10,542 matches
-
fost cel nemulțumit. Putea lipsi din „Anuar” la pag. 89, când se scrie despre mine În mod foarte elogios, cuvințelul „a fost un alt dascăl”. De ce alt? (Se poate interpreta urât). Nemulțumirea mea cea mai mare e, că nu se pomenește nimic de „Prietenii Culturii” , ca și când acele conferințe amintite la pag. 97 ar fi fost „susținute de numeroși dascăli ai liceului: ca V. Ciurea” etc. Adevărul e că eu am Întemeiat și condus acest cerc - iar Ciurea m-a ajutat 1
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a nemulțumit pe multă lume, Întrucât, cum scrie Turculeț , „unii s-au autozeificat”, iar alții nu sunt nici măcar amintiți (N. N. Răutu, Al. Bocăneț, devenit conferențiar la Univ. Cernăuți, Har. Băeșu, Șt. Gheorghiade etc.). Directorii de dinaintea d-nei Cosma, deasemenea nu-s pomeniți. Ca să nu se repete greșelile de mai sus, am trimis d-lui Stelian Mancu și d-nei directoare Poleac, documentele cu „actul de naștere” al Liceului No. 2, ziare, anunciuri ale vremii etc. și V-aș ruga, dacă Vă Întâlniți, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
germane În 8 volume (Geschichte der deutschen Literatur). Von den Anfängen bis zur Gegenwart - de Helmut de Boor și Richard Newald, Verlag C.H. Beck, München 1966. În vol. II - Die höfische Literatur (1170-1250) la pag. 169 la Cap. Interpretationen e pomenită și lucrarea mea astfel: Virgil Tempeanu, Sippenfeindschaft und Widervergeltung im Nibelungenlied, Folticene(sic!) 1938. E vorba, deci, de Cântecul Nibelungilor și interpretarea mea În privința dihoniei Între rubedenii. După cum se vede din dedicația scrisă de cumnatul meu, el apreciază pe intelectualul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Împrumut? Mi-ar părea enorm de rău. E Încă tânăr și dacă se cruță puțin,acum când e pensionar, va rezista. E om de mare valoare, deși Anuarul Festiv al Liceului, care a publicat fotografiile atâtor profesori, nici măcar nu-l pomenește. E cu putință? Felicitări pentru calificativul „foarte bine” obținut de „Galerie” și de frumoasele rânduri scrise de personalități, care au vizitat-o. Da, e păcat de colonelul Gheorghiu . Ne străduim, să-i ducem mai departe moștenirea; dar sunt piedici ale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În speranța că, citindu-l, să Vă fie de vreun folos. Vă urez cu acest prilej sănătate deplină, atât matale cât și celor dragi ai matale. Cele cuvenite de la ai mei. Dl. Popa mi-a scris de Paști, dar nu pomenește nimic despre culegerea de folclor În curs de apariție la Suceava. De ce? Cu toată prietenia, al matale V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”14 sept. 1975” desc=”Carte de vizită”> Vii mulțumiri pentru călduroasele felicitări cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În picioare. Sunt ziduri crăpate, tavane brăzdate, am avut oarecari necazuri cu baia, cu sobele, cu biblioteca (răsturnată), dar suntem mulțumiți că am rămas pe loc. Când am fost la Suceava, v-am pomenit de sculptorul Mircea Basarab, a cărui familie este din comuna Basarabi și care s-a stabilit În Franța de circa patruzeci de ani, dacă nu mai mult. Sunt În măsură să vă comunic adresa sa: 8, rue de Paris. VILLEBON
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca să plec la Rm. Vâlcea, unde eram chemat În niște chestiuni familiale. Eu am și fotografiile lui Ion Teodorescu-Broșteni și materialul privind activitatea sa. Este o figură care merită cu prisosință să facă parte din galeria Dv. Nu mi-ați pomenit nimic de Mihai Lupescu, care este tot al Dv. Tot materialul privind pe Ion Teodorescu-Broșteni este În note și fișe, neprelucrat. Eu sunt ocupat peste cap cu istoricul Școlii normale „Vasile Lupu”, care trebuie să fie gata până la 1.06
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-și aducă soția și fetița. În luna august va fi și dânsul mai mult acolo, În concediu. Eu aștept mereu materiale de la Dstră. Știu că tot ce-mi trimiteți este selectat de Dstră cu multă competență. Numele de care-mi pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute din activitatea mea și mă bucur să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „Șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „Șezătoarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
