11,435 matches
-
globalitatea lui. În studiile lor, au constatat că furtul și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
O’Connor, 1984). În SUA funcționează un stereotip privind apartenența rasială și infracțiunile specifice ei: infractorii negri fură automobile și tâlhăresc; infractorii albi fură și molestează copii. Un astfel de stereotip are prea puțin de-a face cu datele obiective, relevate de statistica oficială. Opinia publică despre aplicarea sancțiunilor legale și instituțiile abilitate să aplice legea Oamenii au păreri nu numai despre cei care încalcă legea, ci și despre cei ce trebuie să vegheze la respectarea ei. Se discută public despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui sondaj din SUA, două treimi dintre cei intervievați au considerat activitatea poliției ca fiind „excelentă” sau „bună”, iar activitatea justiției a fost apreciată de o treime din eșantion ca „excelentă” sau „bună” (English et al., 1989). În SUA, așa cum relevă sondajele de opinie publică, poliția se bucură de un suport popular mai puternic decât justiția (Brillon et al., 1984; Thomas și Hyman, 1977; Zamble și Annesley, 1987). Și în Canada, opinia publică despre poliție este pozitivă (Sacco și Johnson, 1990
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
infracțiunilor cu violență și frecvența relatărilor mass-media despre infracțiunile cu violență în SUA (după T. Chiricos et al., 1997, 343) Suprareprezentarea criminalității, în general, și a celei cu violență, în special Studiile bazate pe analiza conținutului comunicării în mass-media au relevat că, în totalul știrilor, relatările despre diferite delicte au o pondere de 5% până 25% (Sacco, 1995, 142). Ponderea acestui tip de știri variază în funcție de data și locul efectuării cercetărilor, de tipurile de media avute în vedere și, într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
faptele independent” (Ericson, 1998, 85). În această situație, ei apelează la surse credibile, la instituții cu autoritate și la cunoștințe științifice, adică la oficialitățile și la teoriile din domeniu. Verificarea depinde în mare măsură de autoritatea sursei, iar încadrarea informațiilor relevă orientarea valorică a jurnalistului. Personal, consider că teoria lui Richard V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
văzut înregistrarea cu gardianul lipsit de omenie au declarat că mulți gardieni sunt inumani, iar cei care au văzut cealaltă înregistrare au declarat că mulți gardieni au sentimente umane. Publicul generalizează pe baza cazurilor prezentate în mass-media. Și așa cum au relevat numeroase cercetări științifice, informațiile din mass-media despre criminalitate sunt distorsionate. Accesibilitatea cognitivă Viteza și ușurința cu care anumite evenimente ne vin în minte poartă numele de „accesibilitate cognitivă”. Richard E. Nisbett și Lee Ross (1980) au definit accesibilitatea cognitivă drept
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
responsabilitate. Milgram explică: supunerea la autoritate este mecanismul psihologic care integrează acțiunea individuală cu intenția politică, este cimentul natural care leagă oamenii de sistemele de autoritate. Evenimentele istorice (Milgram se referă la experiența celui de-al doilea război mondial) au relevat faptul că, în viața lor cotidiană, oamenii au tendința de a se supune autorității, docilitatea lor se prezintă ca un comportament profund înrădăcinat, ca un impuls predominant de natură etnică, afectivă și socială. Concluzia esențială a studiului său, crede psihosociologul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pline de farmec și rafinament, care exaltă, în maniera lui Boccaccio, „viața ca sărbătoare”. Din publicistica lui B. Fundoianu deduce „setea de echilibru a acestui neliniștit”. De o consistență împinsă până la refuz, complexă în articulații, analiza creației lui Dan Botta relevă o remarcabilă înzestrare îndeosebi pentru radiografia fenomenului poetic. În fine, încercări de sinteză precum Gruparea poetică „Iconar” și Literatura germană în paginile „Universului literar”, închegate în urma unor documentări laborioase și eficiente, sunt prețioase contribuții de istorie literară, în zone mai
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1984). Debutează cu versuri în revistele „Primăvara Banatului” și „Răsunet” din Lugoj (1940), colaborând ulterior la principalele periodice literare din țară. A semnat și Mihai Moga. Primul volum, Dragostele mele, îi apare în 1969. Comentatorii au relevat principalele teme ale lirismului lui I.: dragostea pentru patrie și pentru popor, natura (îndeosebi cea a plaiurilor natale), omenia și sentimentul prieteniei. Partea cea mai rezistentă a creației sale este poezia de inspirație folclorică sau doar influențată de aceasta, autorul
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
