9,370 matches
-
comunei Vărbilău, poartă amprenta îndeosebi a agentului fluviatil a cărei forme rezultate au servit drept câmp de desfășurare a altor procese. Dezvoltarea ritmică a reliefului a avut drept consecință apariția a trei trepte morfologice principale: suprafețe de eroziune, terasele și luncile actuale. La acestea se adaugă morfologia minoră rezultată din acțiunea proceselor de pantă care în anumite condiții fizico-geografice se desfășoară cu o intesitate deosebită, ajungând în unele sectoare să fie procesul predominant. Din punct de vedere morfografic, pe cea mai
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
zona dealurilor înalte spre Valea Teleajenului. Nivelele de terase însoțesc aproape întreg cursul Vărbilăului pe teritoriul comunei omonime, având o desfășurare mai mare pe partea stângă a văii: 70 - 74 m, 49 - 53 m, 25 - 29 m, 6 - 9 m. Lunca este simetrică și are o lățime variabilă ce crește de la limita de nord-vest a comunei unde atinge 250 m, spre zona mediană a cursului Vărbilăului unde are valori de ,cu o cădere de nivel de 45 m. Prezintă maluri înalte
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
ocupate de terenurile cu fragmentări cuprinse între 3,01 - 3,50 km / km². Valori cuprinse între 3,51 - 4,00 km/km² ocupa o suprafață de 22,6% din teritoriul comunei. Cele mai mari valori le întâlnim de regulă în lunca Vărbilăului, unde se ajunge la valori ale densității fragmentării reliefului de peste 4,01 km / km². Suprafețele cu valori de peste 4,01 km/km² acoperă 21,1 % din totalul comunei. Valoarea maximă a densității fragmentării reliefului = sud-vestul comunei (4,77 km
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
perimetrul vetrelor localităților fiind în medie sub 100 - 150 m. Adâncimea fragmentării reliefului impune nivelul de bază al văilor temporare, determinănd gradul lor de eroziune al versanților. Valori sub 50 m/km² sunt puține (7,5%) și le întâlnim în lunca râului, în perimetrul vetrei satelor Vărbilău și Coțofenești (aici avem și valoarea minimă de 41 m/km²). Intervalul următor, cu valori cuprinse între 51 - 100 m/km² ocupă o suprafață mai mare (17,5 %), în zona de confluență a Vărbilăului
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
mare parte a suprafeței comunei (38,82 kmp. din 42,06 kmp.) se găsesc în cadrul bazinului râului Vărbilău, majoritatea referirilor hidrografice s-au făcut la acest bazin. Nivelul apei freatice se află la 1 - 3 metri adâncime în zona de luncă și la 4 - 10 metri în zona teraselor inferioare. În hidrografia comunei se impune râul Vărbilău, cel mai mare afluent al Teleajenului, care are o lungime de peste 36 km (11,92 km pe teritoriul comunei) și un bazin hidrografic de
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe suprafețe mai restrânse, cu condiții microclimatice sau edafice (de sol) specifice, în cadrul etajelor mai sus amintite apare și o vegetație intrazonală, după unii autori, azonală: asociații de luncă, asociații de mlaștină, asociații de terenuri salinizate, vegetație sagetală sau ruderală. Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri brune luvice și soluri brune acide, luvisoluri albice). Clasa cambisoluri: (soluri brune acide) Clasa solurilor hidromorfe (soluri
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
vegetație sagetală sau ruderală. Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri brune luvice și soluri brune acide, luvisoluri albice). Clasa cambisoluri: (soluri brune acide) Clasa solurilor hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate: (soluri aluviale de luncă, regosol) Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ102, care o leagă spre nord de Slănic și (unde se termină în DN1A) și spre sud de , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). La Poiana Vărbilău, din acest drum se
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche) • (Agighiol) • (Babadag) • (Baia) • (Bălțenii de Jos) • (Beștepe) • (Cataloi) • (Căprioara) • (Ceamurlia de Jos) • (Enisala) • (Făgărașu Nou) • (Frecatei) • (Horia) • (Iazurile) • (Jurilovca) • (Lunca) • (Mahmudia) • (Murighiol) • (Nalbant) • (Niculițel) • (Ostrov) • (Poștă) • (Rahman) • (Sarichioi) • (Sarighiol de Deal) • (Sarinasuf) • (Sâmbătă Nouă) • (Somova) • (Telita) • (Topolog) • (Trestenic) • (Valea Nucarilor) • (Visterna) • (Vișina) • (Acâș) • (Apă) • (Berveni) • (Bolda) • (Cehăluț) • (Culciu Mic) • (Foieni) • (Supuru de Sus) • (Tiream) • (Turulung) • (Negrilești) • (Poiana) • (Șendreni) • (Tecuci) • (Vânători
