13,415 matches
-
occidentală. Avînd un guvern comunist, Iugoslavia va încerca de acum înainte să ocupe o poziție centrală neutră. Divizarea politică a Peninsulei Balcanice nu era diferită de cea a restului Europei, care era de asemenea împărțit în două alianțe militare și ideologice. La sfîrșitul anilor '40, controversa majoră era legată de soarta Germaniei. Teritoriile germane erau împărțite în această perioadă în zone de ocupație, sectoarele răsăritene fiind sub control sovietic și polonez, iar celelalte sub cel al guvernelor apusene. Austria era și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
internațională dominată de cele două mari puteri militare, Uniunea Sovietică și Statele Unite. 9 Guvernele comuniste, 1950-1980 Deși blocul statelor comuniste a început să se fisureze doar la trei ani după victoria sovieticilor, guvernele acestora au continuat să împărtășească multe poziții ideologice și să aibă diferite interese în comun. Vom încerca în paginile următoare să analizăm mai întîi sistemele politice și economice ale statelor respective, apoi relațiile lor externe atît cu restul lumii cît și în cadrul blocului sovietic și, în sfîrșit, evoluția
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ale statului, că o transformare radicală a societății se poate efectua doar prin mijloace revoluționare instalarea dictaturii proletariatului și concentrarea puterii în mîinile minorității comuniste luminate. Practica: guvernul și organizația de partid Întrucît noile regimuri erau produsul preponderenței militare și ideologice a sovieticilor, era de așteptat ca instituțiile sovietice să constituie modelul noilor guverne, ceea ce s-a și întîmplat. Chiar și în Iugoslavia, instituțiile politice erau copii ale echivalentelor lor din Uniunea Sovietică. Inițial nu s-a făcut nici o încercare și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Adeseori bine educați și beneficiind de venituri mai mari decît muncitorul sau țăranul de rînd, ei erau în măsură să exercite o influență destul de mare. Deși au fost făcute încercări de asigurare a unui procentaj adecvat de muncitori, conform standardelor ideologice, partidele comuniste balcanice nu pot fi considerate drept organizații muncitorești. În anii '70, compoziția de clasă a partidelor era următoarea: în 1976, din cei 789.796 de membri ai partidului bulgar, 41,4 % erau muncitori, 23 % țărani și 30,2
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
însuși sau directivele majore legate de probleme politice sau economice. Mai mult, conform principiului "centralismului democratic", o decizie luată în urma discutării ei devenea ulterior obligatorie pentru toată lumea, toți fiind datori să o susțină fără să pună întrebări. Sistemul economic Accentul ideologic pus pe modernizare, pe bunăstarea socială și pe egalitatea dintre clase, nucleul programului partidului comunist și baza pe care trebuie judecate succesele sau eșecurile lui constituie proiectul lui detaliat de progres economic. Ca și sistemele politice, politicile economice adoptate după
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în privința pensionarilor, a celor suferinzi și a accidentaților. În Albania, Bulgaria și România locurile de muncă sunt garantate. În ciuda multelor slăbiciuni ale programelor privind bunăstarea socială, implementarea lor se înscrie printre cele mai importante realizări ale conducerii partidelor comuniste. Supravegherea ideologică Obiectivul major declarat de regimurile socialiste în primii lor ani era pregătirea înaintării spre societatea comunistă a viitorului. Nu numai că au fost introduse noi instituții, dar, lucru la fel de important, s-a considerat necesară suprimarea oricăror organizații care ar fi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
oricăreia dintre cele echivalente ale sovieticilor. În 1958 a fost inaugurat Marele Salt Înainte, obiectiv care urma să ducă China direct în comunism, fără a mai trece prin stadiul intermediar al socialismului. În același timp guvernul a adoptat o poziție ideologică militantă în problemele internaționale. În timp ce Hrușciov și liderii sovietici cereau ducerea unei politici de coexistență pașnică, Mao era în favoarea continuării luptei deschise împotriva puterilor "imperialiste". Chinezii îi înspăimîntau pe unii dintre aliații lor afirmînd că nu le era teamă de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din Asia și Africa. Aceste eforturi ale românilor au fost ajutate foarte mult de sfidarea Moscovei de către iugoslavi. Cu toate că românii condamnaseră acțiunile lui Tito, relațiile României cu Iugoslavia s-au îmbunătățit destul de ușor, în special datorită faptului că, în ciuda deosebirilor ideologice dintre ele, cele două state aveau multe interese comune și nici un diferend teritorial. Ele s-au angajat în anii '60 într-un proiect comun de construire a unei hidrocentrale la Porțile de Fier, pe Dunăre. Contestarea de către chinezi a hegemoniei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prime și de produse agricole, ci și instituirii unor instituții de control supranațional care s-ar fi putut amesteca în politica internă a statelor membre ale Comecon-ului (CAER). După părerea românilor, întregul concept era înjositor și periculos. Sensibilitățile naționale și ideologice erau șocate de ideea ca România să fie pusă în postura permanentă de stat agrar, dat fiind că industrializarea era în continuare considerată ca fiind condiția esențială a progresului. Ca țară eminamente agricolă, România fusese slabă și înapoiată. Prin 1963
