îndeobște cunoscut că țăranul nostru a trecut de mult de acea mentalitate minoră care-l îndreptățea odinioară pe scriitor să-i debiteze fabule fără miez și glume submediocre. (Din Junimea literară nr.2/1935) * Calendarul Poporului pe anul 1937 Calendarul Poporului pe anul 1937, editat de Asociația învățătorilor din Bucovina cuprindea: date calendaristice pe anul 1937, dar și materiale despre „Regele nostru” de N. Simionovici; „Înalt prea Sfinția Sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca Morariu. A apărut revista Urzica!! își atenționa cititorii Glasul Bucovinei din 4 martie 1927. Revista umoristică Urzica cuprinde un bogat și splendid material de literatură umoristică, actualități, glume, năzbâtii, cugetări etc. Numeroase clișee în trei și patru culori împodobesc coloanele acestei prea interesante reviste. Apare de două ori pe lună. Redacția și administrația Cernăuți, str. Trăian nr.7. Viața Bucovinei, revistă de analiză și cronică economică, socială, culturală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îndoială, autograful lui Homer și prima ediție a poemelor sale. Era și timpul - cu două minute înainte de conflagrația civilizației europene, i se regăsește certificatul de naștere... materie de speculație mai ales pentru interpretul calificat al mitului veșnicei reîntoarceri! Dar, lăsând gluma la o parte, avem dreptul să fim puțin sceptici, întrucât această descifrare a fost făcută printr-o serie de conjecturi, fără acces la vreun document bilingv, și pare destul de dificil să faci o descifrare sigură fără șdocumentț bilingv. Îl cunoașteți
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vorbă cu Stig până la 8:00. Reluăm câteva din «subiectele» noastre favorite: vikingii și arabii, tradițiile ocultiste camuflate în literaturile secolelor al XVII-lea și al XIX-lea, ultimele «mode» în istoria religiilor etc. (...). La despărțire, îi spun (oarecum în glumă) lui Stig că am vorbit de multe afară de Raimund Lull, deși ne-am plimbat de atâtea ori în jurul statuii lui, în Piață...” - ibidem, 13 august 1974. LXXIItc "LXXII" 1. Foarte probabil, pe baza conferinței secundare susținute la Chicago în 1967
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
e bun de aruncat după lături. Cum adică să fii doar pe hârtie hăzos, iar în rest să stai înțepat, de parc-ai avea înfipt în cur un os ? Da, toți sunt poeți mari în volume, iar în viață niște glume ! De nu scrii cine ești cu- adevărat, eu strig tare : plagiat ! Deși cu mai bine de douăzeci de ani mai în vârstă decât cei trei tineri cu care ciocnea pahare după pahare, Ion Pribeagu nu reușea să-i indispună, cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tânăra domnișoară fără nume intră în salon. Și nu singură, ci cu un domn înalt, blond, bine făcut, care aducea mai mult a neamț decât a român. — De la țigani la nordici, trebuie să recunoști, domnișo- rule Cristian, că evoluăm, nu glumă. Dacă nu ne-o prinde dimineața cu franțuji sau Dumnezeu știe ce lorzi englezi, he-he, să-mi spui tu mie Cuțu. — Ei, acum că v-ați făcut damblalele și ne-am mai poto- lit și flămânzeala... — Nu pleacă nimeni nicăieri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fac atâtea figuri, nu găsești ? Apoi o liniște apăsătoare s-a lăsat la masa celor trei, care era chiar lângă vitrinele puțin aburite. Ascultau fără interes zarva din restaurantul destul de ieftin de lângă gară, știri mondene, bârfe despre te miri cine, glume mai mult proaste și cele mai multe despre evrei, la care Pribeagu își mai umplea câte un pahar pentru a le gusta. Cristi o sorbea din priviri pe cea fără nume și își imagina dimineața cu ea. Mamutu’ se gândea la cursuri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ba mai mult, a băgat și mâna în buzunar, și pentru ei, dar mai ales pentru Cristi, care a cântat până dimineața, ovaționat după fiecare melodie. Ion Vasilescu, rușinat de o voce atât de clară și puternică, și-a înghițit glumele și a fugit din crâșmă pe ascuns, să nu-l vadă nimeni și să-l ia la rost. Iar domnișoara frumoasă fără nume a dispărut și ea în noapte, alături de însoțitorul ei străin, pierdută poate pentru totdeauna, a gândit cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îngrozitoare, dragul meu Sachi. — Nu zău ? Atunci hai să-i schimbăm deznodământul ! — M-am certat cu profesorul Vrăbiescu... îi șoptește Cristi. Lasă, că mâine poate recupera dânsul, și-o să se certe și el cu tine. Acum, hai ! — Nu e de glumă, Sachi, am de ales ! Ori Răcaru, ori Conservatorul. Așa mi-a spus. — Ha, cu atât mai bine ! Poate n-aveai timp de amândouă. — E vorba despre Operă... Operă ! — Operă, da... Înțeleg, O-pe-ră... Domnișorule Cristian, dumneata nu pricepi ? ! — Ce să pricep
