10,086 matches
-
temelie. În perioada 1999-2002 se discuta axul Bulevardului Unirii, în fața terenului pe care ar fi trebuit sa se inalțe noua clădire a Operei. În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a transmis în folosință Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol I, pe platoul central, unde urma să se demoleze Mausoleul și să fie ridicată . Decizia de construire a Catedralei pe locul Monumentului Eroilor din Parcul Carol a stârnit numeroase controverse și proteste. Traian Băsescu, în calitate de primar al
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc () [Corola-website/Science/305012_a_306341]
-
au emis autorizații pentru construirea Catedralei în parc, astfel că Mausoleul a fost salvat și s-a trecut la căutarea unui alt amplasament pentru Catedrală. În iunie 2009 Biserica Ortodoxă Română declara că ansamblul Catedralei se va întinde pe 11 hectare de teren, situate lângă Palatul Parlamentului. Se anunța că Catedrala Mântuirii Neamului va avea o înălțime de 120 de metri, va fi asigurată împotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter și va avea o suprafață de 38.000 de
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc () [Corola-website/Science/305012_a_306341]
-
Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, care poartă numele fondatorului ei începând din anul 1994, este situată în cartierul Cotroceni din București, România. Acoperă o suprafață de 17,5 hectare (inclusiv 4.000 m² de sere) și are peste 10.000 specii de plante. Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884
Grădina Botanică din București () [Corola-website/Science/305047_a_306376]
-
avea numai o singură clasă a fost deschisă în 1885, iar peste 4 ani școala avea 2 clase în care învățau 53 de băieți și 43 de fete. Conform datelor în 1904 acest târgușor avea o suprafață de 169 de hectare și 16 căi de comunicare. Târgușorul avea 2 piețe și o grădină publică. El era așezat pe șes și avea 2 lacuri care se numeau "Bujor" și "Potcoava". Din clădirile de administrație în târgușorul erau primăria, poliția, poșta, telegraful, o
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
reclamant într-un litigiu cu Sandulachi Fedosiu. Procesul a ajuns până la curtea țarului N. P. Romanov care i-ar fi spus guvernatorului Basarabiei, generalului Pavel Fiodorov: ”Dacă dvoreanul Sandulachi din Șerbeni duce lipsă de pământ, îi dau trei mii de hectare pe râul Amur, numai să nu ne implice în gâlceavă cu cetățenii Angliei”. La 1812, în moșia din Chițcani, stăpânită de vistiernicul Grigore Sturza, erau înregistrate 36 de familii țărănești, o familie de mazili și o familie de ruptași. În
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
a roșiilor, însă au fost însămânțate și câteva parcele experimentale cu cartofi. În cele din urmă, cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere. Țăranii de la Corjeuți reușesc să obțină câte 14 - 15 tone de cartofi la hectar, iar pe terenurile irigate recolta este de 25 - 30 t/ha, aceasta atingând uneori chiar cota de 40 t/ha. Toamna, sunt aduși la strânsul recoltei în jur de 3500 de muncitori din raioanele din sudul Moldovei. Una din cele
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
să dea jos stuful de pe acoperișuri, să-și reconstruiască casele. Tot în această perioadă satul a fost electrificat, s-a început refacerea lui radicală. În același timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
-și reconstruiască casele. Tot în această perioadă satul a fost electrificat, s-a început refacerea lui radicală. În același timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
a fost electrificat, s-a început refacerea lui radicală. În același timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
refacerea lui radicală. În același timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole. Se cultivă soiuri de masă, cît și soiuri
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole. Se cultivă soiuri de masă, cît și soiuri pentru fabricarea vinului: Aligote, Caberne, Pinot, Sovinion, Fetească
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole. Se cultivă soiuri de masă, cît și soiuri pentru fabricarea vinului: Aligote, Caberne, Pinot, Sovinion, Fetească, Merlo, Muscat-de-Hamburg, Muscat-de-Italia, Suruceni, Moldova, Doina etc. Foarte mică este suprafața ocupată de livezi 30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din totalul terenurilor agricole. În comparație cu suprafața ocupată de livezi din timpul URSS aceasta s-a micșorat aproape de zece ori, de la 280 hecatare la 30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Foarte mică este suprafața ocupată de livezi 30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din totalul terenurilor agricole. În comparație cu suprafața ocupată de livezi din timpul URSS aceasta s-a micșorat aproape de zece ori, de la 280 hecatare la 30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]