9,012 matches
-
părțile Cracoviei, Sandomirului, Dublinului și Rusiei Haliciului, a intrat în Moldova. Confruntarea dintre moldovenii lui Petru și oștile aflate în sprijinul lui Ștefan deși a debutat încă de la trecerea graniței, bătălia principală s-a desfășurat în Codrii Plonini. Tactica armatei moldovenești a implicat atât lupte comune dintre corpuri de oaste cât și individuale și, a constat atât în hărțuirea dușmanilor cât și mai ales în prăvălirea copacilor peste adversarii aflați pe drumul de acces.. Armatele poloneză și corpul de oaste al
Bătălia de la Codrii Plonini () [Corola-website/Science/332635_a_333964]
-
știrea lui Gheorghe Duca domnul Țării Românești, se încheie cu strămutarea acestuia în Moldova. Gheorghe Duca îl va face Mare Spătar, dregătorie în care rămâne doi ani, până în primăvara anului 1679, când atitudinea lui Duca se schimbă, față de întreaga societate moldovenească. Pentru a-și recupera sumele mari de bani plătite pentru a fi numit de turci Hatman al Ucrainei, cucerită de curând de turci, a pus biruri grele pe toate categoriile sociale. Simultan a trecut la confiscarea averilor boierilor, pe care
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
aromana îi apar volumele: "La hane", comedie în versuri, "Revoluționarii", comedie și "Cintițe", poeme. În limba română îi apare volumul "Întomnare". În domeniul istoriei publică studiile: "Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Românii din Șerbia și Bulgaria", precum și genealogie moldoveneasca. Editează 20 de volume de Documente basarabene în 1926-1936. În colaborare cu profesorul universitar Ioan Minea publică studiile: "Despre Iane", mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul. Cea mai importantă lucrare a sa este epopeea în sonete "Voshopolea
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
este denumirea sub care este cunoscută de străini totalitatea tradițiilor, obiceiurilor și gusturilor gastronomice din Republica Moldova. "Ad litteram", ca sens primar, sintagma „bucătăria moldovenească” ar putea defini și ansamblul de tradiții culinare din spațiul regiunii geografico-istorice Moldova. Totuși, acestea nu sunt individualizate și diferențiate suficient de mult față de bucătăria românească per ansamblu. este compusă în principal din alimente tradiționale europene, cum ar fi carne
Bucătăria moldovenească () [Corola-website/Science/332785_a_334114]
-
suficient de mult față de bucătăria românească per ansamblu. este compusă în principal din alimente tradiționale europene, cum ar fi carne de vită, carne de porc, cartofi, varză și o varietate de cereale. Cel mai cunoscut fel de mâncare din bucătăria moldovenească, precum și cea românească per ansamblu, este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, servită adesea ca un acompaniament pentru tocănițe și preparate din carne sau cu brânză de vaci, smântână și șorici de porc. Vinurile locale nu lipsesc
Bucătăria moldovenească () [Corola-website/Science/332785_a_334114]
-
impresariat fiind intermedierea transferului jucătorilor români Baston și Pârvu la Metalurg Zaporojie. Printre cele mai importante transferuri este transferul lui Serghei Covalciuc de la Karpatî Lvov la Spartak Moscova. În 2009 Alexandru Guzun a candidat la funcția de președinte al Federației Moldovenești de Fotbal, clasându-se pe locul doi, după Pavel Cebanu, care a fost ales pentru a patra oară președinte. Alexandru Guzun este căsătorit cu Carolina Guzun și împreună au doi copii: Alexandru (n. 1991) și Dumitru (n. 2004).
