9,551 matches
-
experți susțin că bătălia de la Munda s-a dat lângă Osuna, în provincia Sevilla, pe baza dovezilor arheologice, proiectile de praștie din bătălie fiind descoperite lângă La Lantejuela, la jumătatea distanței între Osuna și Écija. Teoria este susținută și de inscripții antice descoperite la Écija și Osuna în cinstea orașului Astigi (Écija) care a fost de partea lui Cezar în bătălie. Deci bătălia de la Munda a avut loc probabil pe "Cerro de las Balas" și "Llanos del Aguila" lângă La Lantejuela
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
mai importante și a permis funcționarea instituțiilor tradiționale. Chiar și raporturile cu aristocrații atenieni au fost pacifice, după o vreme, Alcmeonizii, care au fost exilați, se întorc în Atica, și în vremea lui Hippias, vechile feude par uitate, de vreme ce o inscripție atestă că în 525 i.en., unul dintre fii lui Megacles, Clistene, era arhonte eponim al cetății. Relațiile erau amicale cu familia Phiiazilor, care-l susținea în expansiunea spre sudul Traciei, unde Miltiades cel Bătrân fondează cetatea Chersonesului Tracic. Această
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
său corespundea cu o navă longitudinală acoperită cu două componente și trei pavilioanae adiacente în partea de vest; între ele, două subțiri coșuri de fum dubla înălțimea corpului de fabrică și “păzea”spațiul. Pe fațadele Nord - Sud se putea aprecia inscripția: “1909 / CȘs Reunidas Gas e Electricidade / Estaçăo Eléctrica Central Tejo” (“1909 / Companiile Reunite de gaz și Electricitate / Stația Electrică Centrala Tejo”). Această primitivă Centrală Tejo a fost programată pentru a lucra o perioadă de șase ani (1908-1914), până ce CRGE avea
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
națională a Regatului Spaniei. A fost mottoul personal al lui Carol Quintul. Conform cercetărilor contelui Rosenthal, deviza este legată de Coloanele lui Hercules, a căror construire, în mitologia romană, este atribuită acestui personaj mitic. Conform mitului, coloanele au purtat o inscripție (adică „nimic mai departe”), care îi informa pe marinari că în spatele Strâmtorii Gibraltar nu mai există nimic. Se presupune că, regele Spaniei, Carol Quintul, a adoptat "" ca deviză personală la sugestia tânărului său doctor și sfătuitor, Luigi Marliano. Astfel, Marliano
Plus Ultra () [Corola-website/Science/315279_a_316608]
-
populară în Spania după ce Carol Quintul a devenit la începutul secolului XVI regele Aragonului și Castiliei. A devenit ulterior mottoul Spaniei Habsburgilor și a început să apară pe monedele dolarului spaniol. Scopul lui a fost tot contrar la cel al inscripției mitologice — casa regală a vrut să încurajeze exploratorii să meargă peste Strâmtoarea Gibraltar și să urmeze spre Lumea Nouă. Astăzi deviza apare atât pe drapelul național cât și pe stema Spaniei. Mai înainte, a apărut și pe stema celei de-
Plus Ultra () [Corola-website/Science/315279_a_316608]
-
și cu binecuvîntarea preasfințitului Chir Inochentie, episcopul Hușilor, cu stăruința și îngrijirea fericitului ctitor Simion Donciul, negustor din Movilău, pe moșia sus numitului Andronachi Rudea și al fratelui sau Teodor Rudea. Anul 1777, luna iunie în ziua 1." O altă inscripție spune: "În numele Sfintei Treimi, în zilele blagocestivului domn Grigore Alexandru Ghica, cu blagoslovenia episcopului Inochentie al Husilor, la anul 1777, iunie 1." Din formularul bisericii Sfânta Treime a schitului Rudi, din anul 1835, citim: "Pământ propriu nu avem, chiliile călugărițelor
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
Și în prezent se păstrează o lespede de mormânt în partea stîngă a bisericii, purtînd numele "Mihail Boguș, decedat în 1856". Alături de el se află mormintele fiicelor sale. Pe peretele stîng al nartexului din biserică se mai găsește încă o inscripție funerară: "Aici se odihnesc trupurile ctitorilor sfântului locaș Teodor și Andronachi Rudi". Biserica rămasă de la schitul Rudi a fost închisă în 1846 prin hotărîrea autorităților eparhiale și a fost dată sub supraveghere parohiei din satul Rudi de Jos. Mai tîrziu
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