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Zănoaga) • (Glodeni) • (Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești) (Fișcălia) • (Frâncești) • (Greblești) • (Greci) • (Gură Suhașului) • (Gurișoara) • (Horezu) • (Lunca) • (Măgura) • (Ocnița) • (Olteni) • (Pădurețu) • (Părăușani) • (Rădăcinești) • (Râmnicu Vâlcea) • (Robești) • (Roșia) (Sânbotin) • (Stănești-Lunca) • (Șirineasa) • (Teiușu) • (Titireci) • Brucla (Aiud) • Apulum (Albă Iulia) • (Băcăinți) • (Blandiana) • (Bucium) • (Cenade) • (Cicău) • (Ciugud) • (Ciumbrud) • (Daia Română) • (Dumbrava) • (Ghirbom) • (Ocna Mureș) • (Micoșlaca) • (Noșlac) • (Obreja) • (Pătrângeni) • (Rădești) • (Răhău) • (Roșia
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
comunei Turnu Roșu, județul Sibiu. Mănăstirea Turnu Roșu este așezată la o distanță de aproximativ 3 km de comună, în apropierea pârâului „Valea Caselor” care străbate comună, în amonte. Ridicătura pe care este zidita purta numele „Curechiuri”, astăzi numindu-se „Lunca Mănăstirii”. Este posibil accesul cu autoturismul pe drumul forestier care pornește din „Capul Satului” Piatră de temelie pentru noua mănăstire s-a pus la 20 septembrie 2009, de către Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, în prezența a numeroși credincioși din comuna Turnu
Mănăstirea Turnu Roșu () [Corola-website/Science/313673_a_315002]
-
la casele lor. De-a lungul Evului Mediu, a făcut parte din marele domeniu feudal care cuprindea 40 de sate cu reședința feudală în „Cetatea Gilău”. Când în Gilău s-au stabilit maghiarii, mulți localnici au migrat pe cele două lunci dinspre munte a Someșului Rece și a Someșului Cald și au sporit numărul celor ce locuiau acolo. La anul 1448, satul Someșu Rece este menționat ca sat aparținător proprietății regale din Transilvania, iar populația deposedată de pământ și de drepturi
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Arhipelagul Britanic până în Rusia, iar din Orientul Mijlociu până în China și Japonia, inclusiv India. A fost naturalizată aproape pretutindeni și poate fi găsită mai ales în zonele cu soluri bogate în azot. Este considerată o plantă ruderală (crește pe terenuri necultivate, lunci, câmpuri, margini de drum). Este deseori cultivată în Japonia, unde oferă numele unui tip special de construcție. Preferă solurile lucrate, bogate în humus, complet însorite. Brusturele este foarte sensibil la îngrășămintele pe bază de azot. Înmulțirea se face direct prin
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
noastre și a biosferei”. Biologul român Grigore Antipa, unul dintre elevii lui Ernst Haeckel, a avut ideea, într-o conferință ținută la București, la Societatea de Geografie, în 1909, să descrie sistemul de gestionare rațională pe care-l concepuse pentru lunca și delta Dunării, prin cuvântul geonomie. Era prima oară când acest termen a fost folosit în sensul acesta ; mai înainte, el exista deja în limba română, dar cu un înțeles mai naturalist : "Geonomia : ramură a geologiei, care se ocupă cu
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
o sută de bătrâni și parorhie, care răspundeau, sub prestatia jurământului, întrebărilor din chestionarul regal referitoare la numele domeniului, al fostului posesor, și al celui nou, inventarul material și uman, structura posesiunii (de la pământul arabil, iazurile, pădurile la pajiști și lunci), dacă a fost mărită sau miscorata, valoarea inițială și actuală, posesiunile țăranilor liberi din cadrul domeniului sau din împrejurimi. Cronica Anglo-Saxonă relatează că recenzenților regali nu le-a scăpat absolut nicio "hide", "yard" de pământ, nici un ban, vacă, porc. Autohtonii anglo-saxonii
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
mănăstirea lui Varzar, pe deasupra prisăcii lui Acibco, pe vârful Horodiștei, la vârful Lozovei, la podul lui Gârlanici, de la Fântâna Mică până la Fântâna Mare, iar de la Fântâna Mare, pe deasupra, până la poiana Târnaucăi, de la poiana lui Chiprian cu moară de pe Bâc, din Lunca cea mică, și către Poroseci, și de la Poroseci la gura Pitușcăi, la seliștea lui Tigomir, iar de la seliștea lui Tigomir, pe deasupra Homiceștilor și pe deasupra Sadovei, și de la obârșia Sadovei la gura Conelii, iar de la gura Conelii, pe deasupra la mănăstirea lui