Alexandru Guzun () [Corola-website/Science/332836_a_334165]
-
fost difuzate săptamânal pe canalul "TNT",însă producătorii promit și un al doilea sezon,cel puțin la fel de amuzant ca și primul. Deși Tatiana nu obișnuiește să vorbească despre viața personală,fiind și una dintre cele mai discrete prezențe din showbizul moldovenesc,se știe că aceasta avut o căsnicie fericită alături de tânărul om de afaceri Nichita Iarmolenco. După doi ani de mariaj,în toamna anului 2014,Tatiana a anunțat public că a divorțat de acesta,punând punct astfel bârfelor și speculaților din
Tany Vander () [Corola-website/Science/332840_a_334169]
-
care apare ca refren în colinde ar putea fi,probabil, o aliterație a cuvântului religios [Ha]llelu[iah], așa cum menționează "Dicționarul" "limbii române", tom VII Limba folosită de Cantemir în "Hronic" este un amestec de limbă veche românească în dialect moldovenesc din veacul al XVIII-lea, cu cuvinte grecești și latinești, cu forma frazei retorice, ceea ce apare ca ceva hibrid și neestetic. În "Hronic" se află multe pagini care se pot citi relativ ușor, fraze cu ritm și cu ordonanță logică
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Ighiu, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este străbătută de drumul național DN75, care leagă Turda de Câmpeni. Situl „Munții Trascăului” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
În Moldova sovietică (RSSM+RASSM), așezările de tip urban au existat începând cu anul 1924 până în anii 1990. La începutul anilor 1990 toate așezările de tip urban din țară au fost transformate în orașe sau sate. Totuși, în autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană, așezările de tip urban există în continuare. La 1 ianuarie 2011 în Tadjikistan erau 57 de așezări de tip urban. La 1 ianuarie 2013 în Turkmenistan erau 79 de așezări de tip urban. În Ucraina, așezarea de tip urban
Așezare de tip urban () [Corola-website/Science/333744_a_335073]
-
1976) este un economist, om de afaceri și politician din Republica Moldova, care între 18 februarie și 22 iunie 2015 a îndeplinit funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. s-a născut pe 23 noiembrie 1976, în satul Logănești, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. Este licențiat în economie, la Universitatea Slavonă din Chișinău. În cadrul unei emisiuni de la postul de radio „Vocea Basarabiei”, ex-deputatul liberal-reformator Valeriu Saharneanu a afirmat că Chiril Gaburici se trage dintr-un neam de armeni refugiați în Basarabia împreună cu
Chiril Gaburici () [Corola-website/Science/333787_a_335116]
-
până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial (cea de-a doua carte). Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău în limba română cu caractere chirilice. O continuare a acestui roman a fost scrisă în 1967, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Dilogia a fost publicată în traducere rusă în 1968, în biblioteca revistei "Drujba
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
biblioteca revistei "Drujba narodov" a Casei Editoriale „Izvestia” din Moscova, și în 1969, la Editura Molodaia Gvardia din Moscova. Prima ediție în limba română (cu caractere chirilice) a dilogiei "Povara bunătății noastre" a fost publicată în 1970 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău. Textul a fost revizuit de autor în 1984, 1990 și 2005, în unele ediții apărând ca un singur roman în două volume, iar în alte ediții ca două romane. Ediția definitivă a dilogiei a fost publicată în 2012
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Structura cărții a suferit unele modificări de la o ediție la alta, fiind modificate atât numărul, cât și titlurile capitolelor; ediția definitivă cuprinde următoarele capitole: Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău, în limba română cu caractere chirilice, fiind primit cu căldură de intelectualitatea din RSS Moldovenească. Autorului i s-a decernat în anul 1967 Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă" și
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
titlurile capitolelor; ediția definitivă cuprinde următoarele capitole: Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău, în limba română cu caractere chirilice, fiind primit cu căldură de intelectualitatea din RSS Moldovenească. Autorului i s-a decernat în anul 1967 Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă" și alte câteva nuvele. Cu toate acestea, conducerea comunistă a republicii a criticat lipsa de realism socialist a
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
continuare destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul a trimis o traducere a dilogiei în limba rusă către redacția revistei "Drujba narodov" de la Moscova. Romanul a fost publicat în 1968 într-un supliment al revistei, editat de Casa Editorială „Izvestia” din Moscova, fiind ilustrat de renumitul pictor
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Izvestia” din Moscova, fiind ilustrat de renumitul pictor Igor Ogurțov. El a fost reeditat în 1969 de Editura Molodaia Gvardia din Moscova. Prima ediție în limba română (cu caractere chirilice) a dilogiei a fost publicată în 1970 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău. Acest volum avea 436 de pagini. În prefața "Iarna amintirilor", scrisă în august 2005 la Moscova de către Ion Druță și publicată în ediția definitivă a vol. "Povara bunătății noastre" din 2012, autorul considera că „din tot ce mi-