comentat în continuare, dar el nu se reduce la universul psihologiei. În secolul XX termenul de „persoană” a intrat în limbajul curent, cel al vieții de zi cu zi, în el sedimentându-se înțelesuri multiple pe care istoria ideilor le relevă. În plus, există o legătură intimă între noțiunile ce se referă la polul individual al umanului, care, de-a lungul istoriei, au avut și ele înțelesuri, semnificații și importanțe diferite. Conceptul de „persoană umană reală” se corelează cel mai bine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
codificate în modelul celor cinci mari factori; 2Ă un nivel la care persoana e înțeleasă ca acționând în ambianțe contextualizate variat, la care adaptează proiectele, scopurile, strategiile, în funcție de loc, timp, împrejurări, valori; 3Ă nivelul integrativ al istoriei de viață care relevă identitatea persoanei. Această identitate nu trebuie căutată în comportament și cu atât mai puțin în reacțiile subiectului în raport cu alte persoane ci în capacitatea narativă de exprimare prin limbaj a istoriei propriei vieți. Un alt autor, H$ (1993Ă, consideră că în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
istorisirea perioadelor și situațiilor de viață, subiectul se manifestă nu doar ca un sine (selfă global și nediferențiat, ci se poziționează în mai multe roluri, angajându-se în dialoguri cu alții și cu sine. Apar astfel mai multe povestiri care relevă multiple aspecte, corelate și integrate ale sinelui, iar unitatea persoanei se realizează în ansamblul multifațetat și polifonic al variatelor povești, al istoriei narative - potențiale și parțial realizate - a propriei vieți. Mulți cercetători angajați în această înțelegere a persoanei împărtășesc câteva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stress, a non-vulnerabilității și elasticității (reziliențeiă de-a lungul dezvoltării sunt, de asemenea, abordate, împreună cu ansamblul funcțiilor ce pot condiționa apariția manifestărilor psihopatologice, compensarea și decompensarea lor. Psihologia și psihopatologia developmentală se prezintă, de obicei, sub formă de monografii ce relevă diverse fațete ale psihismului persoanei, fără o teorie interpretativă dominantă. Această viziune se află în legătură cu doctrina ciclurilor vieții, inițiată de Erikson și continuată, în cazul adulților, de școala lui Levinson, în continuarea ideilor originale ale lui Jung asupra individuației. Ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu pot fi confirmate, ci doar sugerate repere predictive (Lewis, 1997; Caspi, 1998Ă. Există mai multe modele personogenetice. Unul dintre ele este modelul organismic - centrat pe individ -, care consideră că individul se maturizează gradual, prin acumulări progresive (Pervin, 1990Ă. Este relevat rolul relațiilor parentale - cu mama, în special - ca factor personogenetic major. Atributele noastre cognitive, afective și adaptative în situații particulare sunt eferențe ale structurii ADN-ului individual, ale rețelelor interneuronale sau pot fi învățate și fixate prin repetiție. Ele devin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exemplu ar ar putea fi situația în care copilul își suge degetul sau plânge atunci când cade. Ca adolescent sau adult poate să recapete - în condiții de stres - aceste atitudini (Mounoud, 1990; Le Doux, 1990Ă. Modelul contextual sau pragmatic. James (1975Ă relevă faptul că strategiile cunoașterii se modifică mereu în funcție de context. Acumulările care definesc personogeneza reprezintă o colecție de evenimente care nu sunt, în mod necesar, legate între ele, nu au legătură unele cu altele și nu se termină niciodată. Nu există
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în al patrulea deceniu de viață. Nu în ultimul rând, o personalitate matură este și rezultanta influențelor culturale, a căror bogăție și continuitate conferă altitudine firii umane. În același timp, întâmplarea sau succesul într-un rol al vieții ne poate releva vulnerabilități structurale sau confirma dizabilități relaționale. Dar aceasta este esența farmecului ființei umane aflată într-o permanentă devenire și regăsire de sine. Personogeneza patologică O stare de echilibru nu este posibilă decât prin coexistența contrariilor. Astfel, personalitățile normale și cele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Adlington, 1925Ă, este primul autor care face, în secolul al IV-lea Î.Ch., o descriere sistematică a 30 de tipuri personologice într-o manieră diferită decât a altor descrieri ale anormalității tipologice. Sunt surprinse cu finețe manifestările comportamentale deviante, relevându-se caracterul lor imoral, precum și trăirile afective și atributele relațional-adaptative corespondente. Tablourile caracteriale prezentate, deși asociază trăsături și simptome psihopatologice, au o deosebită acuratețe și prin reliefarea rolului adaptativ sau maladaptativ al unor repere în funcție de context. Astfel, flecarul, înfumuratul, grosolanul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autor reprezintă o variantă primară a personalităților psihopatice. În aceeași perioadă, Briquet (apud Millon et al., 1998Ă descrie un tablou clinic foarte asemănător tulburării de personalitate histrionice, deși îl raportează etiologic la o disfuncție a sistemului nervos. În 1868, Maudsley relevă caracterul cvasipatognomonic al sugestibilității, superficialității și suprasemnificării conținuturilor cognitive și afective în cazul personalităților patologice. Abordând conceptul de moral insanity, care are ca substrat o degenerescență neuronală, el consideră indivizii respectivi ca fiind incapabili să-și însușească și să utilizeze
