10,921 matches
-
mai scrisese, potrivit propriilor mărturii, Încă șapte-opt, lăsate În stadiul de literatură de sertar. Este, deci, un scriitor cu antecedente, aflat, la ora debutului, la vîrsta la care ceea ce ai de spus nu se mai poate Înghesui Între stinghiile unor intime cutii de lemn. Iar a avea ceva de spus Înseamnă a avea intenția de a spune altceva decît se spune public la momentul intervenției tale. Ei bine, din acest punct Începe traseul unui tînăr scriitor francez, tipic pentru Începutul secolului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de „slugile” lor dinăuntru, „ciocoii” noi, „roșii”. Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară. Patosul exponențial, pe teme sociale, din poezia interbelică a lui C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
mascată, de cele mai multe ori, sub aparențe calme, deseori chiar fericite, într-un cuvânt de a smulge vălul pentru a ajunge la fața nevăzută, ascunsă a adevărului. Într-un stil sobru, concis, lipsit de orice sentimentalism, prozatoarea investighează fibrele cele mai intime ale sufletului omenesc, scoțând la iveală toate lașitățile, toate abdicările, toate ororile refulate, altfel perfect camuflate sub aparența unor ființe liliale, echilibrate, fericite. În concepția sa nu există așadar „îngeri”, ci doar „îngeri maculați”, și maculați nu neapărat de faptele
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
the instauration of the communist regime, this school being modeled on the antebellum achievements. Primit la redacție: aprilie 2005 Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Maria Larionescu Universitatea București Articolul pune în discuție câteva idei privind laboratorul intim în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală a unora dintre cele mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se manifestă”. Ori tocmai voința socială are în constituția sa intimă mișcarea, manifestarea, ea fiind „eminamente activistă”. Abilitățile intuitive ale fondatorului Școlii de la București s-au dovedit productive și în „transferul” de sociabilitate asupra voinței sociale, demonstrând existența unei legături intime între caracterul social de activitate al acesteia și constituția sa psihică. Modelul gustian al voinței sociale combină, în chip original, morfologia sa cu funcțiunea morală primordială pe care o îndeplinește. Cu alte cuvinte, în virtutea constituției sale interioare, voința socială este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a cerceta acțiunea paralelă a acestora și contopirea lor într-o singură unitate” (Vulcănescu, 1932, 218). Formula cauzalității sociologice, la care ajunge autorul, este surprinzător de originală și rezistentă la proba timpului: numai împreună, voința socială (cu întreaga ei morfologie intimă) și cadrele sale naturale și sociale alcătuiesc cauzalitatea sociologică sau, codificat, V + C = M (Voință + Cadre = Manifestări). Cât de actuală este viziunea gustiană asupra principiului cauzalității sociale se poate vedea cu ușurință din felul cum l-a aplicat în cercetarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de dl. prof. H. Dăscălescu), Secția de educație națională (condusă de colonel V. Nădejde), Secția tehnică și urbanistică (condusă de Ing. N. Profiri), Secția cooperatistică (condusă de V. Ghenzul). Secțiile care au continuat să activeze anul întreg, fie prin ședințe intime cu membrii secției, fie prin comunicări publice, sunt numai următoarele cinci: secțiile economică, sociologică, tehnică, agricolă și juridică. Activitatea institutului de la înființare și până astăzi s-a desfășurat în două mari direcții: conferințe publice și cercetări monografice. Secția economică a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tonică a eternei învieri a lui Hristos și a omului. Dialogul, subiacent polemic, cu Papini are o capacitate reală de a absorbi reflecția filosofică într-o structură de roman liric. Poezia (Irenikon, Poeme de odinioară) respiră într-un registru strict intim: figuri și locuri de altădată trecute în climatul de evanescență al amintirii devin transparente jocuri de umbre, candori de contururi fluide, muzicale cantilene și „ecouri” (Cărarea pierdută, Fântâna părăsită, Remember). Versurile nu evită să mărturisească reminiscențe de lectură, dar, rămânând
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
de a mă analiza”, mărturisește naratorul, ce se numește, recurent, Sandu, pe parcursul majorității construcțiilor romanești. „Mă recitesc”, spune el într-un pasaj din O moarte care nu dovedește nimic, atunci când se folosește de tehnica dedublării pentru a-și analiza jurnalul intim, deși, paradoxal, recunoaște că îi „displac mărturisirile”. Prin acest „gidism structural” (Nicolae Manolescu), ce constă în alcătuirea romanului unui roman, scrisul, plecând de la însemnări deja organizate formal de-a lungul unui fir narativ, devine mijloc de înțelegere („Să scriu faptele