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
IV-a IUCN (rezervație naturală, tip mixt, avifaunistic și botanic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Aliman, satul Dunăreni. Rezervația naturală are o suprafață de 704 ha, și reprezintă o zonă de ape stătătoare (un lac de luncă format în urma procesele de eroziune și de depunere a sedimentelor fluviale pe o vale secundară), mlaștini și terenuri arabile, ce adăpostește și găzduiește specii protejate de păsări acvatice migratoare, cât și specii de păsări care iernează pe teritoriul ariei. "Pelecanus
Lacul Dunăreni () [Corola-website/Science/314025_a_315354]
-
zonei). Are o suprafață de 17.455 ha și include zona îndiguită a Mureșului; este o zonă inundabilă (o inundație la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii și plopi, precum și zăvoaie și șleauri de câmpie, important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
galerii de sălcii și plopi, precum și zăvoaie și șleauri de câmpie, important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecție pe plan internațional. În interiorul Parcului Natural Lunca Mureșului râul străbate o lungime de 88 km având o lățime medie de 120 m, ultima porțiune de la Nădlac la Cenad reprezentând și graniță între România și Ungaria. Vegetația acestei zone se dezvoltă într-o climă continental moderată, cu veri
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
în cadrul unui trup mic de pădure în zona Cenad și a unei păduri de cca. 6000 ha ce se întinde de-a lungul Mureșului în aval de Arad până către comuna Semlac. Cele mai importante habitate de interes comunitar din Lunca Mureșului sunt cele forestiere și cele de zone umede. Dintre primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” este cel mai bine reprezentat în ceea ce privește suprafața ocupată
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
importantă - stejarul pedunculat nu fructifică abundent și des pentru a asigura regenerarea naturală. Dintre habitatele de zone umede, 3270- “Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention” este cel mai important. Pachetul I - Ecotur în Parcul Natural Lunca Mureșului și Rezervația Naturală Runcu Groși; Pachetul II - Excursie în canoe și retur pe biciclete în Parcul Natural Lunca Mureșului; Pachetul III - Admirarea peisajului de luncă și a insulelor de pe Mureș din canoe sau caiac; Pachetul IV - Urmărirea păsărilor din
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention” este cel mai important. Pachetul I - Ecotur în Parcul Natural Lunca Mureșului și Rezervația Naturală Runcu Groși; Pachetul II - Excursie în canoe și retur pe biciclete în Parcul Natural Lunca Mureșului; Pachetul III - Admirarea peisajului de luncă și a insulelor de pe Mureș din canoe sau caiac; Pachetul IV - Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin; Pachetul V - Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
Chenopodion rubri și Bidention” este cel mai important. Pachetul I - Ecotur în Parcul Natural Lunca Mureșului și Rezervația Naturală Runcu Groși; Pachetul II - Excursie în canoe și retur pe biciclete în Parcul Natural Lunca Mureșului; Pachetul III - Admirarea peisajului de luncă și a insulelor de pe Mureș din canoe sau caiac; Pachetul IV - Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin; Pachetul V - Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
Lunca Mureșului; Pachetul III - Admirarea peisajului de luncă și a insulelor de pe Mureș din canoe sau caiac; Pachetul IV - Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin; Pachetul V - Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
caiac; Pachetul IV - Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin; Pachetul V - Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi. Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele: Cele mai importante activități turistice sunt
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi. Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele: Cele mai importante activități turistice sunt:
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]