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
într-o mică măsură termenul fiind raportabil la personalitățile patologice de tip antisocial și borderline. În același cadru se situează și caracterele „inferioare”, selectatea dintre delicvenți și descrise de Babinski și Ceciott, citați de Gorgos (1989Ă. Oricum, atributul de „inferioritate” relevă abaterea de la normă și păstrează legătura cu defectul moral descris de Pritchard. Între 1867 și 1882 Kraft-Ebing descrie o structură psihologică dominată de cruzime și introduce în vocabularul medical termenii de sadism și masochism (Kraft-Ebing, 1935; 1937Ă. În concepția autorului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în caracteriologie și o tendință nesistematică, de reunire a cazuisticii în jurul unor tipuri pregnant prezentate, care se constituie în „centre de acumulare”, după principiul „aerului de familie”. Tipologia tulburărilor de personalitate ține cont de aceste tradiții, precum și de alte principii relevate în secolul XX. La începutul secolului XX a fost adus în discuție „tipul ideal” prin Weber și Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comunicare și planificare a tratamentului. O altă problemă e cea a terminologiei, FFM și NEO-PI-R fiind concepute pentru persoane normale, a căror trăsături sunt exprimate într-un anumit limbaj, diferit de cel al psihopatologiei. Studii recente (Coker et all., 2001Ă relevă faptul că fiecare dintre cei cinci factori conține, la fiecare din extremele sale, cel puțin sugestii pentru aspectele maladaptative ale persoanei, care pot fi exprimate într-un limbaj corespunzător. Pentru aceasta, s-a apelat și la terminologia inventariată de Goldberg
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai grave de tulburări de personalitate - mai ales cele de tip borderline - au și o slabă auto-transcendență, ce constă în instabilitatea afectelor și a imaginii de sine. Aceste criterii generale ale tulburărilor de personalitate, pe care le conceptualizează și le relevă TCI, se suprapun cu cele precizate în DSM-IV, nuanțându-le. Criterii pentru tulburarea de personalitate (după Cloningeră Un model (patternă durabil de răspunsuri rigide la experiențe, ce duce, încă din adolescență, la comportament disfuncțional în relațiile sociale, la sentimente și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Tot din prelucrarea statistică rezultă împărțirea tipurilor în patru clustere: Tabelul 6.4. Subdivizarea în clustere a tulburărilor de personalitate după Tyrer Este interesant că aceste clustere se aseamănă în mare măsură cu cele sugerate de DSM-IV și cu cele relevate de Livesley. Versiunea originală a PAS a fost adaptată pentru a se aplica la DSM-IV. După apariția ICD-10, Tyrer a adaptat PAS pentru a putea diagnostica tulburările de personalitate acceptate de acest sistem de diagnostic internațional. Pentru aceasta, a redus
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce se bazează pe un sistem de diagnostic se cer reverificate dacă acestea o schimbă. Pe de altă parte, abordarea dimensională nu permite o suficientă comunicare între cercetători, deși are avantajul flexibilității și a unei imagini mai complexe a persoanei, relevând și aspectele sale normale, concomitente. 8.4. O sugestie pentru alegerea instrumentelor Tyrer face următoarele propuneri pentru alegerea instrumentelor în vederea măsurării tulburărilor de personalitate: Tabelul 8.1. Alegrea instrumentelor pentru evaluarea tulburărilor de personalitate Intenția investigării Instrumente sugerate Instrumente de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
recurente care caracterizează viața individului uman. Același autor introduce termenul de „interpersonalism” care se referă la relațiile dintre două persoane ce au o ambianță comună și consideră că chiar și nevoile umane ar fi condiționate de relațiile interpersonale. BOWLBY (1988Ă relevă la rândul său rolul calității relațiilor interpersonale precare - inițial față de mamă, apoi și față de alte persoane - în structurarea concepției despre sine și lume a unei personalități armonioase. În același cadru JANOFF BULMAN (1992Ă relevă dubla postură a relațiilor interpersonale, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]