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
a fost un „analist”, în înțelesul cel mai propriu al cuvântului. [...] Ca și alți autori din generația sa, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Anton Holban teoretizează ideea literaturii nude, simplă înregistrare a trăirii unor „experiențe” sufletești. Romanul se confundă cu jurnalul intim și-și descoperă substanța nu în creația epică (talentul e considerat o prejudecată), ci în capacitatea de a fixa cât mai exact și cât mai sincer momentele decisive pe care le cunoaște viața interioară. OVID S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Romanul lui
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
dar mai ales poate fi caracterizat, de obicei, prin dialogul dintre „eu” și „tu”, dintre „noi”; - perspectiva persoanei a doua (tuă este mai puțin comentată de cognitivism, dar a fost abordată de fenomenologie și existențialism. E vorba de relațiile interpersonale intime, duale, dintre „eu” și „tu”, care presupun apropiere și interpătrundere reciprocă. Multe dintre sensurile eului interferează cu cele ale sinelui (selfă și acesta a avut o carieră filosofică, mai ales în înțelesul de conștiință de sine, distinctă de conștiința obiectelor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se reduce la universul psihologiei. În secolul XX termenul de „persoană” a intrat în limbajul curent, cel al vieții de zi cu zi, în el sedimentându-se înțelesuri multiple pe care istoria ideilor le relevă. În plus, există o legătură intimă între noțiunile ce se referă la polul individual al umanului, care, de-a lungul istoriei, au avut și ele înțelesuri, semnificații și importanțe diferite. Conceptul de „persoană umană reală” se corelează cel mai bine cu cel de „caracter”, în dublul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dublate de relația cu imaginile reprezentate ale acestora sau chiar cu ființe imaginare, dar relația formatoare este cea concretă, dinamizantă și motivantă; în cursul vieții adulte, câmpul relațiilor interpersonale este cel în care se desfășoară esențialul existenței individului, între relațiile intime și cele publice. Existența personală nu s-ar organiza prin instanțe generice, precum sinele, eul, supraeul, ci prin realitatea relațiilor cu ființe reale și reprezentate. Psihologia interpersonală a lui Sullivan se poate interconecta cu cea a relațiilor obiectuale derivată din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este afectat total sau parțial. Ca urmare, statutul social al familiei în care se naște un copil primește o importanță deosebită (Kenrick și Keefe, 1992Ă. Particularitățile motivaționale sexuale - conform cărora bărbaților le este proprie o mai mare diversitate a relațiilor intime - influențează, la rândul lor, raporturile dintre sexe și rolul parental. Complexitatea acestuia din urmă este însă net superioară relațiilor sexuale. Astfel, bărbații sunt, în genere, mai geloși pe infidelitatea sexuală, iar femeile, pe cea afectivă. Rolul personogenetic al mediului este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
F 84.5Ă; schizofrenia (F 20.Ă; tulburarea schizotipală (F 21Ă; 301.22 Tulburarea de personalitate schizotipală TP Schizotipală Un pattern pervaziv de deficite sociale și interpersonale, manifestat prin disconfort acut în relații și reducerea capacității de a stabili relații intime, precum și prin distorsiuni cognitive și de percepție, și excentricități de comportament, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă idei de referință (excluzând ideile delirante
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asupra sa; 5Ă are un stil de a vorbi extrem de impresionant și lipsit de detalii; 6Ă manifestă autodramatizare, teatralism și o expresie exagerată a emoțiilor; 7Ă este sugestionabil, adică ușor de influențat de alții sau de circumstanțe; consideră relațiile mai intime decât sunt în realitate Este caracterizată de: aă autodramatizare, expresia teatrală, exagerată a emoțiilor; bă sugestibilitate - pacientul este ușor de influențat de către alții sau de circumstanțe; că afectivitate labilă și superficială; dă căutarea continuă a senzațiilor puternice, a admirației celorlați
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
următoarele: 1. evită activitățile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critică, a dezaprobării sau rejecției; 2. nu dorește să se asocieze cu alți oameni decât dacă este sigur că este apreciat; 3. manifestă reținere în relațiile intime din cauza fricii de a nu se face de râs ori de a nu fi ridiculizat; 4. este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situații sociale; 5. este inhibat în situații interpersonale noi din cauza sentimentelor de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