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1976 a lui Mao și a lui Ciu En-Lai. Succesorii lor aveau să urmeze căi destul de diferite în politica externă și să caute să lărgească legăturile Chinei cu lumea capitalistă. Deși guvernul albanez își lărgise și el orizontul, perspectiva lui ideologică era încă relativ inflexibilă. În ochii lui, Uniunea Sovietică și Statele Unite erau tot principalii lui inamici; el nu dorea să stabilească relații strînse cu statele "revizioniste" și "imperialiste." Era firesc ca liderii Albaniei să se simtă trădați atunci cînd China
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relatată mai sus. Dintre colaboratorii apropiați ai lui Tito, Kardelj, Djilas și Kidrić erau deosebit de preocupați de aspectul doctrinar. Ruptura cu Uniunea Sovietică a fost deosebit de dificilă pentru comuniștii convinși. Dîndu-și seama că trebuie să-și justifice acțiunile pe bază ideologică, liderii partidului au încercat să demonstreze că politica lor reprezenta adevărata gîndire marxistă și că poziția sovietică deviase de la linia acesteia. Ei au restudiat textele marxiste ca să-și motiveze atitudinea critică. Atacurile lor s-au concentrat asupra deficiențelor evidente ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
decît guvernele din celelalte state socialiste. Pe lîngă aceasta, cu toată atenția acordată doctrinei, liderii iugoslavi erau preocupați de adoptarea instituțiilor eficiente, fiind astfel dispuși să modifice sau să renunțe la practicile care nu dăduseră rezultate, indiferent de baza lor ideologică. Unul dintre rezultatele evidente ale reformelor iugoslave a fost instalarea unei atmosfere culturale mai libere. Spre deosebire de guvernele socialiste vecine, cel iugoslav nu a încercat să impună standarde rigide în artă și literatură atît timp cît nu erau depășite anumite limite
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
însuși. Practic, se părea că Djilas milita pentru desființarea acestuia. De exemplu, într-unul dintre articole, el scria: Liga Comuniștilor se va schimba din vechiul partid într-o uniune reală și vitală de oameni strîns legați din punct de vedere ideologic [...] Liga Comuniștilor din acest moment "va slăbi" și "va avea un rol tot mai mic" ca partid clasic... șEaț va dobîndi treptat natura unui nucleu puternic, ideologic și extrem de difuz, dar își va pierde caracterul departid. Va fuziona cu Alianța
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o uniune reală și vitală de oameni strîns legați din punct de vedere ideologic [...] Liga Comuniștilor din acest moment "va slăbi" și "va avea un rol tot mai mic" ca partid clasic... șEaț va dobîndi treptat natura unui nucleu puternic, ideologic și extrem de difuz, dar își va pierde caracterul departid. Va fuziona cu Alianța Socialistă, iar comuniștii se vor pierde printre cetățenii de rînd.31 Djilas critica totodată traiul în puf al liderilor comuniști. Asemeni colegilor lor din alte țări, vechii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
document asupra relațiilor reciproce ale celor două state emis în iunie stabilea principiile pe care trebuiau să le respecte amîndouă: "respect reciproc și neamestecul în afacerile interne ale celuilat, indiferent de motivația acestuia, fie el de natură economică, politică sau ideologică, întrucît chestiunile privind organizarea internă, diferențele de sistem social și formele concrete ale dezvoltării socialiste constituie exclusiv preocuparea popoarelor țărilor respective."33 Reconcilierea aceasta oficială era deci bazată teoretic pe o recunoaștere reciprocă a egalității națiunilor socialiste, a coexistenței pașnice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
neținînd cont de avertismentele lui Tito, acesta a intervenit hotărît. Declarația sa din ziua de 2 decembrie, citită la radio și la televiziune, îi ataca pe naționaliștii croați și considera că vinovate de declanșarea crizei erau în primul rînd problemele ideologice din cadrul partidului, lipsa unei educații marxiste adecvate și tolerarea ideilor pro-occidentale în școli și universități. Înăbușirea activităților naționaliste care a urmat a fost ajutată de faptul că partidul croat era extrem de dezbinat. Tripalo și Dabčević-Kučar au fost forțați să demisioneze
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