89.70 București, Sector 7 </citation> <citation author=”VĂCARIU Dumitru ” loc=”Iași” data=”9 mai ‘74”> Stimate Dle Dimitriu, Am tot așteptat răspunsul Dv., dar... cred că s-a rătăcit la altă adresă. Necazul mare este că aseară m-am pomenit cu unul dintre nepoții lui G. T. Kirileanu la Iași, care mi-a adus spre cumpărare la muzeu toate manuscrisele lui Simion Kirileanu, corespondență și alte manuscrise ale unor folcloriști care vă interesează În primul rând pe Dv. Răspundeți mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
alte sute, poate mii de evenimente culturale, Literatur Express Europa 2000 era doar unul dintre ele. Dar nu-i nimic, mi-am zis, după Paris vom reintra în provincie, unde ne vom recăpăta repede aplombul, feriți de comparații dezavantajoase. Mă pomenesc deodată acostat de un ziarist de la Radio France Internationale: nu i-am mai văzut pe reprezentanții acestei specii din neuitatul tren Lisabona-Madrid. E un bărbat de statură și vârstă mijlocie, un francez tipic, proaspăt ras, într-un sacou cenușiu, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
altora să-i reprezinte interesele. Viața e dură și trebuie să continue și după ce Trenul Literaturii va intra în depou. Primim fiecare o floare galben-portocalie de bun venit. Abia reușim să ne strecurăm cu bagajele din tren, că ne și pomenim împresurați de un grup de români - vechi și noi cunoștințe: Nora Iuga, aflată cu o bursă la Berlin, Dana Ranga, rezidentă de ani mulți în Germania, prietena pe care o publicaserăm în Contrafort cu versuri și proză, și Gerhard Csejka
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-se - aici polonezii au fost ca totdeauna în istorie, cei mai expresivi, mai radicali! -, unii dintre criticii și teoreticienii care au bătut monedă forte pe realismul socialist ilustrându-se în atacurile furibunde la adresa personalităților și artei „burgheze, occidentale”, s-au pomenit „depășiți” de omul politic ce, spre surpriza tuturor, nu mai aplica atât de vehement criteriile dure staliniste în promovarea indivizilor și valorilor. Și astfel, un Cezar Baltag sau un Nichita Stănescu, ca și alții câțiva din orizontul literar, bineînțeles (dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
câțiva din orizontul literar, bineînțeles (dar eu îmi rezum exemplele la grupul nostru!Ă, după al doilea și al treilea volum, după câțiva ani în care au trebuit să suporte virulente, perfide atacuri ce veneau de la ideologii partidului, s-au pomenit citați tot mai des și suportând tot mai frecvent epitete absolut „scandaloase” pentru „marxiștii de serviciu”, precum: poeți de inspirație originală, înnoitori ai vocabularului poetic, capabili de teme originale etc., și, mai ales, erau, ceea ce enerva la culme atunci, puși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
regimentul 15 și 16, al căror patron e sfântu-Alexandru. Paradă, muzici; înfățișarea napoleoniană a generalului Tel n-au făcut nici două parale. A fost un singur moment înnălțător: atunci când preotul din Șipote popa Botez foarte limpede, domol și răspicat, a pomenit numele celor căzuți în focul de la 30 August și când un cor de soldați a cântat după vorbele lui mișcate, veșnica pomenire prelungă și tristă, veșnica pomenire pentru acei cari au fost în pământ străin îngropați și cari de multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cineva, străin, se lăsa prin popușoae. Seara, se ducea între oamenii de la mașină, mânca cu ei, se juca cu fetele. Știa de el și proprietarul, știau toți, dar îl lăsau în pace... Dacă vin jandarmii și nu-l prind, te pomenești că-ți dă foc ori te omoară într-o noapte. Așa îl lasă și poți să dormi fără grijă dinspre partea lui. Faliboga e numele unui fecior boeresc, un fel de bandit scurt, uscat, cu ochii răi. Umbla calare prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
leah. Intervine, întru aceasta, și Ianuș Radziwill. Se opun Turcii și cer ostatec pe Ștefăniță. Radziwill se căsătorise cu Maria în Fevruarie 1645. 17 Iulie 1644 danie a Mariei cătră mănăstirea Aron Vodă, câte 100 lei pe an ca să fie pomenită la sf. Daruri. Suta de lei o va plăti în fiecare an la jumătatea postului (miezi-paresimi) Iulie 7152. 