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Druță, articol intitulat „O ciutură de băutură amară”. Ion Druță era învinuit că are „lipsuri de ordin ideologic” și „îngustime de vederi”, considerându-se că „denaturează vădit realitatea” și că descrie cu scepticism și negativism transformările social-politice petrecute în RSS Moldovenească. Autorul articolului evidenția faptul că autorul nu a prezentat frământările sociale care au avut loc în satele moldovenești în primii ani de după război precum lupta partidului pentru instaurarea unei orânduiri sociale noi și greutățile procesului de colectivizare a agriculturii datorate
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
și „îngustime de vederi”, considerându-se că „denaturează vădit realitatea” și că descrie cu scepticism și negativism transformările social-politice petrecute în RSS Moldovenească. Autorul articolului evidenția faptul că autorul nu a prezentat frământările sociale care au avut loc în satele moldovenești în primii ani de după război precum lupta partidului pentru instaurarea unei orânduiri sociale noi și greutățile procesului de colectivizare a agriculturii datorate rezistenței chiaburilor și șovăielilor țăranilor mijlocași. Conducerea RSSM a solicitat interzicerea romanului și suspendarea revistei "Drujba narodov" pe
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
bunătății noastre" este o carte „dăunătoare din punct de vedere politic” pentru că poetizează stilul de viață patriarhal din trecut și respinge modul de organizare a societății socialiste. Primul secretar al Partidului Comunist din Moldova susținea că transformarea socialistă a satului moldovenesc este descrisă într-un mod denaturat, iar lupta de clasă este trecută de scriitor sub tăcere. Mai multe idei ce apar în carte sunt criticate ca dușmănoase: înstrăinarea conducerii de partid față de țărani, minimalizarea luptei de clasă, neliniștea produsă de
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
semnalând momentele tragice ale neamului și ajutându-l să găsească drumul atunci când s-a rătăcit. De asemenea, fenomenele naturii precum ninsoarea, ploaia, seceta, furtuna, arșița verii, nopțile fără lună sunt prezentate ca evenimente astrale cu încărcătură mitologică. Prezentând istoria neamului moldovenesc de pe teritoriul Basarabiei (un teritoriu aflat la intersecția intereselor geopolitice ale marilor puteri) pe perioada unei vieți de om, romanul afirmă ideea continuității neamului aflată sub influența a doi factori principali: un factor extern (ocuparea vremelnică a teritoriului de către puterile
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
vremelnică a teritoriului de către puterile străine) și unul intern (dezbinarea aceluiași neam determinată de interese și ambiții mărunte precum invidia sau setea de îmbogățire). Asocierea a doi termeni cu sens opus precum „povară” și „bunătate” exprimă drama tristă a neamului moldovenesc provenită din neconștientizarea și sacrificarea „ideii de unitate și solidaritate etno-națională”. Stingerea în singurătate a blândului Onache Cărăbuș, părăsit și uitat de toți cei care l-au cunoscut, simbolizează lipsa de unitate și de recunoștință a localnicilor față de un strămoș
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
pământul țăranilor, ci i-au convins pașnic pe aceștia de binefacerile colhozurilor. Opera literară a lui Ion Druță a reprezentat o formă de rezistență națională și spirituală în fața încercărilor sovietice de subminare a culturii și tradițiilor naționale românești din RSS Moldovenească. Scriitorul a impus o „formulă narativă lirico-simbolică”, potrivit acad. Mihai Cimpoi, cultivând o narațiune baladescă cu vădite aspecte polemice în spiritul prozei lirice ce se impunea tot mai mult în literaturile rusă, ucraineană sau kirghiză. Literatura sa se înscrie pe
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
o „formulă narativă lirico-simbolică”, potrivit acad. Mihai Cimpoi, cultivând o narațiune baladescă cu vădite aspecte polemice în spiritul prozei lirice ce se impunea tot mai mult în literaturile rusă, ucraineană sau kirghiză. Literatura sa se înscrie pe linia tradiției prozei moldovenești cultivate de Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, cu o curgere domoală a întâmplărilor și cu o oralitate evidentă. Autorul este un susținător al valorilor morale existente în mediul rural, această abordare fiind un refuz al tendințelor înnoitoare manifestate în proza
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Chetrosu (←1946; în ) este o comună în raionul Iampil, regiunea Vinnița, Ucraina, formată numai din satul de reședință. În trecut a fost un sat majoritar moldovenesc (românesc), fiind asimilat în prezent. Satul a fost fondat de țăranii moldoveni prin secolul al XVIII-lea, de atunci venind și prima mențiune istorică a așezării. În 1705, în localitate a fost construită o biserica de lemn cu hramul Înălțării
Chetrosu, Iampil () [Corola-website/Science/333823_a_335152]