8,957 matches
-
(14 octombrie 1938, Moscova-30 iulie 1992, Moscova) a fost un poet, prozator și dizident rus de origine evreiască. Tatăl jurnalistului și scriitorului israelit Arcan Cariv. S-a născut la Moscova. A absolvit școala medie N78 din Moscova, colegiul de construcție a aparatelor și institutul energetic din Moscova. A lucrat în laboratoare de
Iurie Karabcievschi () [Corola-website/Science/330326_a_331655]
-
Șeful sectorului suflete este un film alb-negru românesc din 1967, regizat de Gheorghe Vitanidis după un scenariu scris de prozatorul Marica Beligan ce a adaptat piesa omonimă a lui Alexandru Mirodan. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Radu Beligan, Irina Petrescu, Toma Caragiu și Mircea Crișan. Filmul este o comedie lirică și ironică, în care o tânără chimistă, dându
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
(n. 26 aprilie 1936, Timișoara) este dramaturg, prozator și sculptor român. Actor important al vieții culturale timișene, el a fost metodist, conservator, inspector și referent cu probleme de artă plastică la Centrul de Cultură și Arta al Județului Timiș și la Inspectoratul pentru Cultura Timiș vreme de aproape
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
Stancu ca romancier, permițându-i construirea unei biografii fabuloase și neobișnuite, fără a se ști cât de exactă ar fi aceasta, în timp ce Nicolae Manolescu susținea că "Jocul cu moartea", la fel ca și "Șatra" (1968), „ar putea să-i asigure prozatorului o posteritate nesperată, oricum, alta decât aceea la care s-ar fi gândit”. Concentrația epică a romanului este mai ridicată decât în celelalte cărți ale lui Zaharia Stancu, făcând ca "Jocul cu moartea" să fie creația „cu cea mai accentuată
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
(n. 15 iulie 1948 la Dîrja, comuna Panticeu, județul Cluj) este un poet, prozator, regizor de teatru. În prezent este profesor de limba franceză la Liceul Teoretic ”Octavian Goga, Huedin și la Institutul Cultural Francez Cluj și coordonator, regizor, scenarist al trupei de teatru Assentiment din Huedin. A fost distins de-a lungul carierei
Alexandru Jurcan () [Corola-website/Science/329369_a_330698]
-
realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: "„Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
sunt descrierea naturii și trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Frumusețea naturii este zugrăvită de prozator în toate scrierile sale; fundamentul psihologic al apariției poeziei naturii este descris de autor în acest volum: "„cât stau în baltă, lângă tovarășii mei, sunt fericit ca salcia ori ca papura, și pare că nu mă gândesc la nimic, dar
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
(în actul de identitate, Negrea Gheorghe; n. 23 ianuarie 1945 în Orodel, Dolj) este critic și istoric literar, prozator, regizor de teatru, jurnalist român. Membru al a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de critică, istorie literară și eseu București. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Născut la 23 ianuarie 1945 în localitatea Orodel, județul Dolj, din părinții Marin
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
de dimineață), Cultura, Orizont, Ramuri, Dilema, Contemporanul, 22, Bucureștiul Cultural, Tribuna, Pro Saeculum, Paradigma XX, Caligraf, Acasă, Tomisul cultural, Destine literare" (Canada); "Radio România Cultural (București), Radio Craiova". După o activitate de cronicar literar, cinematografic și sportiv, de poet și prozator desfășurată timp de câteva decenii în paginile unor publicații din provincie și din Capitală, a debutat în volum cu "Anti-Caragiale", eseu consacrat capodoperei dramatice a lui I.L. Caragiale, "O scrisoare pierdută", care s-a bucurat de o primire elogioasă din partea
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
mutație fundamentală aduce și în privința protagonistului romanului, Ilie Moromete, considerat nu efigia, excesiv spiritualizată, a țăranului român, ci „un Mitică rural”. În romanul de acțiune, mister și suspans "Codul lui Alexandru", cu care Gelu Negrea și-a făcut debutul ca prozator (în volum), mari enigme ale istoriei (moartea lui Alexandru cel Mare, uciderea în masă a Cavalerilor Templieri etc.) își găsesc o insolită dezlegare, într-o narațiune polițistă, cu fine inflexiuni parodice. Dincolo de acest prim nivel de lectură (la apariție, "Codul
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
(n. 4 octombrie 1971, Brăila) este un prozator român contemporan de science fiction, fantasy și realism magic. Este membru fondator al Cenaclului de Arte Vizuale și Literatura de Anticipație “Sfera” din Brăila (înființat pe 17 ianuarie 1993) A debutat în 1993 în revistă Jurnalul SF cu schița Techno-Love
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
a Muzeului Literaturii Române din Iași, și este amplasat în Str. N. Gane nr. 22 A. Clădirea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este monument de arhitectură cu valoare memorială. Casa a aparținut prozatorului Nicolae Gane până în anul morții (1916), apoi a fost vândută de fiul său Direcției Regionale Silvice. După 1948 clădirea a trecut în patrimoniul Primăriei Iași, fiind atribuită Întreprinderii de Gospodărie Comunală. La 25 decembrie 1992 a fost atribuită Muzeului Literaturii
Casa Memorială „Nicolae Gane” () [Corola-website/Science/331907_a_333236]
-
(n. 16 mai 1939, Cluj) este un prozator, dramaturg, poet, critic și istoric literar român. S-a născut la Cluj în familia învățătorului Grigore Cubleșan și a soției sale, Iolanda (n. Popa-Zaharonski). A învățat la Școala primară din comunele Traniș și Nearsova, după care a început studiile liceale
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
, pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher, (n. 1 februarie 1922, București - d. 22 octombrie 1992, București) a fost un prozator și traducător român. S-a născut la București într-o familie de etnie evreiască; era fiul agronomului Henri Sragher și al Iuliei (n. Mandel). A absolvit școala primară la București, apoi liceul teoretic evreiesc („Liceul Graur”) în 1941, după care
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
31 ianuarie 2011), "Baba Dochia. Trei legende românești" (2005) și "Prințul din adâncul pământului" (2007), montate la Teatrul Național Radiofonic. Volumele publicate de el conțin eseuri pe teme literare și muzicale și cronici literare ale operelor scrise de poeții și prozatorii contemporani. A scris prefețele și postfețele unor antologii poetice scrise de Constantin Abăluță (1980), Cezar Ivănescu (1982), George Alboiu (1984), Ioanid Romanescu (1993). Activitatea sa de critică literară a fost distinsă cu Premiul revistei "Amfiteatru" (1978) și Premiul revistei "Luceafărul
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
(n. 6 iulie 1920, Cacica, județul Suceava - d. 22 decembrie 1981, București) a fost un poet, prozator și dramaturg român. Era fiul plutonierului Emilian Vicol și al soției acestuia, Veronica (născută Coșuțchi). A copilărit la Iacobeni, Dorna Candrenilor și Volovăț. A urmat clasele primare la Dorna Candrenilor, apoi a început gimnaziul la Volovăț. Și-a dorit de
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
Ștefan Oprea () este un dramaturg, prozator și critic de teatru și film român. S-a născut în familia funcționarului Vasile Oprea și a soției acestuia, Aneta (n. Grigoraș). A urmat școala primară în satul Coarnele Caprei (1940-1945), cursul secundar la Liceul „C. Negruzzi” din Iași (1945-1948
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
Abside" (1979) conține profile literare ale poeților Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu și Nichita Stănescu, în timp ce "Poeta ludens" (1979) este o sinteză monografică a poeziei lui Nichita Stănescu. Volumul "Refracții" (1980) analizează operele literare ale prozatorilor contemporani Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu, iar volumul "Aorist" (1988) conține comentarii ale operelor lui Geo Bogza, Laurențiu Fulga, Ion Lăncrănjan, Liviu Rebreanu, Jean Bart ș.a. Fănuș Băileșteanu este autorul a două sinteze monografice dedicate
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
Cercel), care-i face zilnic masaj președintelui CAP-ului. Filmul se încheie cu începerea măsurătorilor pentru construcția viitoare a sistemului de irigații. Cu acest prilej, studentul Mircea Abrudan o cere în căsătorie pe Ana. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul și publicistul Vasile Băran (n. 1931), autor al mai multor romane care tratează problematica eticii socialiste în diferite medii sociale. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Ion P. Ion. Actrița Nicoleta
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
aceleiași zile. Cei doi soți petrec singuri noaptea nunții, cei patru copii fiind luați de mătușa Marioara (Julieta Strîmbeanu). Dar, a doua zi, îngrijorat de lipsa copiilor, Alexandru se duce să-i aducă acasă. Scenariul filmului a fost scrise de prozatorii Ion Băieșu, Nicolae Țic (autor de scenarii de actualitate ) și Dan Marcoci. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Ion P. Ion. Rolul Emiliei este interpretat de Ioana Marinescu, sora Medeei Marinescu
Duminică în familie () [Corola-website/Science/328520_a_329849]
-
Paweł Huelle (n. 10 septembrie 1957, Gdańsk) este un prozator polonez. Huelle a studiat filologia la Universitatea din Gdańsk, iar mai târziu a devenit ziarist. A lucrat o perioadă de timp la serviciul de presă al Solidarność (Solidaritatea). De asemenea, a predat literatură, filozofie și istorie. A fost directorul Televiziunii
Pawel Huelle () [Corola-website/Science/333456_a_334785]
-
(n. Ionel Iacob, 18 decembrie 1940, satul Bencecu de Jos, comuna Pișchia, județul Timiș) este un epigramist, poet, prozator, pamfletar, publicist, poet dialectal bănățean, realizator de emisiuni radio în grai bănățean, președintele "Cenaclului de Satiră și Umor ”Ridendo”" Timișoara, membru fondator și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru în
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
de marmură cu următorul text: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI DIN ROMANUL ION, MARELE SCRIITOR LIVIU REBREANU”. Sunt expuse biroul de lucru, fotografii de familie, alte obiecte aparținând prozatorului, ediții din opera lui Liviu Rebreanu (1885 - 1944), apărute în țară și străinătate. Muzeul este organizat din trei camere, în prima încăpere sunt expuse obiecte legate de începuturile activității sale de scriitor și dramaturg (reviste, manuale întocmite de Rebreanu). În
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” () [Corola-website/Science/331321_a_332650]
-
peisajului, recuzitei, tehnologiei genetice și al zborurilor intergalactice prin familiaritatea analogiilor (de obicei, răsturnate, negative) cu o tradiție esoterică de diverse proveniențe: biblică, hermetică, gnostică...Theodor Codreanu este un alt critic care a analizat romanul Uezen, acesta considerând că stilul prozatorului este remarcabil prin economia mijloacelor de expresie, reușind să fie expresiv prin sprinteneala cuvântului și prin dramatism dialogic, punând, în același timp, la lucru un idiom science-fiction care nu abuzează de ermetism scientist. Criticul mai afirmă că partea originală a
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc. „Am primit „Acolada” și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci pentru rafinamentul narațiunii, trădând prozatorul Rogoz, pentru eul spectaculos care se simte în spatele rostirii, al cărui portret se poate contura de către cititor sub semnul unei aventuri singulare.” Profesorul Viorel Rogoz este pasionat de etimologia unor cuvinte arhaice din limba română, unele persistente și în graiul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]