31 Iulie 1644 din corespondența Racoțeștilor: Nu e mirare că umblă la Lupul ambasadori francezi și leși. Să ai grijă de omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe cineva să le tragă la întâmplare. Pe urmă le juxtapui în rânduri mai lungi sau mai scurte, după fantasia momentului, și ai dadaism, primitivism, expresionism etc. Dar asta nu-i adevărat, nu poate fi adevărat! Căciula și fișele te pomenești că-ți dau ceva totuși gramatical și întrucâtva logic ca unele din telegramele pe care le primesc prin comună, telefonate de la oficiul orașului. Totul este ca opera să fie liberă, cu totul liberă, ceiace nu poate face decât poetul, nepunându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stolnic, Tudor păharnic, Isaia postelnic. Boerii trecuți de la Aron la Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil de la Hotin, Costea Orăș, Stețco Dămăcuș, Hodco Crețevici, Lazea Pitic, Goian Albu. Boeri noi veniți cu Ștefan: Oțel, Mic-Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălavinco. Toți sunt pomeniți puțină vreme (au fost bătrâni?) și numai Cândea e pomenit unsprezece ani. Dajbog păharnic (6979-6984) Ioan Secară păharnic (6987-6992) Andreica Ciortorovski păharnic (6995-6997) Sima păharnic (6998) Moghilă păharnic (6998 și sub Bogdan Vodă.) Isaia postelnic (6965-6968); vornic (6976-6978) Crasneș postelnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil de la Hotin, Costea Orăș, Stețco Dămăcuș, Hodco Crețevici, Lazea Pitic, Goian Albu. Boeri noi veniți cu Ștefan: Oțel, Mic-Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălavinco. Toți sunt pomeniți puțină vreme (au fost bătrâni?) și numai Cândea e pomenit unsprezece ani. Dajbog păharnic (6979-6984) Ioan Secară păharnic (6987-6992) Andreica Ciortorovski păharnic (6995-6997) Sima păharnic (6998) Moghilă păharnic (6998 și sub Bogdan Vodă.) Isaia postelnic (6965-6968); vornic (6976-6978) Crasneș postelnic (6968); vornic (6969-6975) Pașco postelnic (6969-6976) Iuga postelnic (6978-6984) Mort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
calul, încuie ușa grajdului. După ce ți-ai stricat căruța, vin și sfătuitorii să-ți arate drumul cel bun. Întăiu priponește magarul și pe urmă lasă-l în sama lui D-zeu. Gândește-te de două ori și vorbește o dată. Nu pomeni de foc celui care și-a fript degetele. Nu vorbi de pietre nebunului. Jelește pe cel nebun nu pe cel mort. Cui nu știe juca, odaia i se pare strâmtă. Se duce și magarul la Ierusalim, dar nu-i hagiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grâului? Tu mioara mea nu te îndura și-i spune curat că m-am însurat c-o fată de crai dincolo de plai. Iară de minune măicuței nu-i spune, că la nunta mea a căzut o stea, c-am avut pomeni fragii din poieni, buciume zvonind din culme doinind preoți munți cărunți, vânturi bocitoare stele făclioare, poduri de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-a pomenit Mai bine-un glonț de armă Și toate s-au finit! Amici: Ali Mentaru Epi Gramescu Tobi Docescu & C-ie p. conf. Solomon Cornea. 30. VII Un artist admirat are drept la iubirea și respectul nostru dacă, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dezastrului au dat și ele greș. Fatalitate științifică! Datorită ploilor de noapte și căldurilor de zi de la finele lunii Mai și din Iunie porumbul s-a dezvoltat în condiții cu totul favorabile, asigurând țării o abundență cum nu s-a pomenit de multă vreme. Institutul continuă să prevadă vremea, cu liniște și siguranță, în perfectă contradicție cu realitățile; așa încât oamenii care se interesează de aceste fenomene s-au deprins cu desinvoltură și veselie să ia drept adevăr tocmai contrariul aserțiunilor Institutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai ascuns. În acest frâu și această violență, se ascundeau exploziile lubricității. Pe când acum, toate fiind de față și la îndemâna oricui ca să zic așa ne apropiem cu pași răpezi de moda cea mai comodă și deci mai morală. Au mai pomenit și alții de întâmplarea acelui preot catolic, misionar într-o insulă polineziană. Văzând că proaspeții săi neofiți se arată în lume așa cum i-a lăsat Dumnezeu, s-a scandalizat nespus, deși, cu toată goliciunea, moravurile erau foarte pașnice. Insularii l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aaron voievod la o gârlă sau apă cu numele de Hreasca, lângă Doljești. Acolo a bătut Ștefan voievod pe Aaron voievod, alungându-l din țară și el însuși a rămas stăpân cu putere”. În Letopisețul de la Putna nr. I se pomenește o a doua luptă la Orbic (Arbic), pe care istoriografia recentă n-o mai pomenește. Grigore Ureche, după aproape două veacuri, avea să scrie: „Déciia Ștefan Vodă strâns-au boiarii țării și mari și mici și altă curte mărunte dimpreună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]