9,028 matches
-
anume un altar pentagonal decroșat, un naos cu doi umeri laterali rectangulari și o clopotniță centrală, încadrată de două turnulețe, toate beneficiind de coifuri ample, de factură barocă, lăcașul, acoperit cu țiglă, a fost împodobit iconografic în anii 1946-1947, de Ileana Hui din Arad; târnosirea s-a făcut în 1947. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03372).
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]
-
constituie un ansamblu etnofolcloric familial. Ileana, Iulia, Valentina, Romela și Maria Osoianu s-au nascut în satul Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Copiii au moștenit de la părinții lor, Constantin și Profira Osoianu, dragostea de frumos, din acest motiv toate au decis să urmeze această cale, a cântecului
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
s-au nascut în satul Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Copiii au moștenit de la părinții lor, Constantin și Profira Osoianu, dragostea de frumos, din acest motiv toate au decis să urmeze această cale, a cântecului. S-au nascut toate pe rând: Ileana - 7 mai 1958, Iulia - 7 octombrie 1959, Valentina - 4 octombrie 1960, Romela - 15 martie 1963 și Maria - 20 septembrie 1966. Acestea au și un frate, Alexandru, născut în data de 30 martie 1969. Din 1980 sunt membre ale ansamblului folcloric
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
unde s-au cunoscut părinții surorilor, Constantin Osoianu (n. 28 decembrie 1930 - d. 23 noiembrie 1989) și Profira Osoianu, născută Bobu (n. 3 mai 1936 - 6 februarie 2010 ). După 3 ani de căsătorie, a venit pe lume primul lor copil, Ileana, iar cu fiece nou-născut ei se iubeau din ce in ce mai mult. Soții Constantin și Profira Osoianu nu au fost muzicanți dintotdeauna, ca și tuturor oamenilor simpli și curați ai gliei. Cand în 1971, pe lângă Casa de Cultură s-a deschis o filială
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
sau două. Cu fiecare an ce trece, surorile Osoianu au grijă că muzeul să crească în multitudinea de obiecte și în vizitatori dornici de a cunoaște tradițiile și valorile românești. Surorile Osoianu au apărut și în filmele: Valentina, Iulia și Ileana sunt coautoare ale cărților:
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
câteva luni, Comitetului pentru Cultura și Artă al Sindicatelor Gorj, iar din anul 1970 a fost preluat de Consiliul Județean al Sindicatelor Gorj. Primele înregistrări au apârut în anul 1970, când sub bagheta lui Gelu Barabancea au cântat, Filofteia Lăcătușu, Ileana Leonte, Sica Rusu Durlai, Ștefania Ețegan, Alexandru Roman și Nelu Bălășoiu. Iar în anul 1972 a fost editat primul disc al ansamblului la Electrecord. Ansamblul Artistic Doina Gorjului a participat cu succes, fiind mereu premiat, la toate marile festivaluri-concurs de
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
lux, cu multe contribuții importante ale unor companii franceze, cum ar fi Perrier-Rolin și Zilli, sau italiene, cum ar fi Barovier & Toso din Murano. Aceste proiecte au fost, împreună cu Aeroportul Otopeni-București, unele din rarele ocazii de colaborare cu soția sa, Ileana Lăzărescu, de asemenea arhitect, în decorație interioară. În multe realizări din București (vilele ‘’Lac 1’’ și ‘’Lac 2’’ de exemplu) se simte influența americană a arhitecților Richard Neutra sau Mies van der Rohe, diametral opusă realismului socialist care a reprezentat
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
piatră", 21 ian 1937. Lazăr, Nicolae. Pictorul N. Enea [expune la sala “Universul” din București]. (Cronică plastică). "Ultimă oră", 5 feb 1937. Articolul conține date biografice. Catalogul lucrărilor de pictură Nicu Enea [Pliant: 106 lucrări]. 10-31 martie 1938 [București], Sala “Ileana”, [Librăria] “Cartea Românească”, 1938. Oprescu, G. Ultimele expoziții din luna Martie. [Expoziție Nicu Enea în București]. "Universul," 2 apr 1938 Pictorul N. Enea a fost premiat [cu premiul “Pictor C. Stahl”] la Salonul Oficial al Moldovei. "Moldova", 1 măr 1942
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
de la Lapoș”. Enea, Nicu. Tătăroaice. [Reproducere]. "Steagul roșu", nr. 2632, 15 iul 1961, p.2. Coban, Grigore"'. Nicu Enea. (Medalion plastic). "Steagul roșu", nr. 3649, 25 oct 1964, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Autoportret” și “Spre sat”. Bratu, Ileana"'. Sentiment național în tradiție. [Nicu Enea]. "Ateneu", 2, nr. 1, ian 1965, p. 4-5. Coban, Grigore V. Nicu Enea. "Ateneu", 2, nr. 1, ian 1965, p. 3-4. Articolul conține date biografice și reproducerile “Peisaj la Mogoșoaia”, “Barajul de la Bicaz”, “Iarnă