XVI, născut în Bad Staffelstein, Oberfranken care a scris o serie de cărți și manuale în care sunt descrise diferite metode de calcul. Despre copilăria, tinerețea lui Ries nu se știe prea mult. Anul nașterii sale se poate determina după inscripția de pe singurul portret cunoscut: "ANNO 1550 ADAM RIES SEINS ALTERS IM LVIII" („anul 1550 la vârstă de 58 ani”), ceea ce duce la concluzia că el a fost născut în 1492. Cu siguranță se poate determina locul de naștere Bad Staffelstein
Adam Ries () [Corola-website/Science/315337_a_316666]
-
a instituit birocrația, cu impozitări și cu un guvern centralizat, și oferind stabilitatea regiunii după vremuri tulburi, astfel încât a transformat statul într-o puterea centrală din Mesopotamia. În timpul său s-a elaborat o culegere de legi, păstrată într-o lungă inscripție cu litere cuneiforme și cunoscută sub denumirea Codul lui Hammurabi. Religia babiloniană considera pe rege ca fiind trimisul lui Marduk, iar orașul Babilon ca pe un "oraș sfânt", locul în care orice conducător legitim al Mesopotamiei trebuia să fie încoronat
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
la „"Phut al Ionienilor"”. Despre domnia ultimului rege babilonian, Nabonidus (Nabu-na'id) și despre cucerirea Babiloniei de către Cirus cel Mare, există o mare cantitate de informații disponibile, cum ar fi tăblițele cronologice din analele lui Nabonidus, completate de o altă inscripție a regelui Nabonidus unde descrie restaurarea Templului de la Harran închinat Zeului Lunii. La aceste informații se adaugă cele din Cartea lui Daniel din biblia ebraică; și cele din proclamația lui Cirus eliberată la scurt timp după recunoașterea sa oficială ca
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
comuna Izvoru Crișului, județul Cluj, este construită în 1720. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . +Vârstnicii își aminteau în anii 1970 că pe portalul bisericii existase o inscripție în care stătea scris: "„1720, cu banii satului, meșter Chiran Ion a Surdului”". Biserică satului Nadășu cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, s-a construit în anul 1720 în stil maramureșan de către credincioșii satului. Meșterii constructori au fost: Ghiran
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
a realizat pictură murala a altarului și a naosului, la nouă ani dupa edificarea actualei biserici, lăsându-și semnătură în proscomidie: Pomeni gospodi Popa Toma și soțu dumisale Mărie: Mărie, Oana, Gavrilă, Ilie, Mărie, Onu, Mărie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești este de aceeași mâna. În absida altarului astăzi pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și scenă Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe bolta, trei tablouri dintre
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Sibiului în decembrie 2008. Construcția datează din secolul 18. Biserica se afla în lista monumentelor istorice din județul Gorj din 20014 sub codul LMI: , dar a fost declasată în lista din 2010. Biserica a fost construită în anul 1790, conform inscripției găsite pe peretele exterior al pronaosului. În luna decembrie a anului 2008 a fost transferată în cadrul muzeului din Dumbrava Sibiului. Biserica de afla într-o stare avansată de degradare, din cauza unui incendiu în anul 2006, fiindu-i afectată învelitoarea în
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele au fost realizate la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Alexandru Popovici Zugravul (activ în jurul anului 1790). În absida altarului. pe latura estică, se află inscripția: „zugrăvitu-s-au acest oltari prin îndemnarea și osârdia preotului Oanca ...Alexandru Popovici Zugravul. În patrimoniul bisericii se păstrează câteva icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea (Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Deisis), în timp ce mare parte din icoanele
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
Buna Vestire, sunt ușor înnegrite și deteriorate. Biserica posedă și câteva tipărituri din secolul al XVIII-lea. În interior se mai păstrează o frumoasă scară dintr-o singură bucată de lemn, pentru accesul în pod. Clopotul din turn are următoarea inscripție: „ANNO Domini 1794”. Starea de conservare. Șindrila a fost înlocuită în 2005, iar biserica a fost înălțată pe o bază de piatră. Naosul a suferit modificări în anii ´70, unele grinzi ale bolții fiind refăcute, dar se observă deja cum
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