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
care trebuia cucerită. Poate pentru că pe amândoi viața îi încercase încă prea devreme, gustând încă de mici din nesiguranța, fragilitatea, mizeria și sărăcia ei, ajunseseră să aibă în comun atâtea și să prețuiască prietenia lor, întâmplătoare, cum o numeau în glumă, ca pe ceva sfânt, știind foarte bine că nu mulți oameni pot înțelege lucrurile și viața așa cum o făceau ei, d-apoi să le fie dat să se și întâlnească, știind că e loc pentru toți și pentru toate pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
d-apoi dacă era lipit de tine, cum era de Cristi, căruia mai că-i venea să verse. Însă, observându-i mânerul de revolver prins la cureaua de piele a pantalonilor săi largi, nu încercă niciun gest nepotrivit și nicio glumă. — Sunt sigur, domnule, că nu v-am văzut niciodată, poate am eu așa, o figură mai comună. — Sokeres, bari barosan, mă jignești la memorie ? Poraves kames ? Nu te-am io zărit pe la vro secție, undeva, ia zi ? — N-am călcat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
te-ajut... și Fernic îl trage ușor pe Pribeagu. Te doare ceva, oasele, mâinile, picioarele ? — Sufletul, monsieur Ionel, sufletul mă doare. Că eram în față și am pierdut toți banii... Doamne, dă -i naibii de bani, Sachi, îți arde de glume ? — Și mă gândeam, monsieur Ionel, cât stăteam acolo, că trebuie să plătim și trăsura, și caii acuma, nu ? Fernic începe să râdă. Râde și Cristi, auzindu-l de la distanță pe Pribeagu cum se vaită de bani. Nu râdeți, bine că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se alegea, ca de piesa lui Kirițescu. Cum să-l lași ? Cum să ne lași ? Cum ? ! Nu e numai decizia ta, să-ți fie clar. Și nimeni aici, între noi, nu ți-a spus vreodată ceva de rău nici măcar în glumă, știi bine că pentru noi oamenii sunt oameni, și nu jidani sau țigani sau naiba să-i ia ce mai sunt, ci oameni. — Măi Ionele, tu nu înțelegi că nu despre voi e vorba ? ! se răstește Pribeagu. Ci doar despre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe jocuri sau în afaceri dubioase, cu tot felul de interlopi. Iar toate acestea a doua zi erau ca și uitate, Cristi nu se amesteca dezaprobându-le sau enervându-se din cauza lor, ba chiar le înflorea și mai tare în glumă. „Cu cinci ? Ultima dată parcă erau șapte, și n-aveam cum să văd dublu de la whisky, nu ? Ar fi însemnat să fie trei și jumătate.“ „Cum, m-am bătut cu Zavaidoc ? La ce folos să mă bat, mai bine renunț
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în urmă peste douăzeci de piese ale căror cuvinte fuseseră aranjate de el. Dincolo de minunata lui invenție, Zaraza, a cărei faimă creștea în continuare și care marcase pentru Cristi începutul unei noi vieți, tangoul epocii, cum era numit mai în glumă, mai în serios, de succes s-a bucurat în același 1931 și melodia Sunt foarte pudic, madame : Sunt foarte pudic, madame, și adesea roșesc. Mă pierd și nu știu ce am, când în ochi îți privesc. Mă simt cuprins de fiori și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
doar vocea sa unică, liniile melodice ale tangourilor pe care aproape pluteai sau versurile simple de amor îl urcaseră pe podium, ci mai ales capacitatea sa de a face în fiecare seară un spectacol de neuitat. Jocurile sale cu orchestra, glumele savuroase, mișcările teatrale potrivite, coborârea printre mese, în public, ridicând paharele de vin sau invitând la dans domnișoarele elegante, mereu aducând ceva nou și proaspăt în fiecare restaurant sau la fiecare petrecere privată, îl defineau pe Cristi și îl separau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]