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
, creditat pe generic și ca Secretul lui Nemese, este un film de comedie românesc din 1987, regizat de Geo Saizescu după scenariul lui Titus Popovici. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Gheorghe Dinică, Carmen Galin, Emil Hossu, Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Stela Popescu, Rodica Popescu-Bitănescu, Cornel Gîrbea, Vladimir Găitan și Dumitru Rucăreanu. Subiectul filmului îl reprezintă depistarea și distrugerea unei rețele infracționale organizate în România comunistă în jurul unui administrator de bloc avid de putere. Dat afară din
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
cele mai bizare învinuiri. El are deschise 16 procese pe rolul tribunalului, în care își acuză unii vecini de spionaj, prostituție, corupere de minori, întreruperi de sarcină și tentativă de omor, aducând permanent aceiași doi martori oculari: vecinii Olga Limbășanu (Ileana Stana Ionescu) și Radu Poprescu (Sebastian Papaiani). El încearcă astfel să-i silească pe vecini să se mute din bloc, pentru a-și aduce acolo unele persoane apropiate. Într-o seară ploioasă, Siseanu îl abordează pe Fulescu și îi propune
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În prefața cărții "„Cu Diligența prin Pădurea de fagi”" (Ed. Media On, București, 2000) scrisă de Cristina Nichituș, criticul de film prof.dr. Ileana Berlogea scria următoarele: "„Filmele Cristinei Nichituș «Pădurea de fagi» și «Liliacul înflorește a doua oară», mă refer la cele de lungmetraj, alături de numeroasele pelicule de scurtmetraj, o dezvăluie, la fel ca și această carte, hotărâtă, sensibilă, paradoxal de energică și
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
nume Culai la plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). Acolo a învățat tainele pescuitului, dar ucenicia sa a fost întreruptă odată cu începerea școlii, iar ostrovul de odinioară nu a mai fost regăsit peste ani. Sadoveanu prezintă câteva expediții la pescuit: o
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
50 de hectare. După instaurarea regimului comunist, prin Decretul 83/1949, castelul a fost trecut abuziv in proprietatea statului. Principesa a fost obligată să se mute la București, de unde a fost ridicată și arestată în anul 1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza, sub învinuirea că au vândut lemne de pe fosta lor proprietate (pădurea Hangu). După nouă luni de detenție la penitenciarele Mislea și Jilava, au fost eliberate. În anul 1957 i s-a permis să plece din România și s-a
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești () [Corola-website/Science/335002_a_336331]
-
boierești Cehan, din Moldova ce și-a luat numele de Racoviță, dând astfel naștere unei noi familii de mari boieri, familia Racoviță. Potrivit paharnicului Constantin Sion, numele de Racoviță provine de la faptul că acest Cehan Racoviță (fiul lui Petre și Ileana Cehan) s-a născut când părinții săi se aflau pe drum în bejenie, fiind născut în "„fundul Racovei”" (satul Sionești jud. Vaslui), iar pentru pomenirea acestui moment "„părinții l-au fost botezat „Racoviță”". Ion Racoviță a fost căsătorit de două
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
adăugat că piesele din Muzeul Vămii Medievale sunt foarte valoroase, dar valoarea lor va scădea când vor fi scoase din contextul istoric. Pepene speră că administrația Castelului Bran va accepta colaborarea în semn de respect față de Regina Maria și Domnița Ileana. Aceste piese și-au pierdut din valoare când au fost mutate din Castel, dar când vor ieși din Bran vor deveni niște simple piese de muzeu. Ele aveau valoare extraordinară, fiind legate de Bran, de regalitate. Din acest motiv, pentru
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
de recitaluri susținute în țară și peste hotare (Europa, America, Japonia), pianistul clujean a avut ca parteneri soliști renumiți că violoniștii: Andrei Agoston, Mihaela Martin, Ștefan Ruha, Ion Voicu etc. și cântăreții Alexandru Agache, Liliana Bizineche, Ion Buzea, Elenă Cernei, Ileana Cotrubaș, Dan Iordăchescu, Marta Kessler, Ionel Pântea, Emilia Petrescu, Ion Piso, Edita Simon, Julia Tözser-Varadi, etc. a acompaniat deasemenea oaspeți de renume mondial invitați să concerteze în România că: Ayhan Baran, Lola Bobescu, Ivry Gitlis, Ruggiero Ricci, Henryk Szeryng, Gioconda