Oláh-Orbo (Gârbău Românesc), 1613-Csicso Orbo (Ciceu-Gârbău), 1854 Felső-Orbo (Gârbău de Sus). Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” are ca data construcției: secolul al XVIII-lea. Nu se cunosc nici numele autorului picturii murale, nici data execuției acesteia. O inscripție cu litere chirilice, aflată la mijlocul iconostasului, menționează un „Filipașcu Voievod”. Satul a mai avut o biserică. La începutul celui de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, mai mulți credincioși au trecut la greco-catolici. Pentru folosul acestora, în 1824
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
adusă din Reteag biserica cu hramul „Sfântul Dumitru”, demolată în 1934. Aparținând de comuna Cășeiu, satul Gârboul Dejului păstrează o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Pe una din grinzile de est ale naosului se găsește inscripția: „Această sfântă besearecă au fostă meste(r)u... Mihaiu” și „și la noi (t)ă dă să au fostă mest(eru) Nicoară”, reprezentând probabil numele primului constructor al edificiului și numele celui ce a refăcut biserica. Decorul sculptat: Ancadramentul ușii
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
moschee (Makam al Nabi Daud - Moscheea Nabi Da'ud, adică a proorocului David). Încă din 1453 sub regimul mameluc musulmanii adăugaseră Cenaclului și un mihrab, o nișă indicând direcția rugăciunii spre Mecca, iar din 1524 au adăugat în preajmă o inscripție în limba arabă, în slava sultanului Soliman Magnificul care „a curățat” locul de „ghiauri”. De asemenea, musulmanii au creat ferestre colorate cu versete din Coran, inclusiv referitoare la David. Bolta cu nervuri este caracteristică perioadei regilor din casa Lusignan și
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru Zugravul și păcătosul”. Clopote: de 20 de kg, și 30 de kg
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
oferindu-i a doua medalie a vieții sale. A ridicat un monument în Philippi (monument găzduit în zilele noastre în muzeul din Kavalla). Pe acest monument, alături de reprezentările celor două medalii primite în timpul serviciului său militar, se află și o inscripție prin care pretinde că el l-ar fi capturat pe Decebal în viață. Tiberius Claudius Maximus a participat și la luptele cu părții. El a slujit în armată mai mult decat perioadă contractata și a fost lăsat la vatră în
Tiberius Claudius Maximus () [Corola-website/Science/317293_a_318622]
-
Claudius Maximus a participat și la luptele cu părții. El a slujit în armată mai mult decat perioadă contractata și a fost lăsat la vatră în provicia Mesopotamia. Tiberius Claudius Maximus a murit după anul 117. Textul în latină al inscripției de pe stela funerară de la Phillipi, ce amintește capturarea regelui Decebal, si traducerea ei. "Ți(berius) Claudius / Maximus vet(eranus) / [s(e)] v(ivo) f(aciendum) c(uravit) militavit / eque(s) în leg(ione) VII C(laudia) P(ia) F(ideli
Tiberius Claudius Maximus () [Corola-website/Science/317293_a_318622]
-
Miller. Biserica a fost sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. Deasupra intrării în biserică, pe icoana hramului, se află următoarea inscripție: ""Această sf. biserică sa zidit an anii 1902-1905 și sa sfințit de cătră I.P.S.S. Archiepiscopul și Mitropolitul Vladimir în 21 septemvre 1907 cu hramul S.M.M. George."" Toate calamitățile care au afectat ulterior România (cele două războaie mondiale, cutremurele etc.) n-
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
Iași din anul 2015, având codul de clasificare . a fost construită în secolul al XIX-lea (înainte de anul 1813) de către Grigore Drama. Lângă peretele altarului, în partea de sud-est, se află o piatră veche de mormânt din gresie cu o inscripție ștearsă în limba română cu caractere chirilice: ""1822 supt această piatră odihnește roaba lui D(u)mnezeu Stamina Pre(utesă?) D(u)mnezeu să (ierte?) În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Biserica dispune de icoane
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
de pe coasta nordică a satului. Biserica de lemn din Costești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica de lemn din Costești a fost construită în anul 1777 (potrivit unei inscripții pe strană și a sinodicului bisericii), pomelnicul bisericii atestând anul 1594 ca an al construcției. Ctitorul bisericii este considerat a fi boierul Petre Palade Secară, biserica fiind situată vizavi de curtea boierească (fost sediu CAP în perioada comunistă). Mormântul ctitorului
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]