capacitate de raportare și de integrare a realității obiective. Cea de-a doua variantă - cu un nivel de sensibilitate mai ridicat - corespunde tulburării de personalitate depresive și, sub aspect clinic, asociază și trăsături de serie obsesiv-compulsivă derivate din disfuncționalitatea vieții intime. Ele se manifestă prin fantezii erotice și prin pervertirea modalității de desfășurare a actului sexual sau/și substituirea subiectului acestuia. Coloratura emoțională integrabilă acestei structuri personologice oferă șansa abordărilor psihoterapeutice. Ele pot fi eficiente atunci când, pornind de la prelucrarea experiențelor biografice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se menține în fundal, este distant și „invizibil”, nu dorește și nu se bucură de relații strânse, preferă un rol marginal în mediul social, de lucru și familială. Evitant Aversiv (de exemplu, se distanțează de activitățile care presupun relații interpersonale intime și raportează un istoric de pan-anxietate socială și neîncredere; caută să fie acceptat, dar nu dorește să se implice dacă nu este sigur că este simpatizat; menține distanța și își apără viața privată pentru a evita sentimentul de rușine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nivel superficial, al contactului interpersonal. Poate fi însă în joc și o relație interpersonală, care presupune o cunoaștere reciprocă mai deosebită și contacte habituale. În cazul legăturii interpersonale e vorba de ceva constant, care dăinuie dincolo de circumstanțe, putând implica zona intimă a subiectului. Când se comentează perturbarea relațiilor interpersonale la cei cu tulburări de personalitate se cere precizat la care aspect al acestora se face referință și în ce corelație cu afectivitatea și/sau impulsivitatea. Etichetarea unei persoane ca prezentând o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și nu un partener integru al reciprocității, a unei relații „eu-tu” armonice, transparente și spornice. Relația interpersonală nu funcționează nici în acest caz echilibrat, deoarece însăși persoana ce acționează e duplicitară și nu găsește un echilibru între zona sa intimă și cea publică de manifestare. Omul duplicitar și ambiguu e considerat ca neautentic iar autenticitatea exagerată, anularea deschiderii spre posibil și imaginar poate fi anormală, ca în varianta paranoicului. Duplicitatea umană se desfășoară și în plan suprapersonal, socio-politic, ca de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
evaluat ca reprobabil, în conformitate cu normele și cutumele comunității. Acest sentiment nu ține de codul de sancțiuni legale în funcțiune, de cunoașterea publică a intențiilor și actelor sale, de judecarea efectivă a acestora de către alții în tribunale, ci de propria judecare intimă a persoanei. Vinovăția e corelată cu sentimentul responsabilității cu înțelegerea suferinței posibile a celuilalt pe care fiecare o poate cauza. Dacă lipsește considerația și stima pentru altul în contextul unei păreri despre sine centrată pe egofilie, evaluarea acestuia ca persoană
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tunetul (1981), gravă meditație lirico-filosofică asupra trecutului și prezentului. Ideea de legătură organică și de continuitate este exprimată prin metafora „altoi pe o tulpină vorbitoare” - imagine arhetipală, cu multiple ramificații în întreaga lui creație, aflată sub semnul conjugării civicului cu intimul. D. are o contribuție remarcabilă la dezvoltarea poemului contemporan de factură lirico-dramatică și de proporții ample, prin Un spic în inimă (1973), Partea noastră de zbor (1974), Melcul (1981), Cavaleria de Lăpușna (1985), ultimul evocând anii din urmă ai domniei
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta (1980) va reprezenta o cotă de altitudine în creația sa. Inspirându-se din viața satului contemporan, D. este interesat mai mult de universul trăirilor intime, afective ale țăranilor, decât de transformările mediului rural. Bătrânul Irimie își presimte sfârșitul și, rămas de mult văduv, o cheamă pe Lucreția, fiica sa, de la oraș, s-o revadă înainte de a muri. În așteptare, Irimie își rememorează frânturi din viață
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
aici monotonia ritmului, refrene provenite din onomatopee sau din limbajul infantil, o lume de animale domestice și sălbatice, cândva cu rosturi magice, invocate să aducă somnul. Își fac însă loc și confesiuni ale mamei sau chiar elemente sociale. Dincolo de caracterul intim, de conținutul individual, c. are un substrat social, istoric, cuprinzând referiri sau chiar comentarii la unele evenimente ce au impresionat conștiința colectivității. C. istoric consemnează nume și fapte reale sau idealizate, dar care, cu trecerea timpului, se îndepărtează tot mai
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]