Ferdinand Weiss () [Corola-website/Science/328428_a_329757]
-
Durrenmatt. Cronicarii de teatru care, de-a lungul timpului, au apreciat creațiile actoricești ale lui Corado Negreanu, au fost: Radu Popescu, Ion Cocora, Alexandru Cornescu, Margareta Bărbuță, Valentin Silvestru, Natalia Stancu, Aurel Bădescu, Traian Șelmaru, Nelu Ionescu, Radu Anton Roman, Ileana Berlogea, Victor Parhon, Valeriu Râpeanu, Virgil Brădățeanu. Printre alte activități artistice scrie și 4 cărți dintre care 2 povestiri despre pescuit, „Artiști și alții cu undița” ed. Albatros 1970, „Pe malurile Bâtlanului” ed. Eminescu 1974, un manuscris al unui roman
Corado Negreanu () [Corola-website/Science/334366_a_335695]
-
a fost formată din George Constantin (dr. Rim), Olga Bucătaru (Lina), Adina Popescu (Sia), Valeria Gagealov (Nory), Rodica Popescu-Bitănescu (Mini), Ion Marinescu (Lică), Adela Mărculescu (Ada Razu), Constantin Dinulescu (Maxențiu), Ion Pavlescu (dr. Răuț), Florian Pittiș (George), Hamdi Cerchez (Whip), Ileana Predescu ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Constantin Botez (regia de studio), Romeo Chelaru (regia muzicală) și ing. Vasile Manta (regia tehnică). Spectacolul a fost difuzat în șase episoade.
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
de primăvară a anului 1888 a fost condus de un băiat mai mare pe nume Culai la plavia (insula plutitoare) , ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic câțiva localnici săraci: moș Dumitrache Hau, moș Spânu și lelea Ileana, ce suferiseră multe necazuri în cursul vieții. Coloniștii trăiau din pescuit, din furtul porumbului de pe câmp și din prestarea ocazională a unor munci sezoniere. Iliuță a mers acolo timp de o lună, împrietenindu-se cu pescarii și învățând tainele acestui
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic un băiat mai mare pe nume Culai, moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). După preluarea puterii de către sistemul comunist, Sadoveanu a sprijinit noile autorități, trecând de la propria versiune de realism la doctrina comunistă a realismului socialist. În 1948, după abdicarea Regelui Mihai și instalarea regimului
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
sentiment de retrăire a întâmplărilor evocate. Trecerea de la planul prezent la cel din trecutul evocat se realizează cu o economie de mijloace. Narațiunea se rupe adesea, trecându-se cu brutalitate din trecutul dramatic în cotidianul prozaic ca în istorisirea lelei Ileana. Paginile descriptive sunt impregnate însă de lirism, precum descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Ploaia provoacă intrarea tuturor vietăților într-o stare de febră: "„Într-adevăr, văzduhul neclintit al
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
fondurile provenind din vânzarea unor proprietăți din județul Teleorman. La toate aceste bârfe au reacționat C. A. Orășanu în "Universul" și în special Ion Dumitrescu în articolul „Pilotajul cancanurilor”, iar peste ani Cornel Marandiuc în articolul „Cum a fost ucisă Ileana Cosânzeana - lecturând «Aviatoarele României - Din înaltul cerului în beciurile Securității»”. Raidul până la Capetown s-a bucurat de o largă recunoaștere în România, ziare ca "Universul", "Unirea Poporului" publicând articole despre el. Pe baza jurnalelor de bord ale raidurilor la Malakal
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Anastasiei și a avut loc în perioada 1651-1653, când viitorul ei soț era Mare Cămăraș la curtea lui Vasile Lupu. Cei doi au avut împreună opt copii: Maria (care a fost logodită cu Antioh Cantemir), "Catrina" (căsătorită cu Ștefan Tomșa), "Ileana" (căsătorită cu Nicolae Costin), "Constantin" (căsătorit cu Maria Brâncoveanu), "Matei", "Sanda", "Safta" și "Anastasia". Scriitorul Constantin Gane îi făcea următorul portret: „"Înaltă, mlădioasă, ochi negri focoși sub niște sprâncene în cerc, nasul subțire și gura mică, făceau din Anastasia o
Anastasia Duca () [Corola-website/Science/332568_a_333897]
-
comuna Munteni. La Conacul din Țigănești s-a născut la 14 septembrie 1778 Costache Conachi, cel mai reprezentativ poet al Moldovei din perioada de tranziție spre literatura modernă. Era al patrulea copil din prima căsătorie a vornicului Manolache Conachi cu Ileana, fiica vistierului Dinu Cantacuzino, La Țigănești poetul și-a petrecut o mare parte din viață, aici el a creat majoritatea poeziilor sale erotice și tot aici a încetat din viață la 4 februarie 1849. La Țigănești a fost montată la
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]