blocului. Iugoslavia a avut o poziție aparte în rîndul acestor patru state. Țara aceasta nu numai că a dus o politică externă extrem de independentă, dar a și permis o foarte mare libertate în interiorul țării. Menținînd un sistem monopartit și controlul ideologic, ea nu a instituit însă aceeași supraveghere strictă a vieții și persoanelor ca în statele vecine. În plus, avînd o structură națională complexă, conducerea ei a încercat cel puțin să găsească un sistem care să le permită naționalităților ei, fiecare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Papadopoulos, apoi de Ioannidis. În 1974, cînd Karamanlis a restabilit sistemul constituțional, s-a produs o revenire la primul stadiu. Mișcarea Socialistă Panelenă (PASOK) condusă de Andreas Papandreou a cîștigat alegerile din 1981. Deși partid socialist, aceasta nu avea baza ideologică marxistă a regimurilor socialiste din statele balcanice vecine. Pe toată durata perioadei postbelice, Grecia a avut o orientare occidentală în politica externă, dar țara a avut și multe conflicte cu aliații ei. Marea Britanie și-a recăpătat influența dominantă tradițională imediat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sînt de subestimat scopurile pur comerciale. Peste toate acestea și, poate, altele nemenționate, am vrea să atragem atenția asupra faptului că proiectul ia naștere în prelungirea reacției firești de a explora pe planul culturii căi de conviețuire peste stranietatea confruntării ideologice materializate în... munți de arme nucleare gata să provoace autodistrugerea Planetei 21. Interesul pentru zona balcanică intra în raza relațiilor cu inamicul probabil și prietenul posibil cu trimiterea la perioadele de "dezgheț" și... "coexistență pașnică"; era vorba de Uniunea Sovietică
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la nivelul comerțului local, în cadral unei economii de piață dominată de senior sau episcop, și aceasta atît în Germania, cît și în Anglia sau Franța de Nord ori Est. Contrar unei idei preconcepute și mult timp susținute pentru rațiuni ideologice evidente, orașul nu se opune satului, ci trăiește în comuniune cu acesta. "Burghezia" nu-i smulge "nobilimii" independența și libertățile pentru că ambele categorii sociale sînt părți active într-un proces care tinde să păstreze puterea municipală în mîinile celor bogați
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul naționalismului (el însuși aspirând în structura sa ideologică din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vedea, dacă până în secolul al XIX-lea școala avea funcția antropogenetică de fasonare a creștinului patriot prin obediența sa civică față de stăpânirea politică, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, formarea statului național român a condus la redefinirea școlii ca incubator ideologic al lui homo nationalis. România fusese făcută, mai rămâneau de făcut românii. Iar școala a fost instrumentală în acest scop. Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii ortodocși își descopereau sinele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și al memoriei istorice (i.e., al "amintirilor pre-biografice" achiziționate pe calea învățării sociale și nu a experienței directe), autoritățile au promovat prin intermediul școlii și al literaturii didactice o memorie colectivă ca sediu al identității naționale. Școala a devenit astfel laboratorul ideologic al autorităților statale în experimentele de antropogenie politică și cureaua de transmisie prin intermediul căreia s-a făcut difuzarea în masă a definiției socio-politice a trecutului (i.e., memoria istorică) în vederea fixării unei identități grupale în conștiința colectivă. Manualele de istorie națională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trei reprize succesive: a) Faza A, a interesului scolastic, în care cărturarii "descoperă" națiunea și prin aceasta declanșează mișcarea de construire a statului-națiune; b) Faza B, a "agitației patriotice", în care literații care au descoperit națiunea demarează acțiuni de prozelitism ideologic în vederea dezvoltării conștiinței naționale; c) Faza C, a instituționalizării naționalismului ca mișcare de masă. Ancorarea pe verticală a comunității prin stabilirea unei relații ferme cu trecutul istoricul (proces ce poate fi numit prescurtat "construirea memoriei colective") a avut un rol
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecerii sub jurisdicția doctrinară a papei. "Contrafortul-monolit al ortodoxiei", fisurat de unirea cu Roma pe care au tranzacționat-o clericii români în schimbul elevării statutului lor social, este înlocuit cu un eșafodaj de tip nou care să preia sarcina de structură ideologică de rezistență a conștiinței de sine românești ieșită, doctrinar, de sub zodia ortodoxiei, dar îmbrăcându-i, în continuare, caftanul ritualic (Blaga, 1995, p. 69). Conștiința românească, deprivată de fondul său ortodox, a fost ranforsată cu ideile romanității poporului român și continuității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]