9,040 matches
-
doze adecvate de calciu și fier, esențiale pentru dezvoltarea scheletică și contractilitatea musculară sau cardiacă, respectiv pentru sinteza optimă de hemoglobină. în ultima perioadă însă, este posibilă intervenția chirurgicală neonatală, riscurile fiind diminuate la un nivel acceptabil, iar procentajul de reușită fiind ridicat . b. Afecțiuni pulmonare Copiii cu astm bronșic suferă, pe de o parte, de hipoxie cronică; pe de alta, ei au un necesar energetic crescut de adaptare a aparatului respirator și cardiovascular la afecțiune, dublat de stresul cronic, mai
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
servicii care să satisfacă dorințele și necesitățile oaspeților. Dacă aceste instalații și servicii vor suferi o cădere, probabil că segmentul de cerere afectat al cererii va determina o reducere a numărului de clienți, ceea ce va fi o lovitură dură pentru reușita turismului. Tipuri de locuri de cazare Hotelurile sunt de mai multe feluri: comerciale, sezoniere, pentru automobiliști și rezidențiale. Referitor la turism, vom considera hotelurile rezidențiale ca neavând o mare importanță, deși, în marea lor majoritate, au și camere disponibile pentru
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și "dotarea orașului" s-au făcut "în numele noilor idei despre democrație", tehnocrații căutând implementarea unei "cetățenii luminate", concomitent cu preocuparea pentru "animarea socioculturală urbană: misie a democraților moderni". A treia parte a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de imigranți". În această parte a cărții, Oblet urmărește "emergența guvernanței urbane" și arată de ce în aceste noi condiții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
10 ans de Développement Social Urbain". Din volumul (a cărui apariție a fost finanțată de către Délégation Interministérielle à la Ville) care a reunit esențialul intervențiilor, dezbaterilor și dărilor de seamă, aflăm importante aspecte lămuritoare privind nașterea și devenirea DSU. Astfel, reușita politicii DSU a depins de mai buna coordonare a acțiunilor (fiindcă între timp protagoniștii 2 acestei politici au devenit mai numeroși și tot mai interdependenți 2) și de considerarea ca esențiale a priorităților: renovarea urbană: renovarea clădirilor de locuit, a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
disocia urbanul de social", proiectul urban trebuie pus "în serviciul proiectului social"1. Astfel, contractul de coeziune socială presupunea: un proiect urban de coeziune socială, programe cu obiective și acțiuni clar delimitate (habitatul și cadrul de viață, accesul la ocupare, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței), înmulțirea parteneriatelor și implicarea lor pentru a avea în vedere tot ce putea influența situația cartierelor (locuri de muncă, dezvoltare economică, transport, locuințe, habitat, populare, poluare, educație, cultură, sănătate, inserție socială). S-a urmărit
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartierelor (locuri de muncă, dezvoltare economică, transport, locuințe, habitat, populare, poluare, educație, cultură, sănătate, inserție socială). S-a urmărit concertarea diferitelor dispozitive: programe locale privind habitatul (PLH), zonele dificile urbane (ZFU), planul local de inserție prin economie (PLIE), echipe de reușită educațională (ERE), contractul educativ local (CEL), contractul local de acompaniere a școlarității (CLAS), oraș, viață, vacanță (VVV), contracte de educație artistică, de combatere a iletrismului etc.2 De exemplu, CCS (contractele de coeziune socială) trebuiau să se bazeze pe: diagnostic
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se impun sau se sting treptat, după cum știu să-și mobilizeze și să-și gospodărească resursele pe care le au, sau pe care le atrag, după cum știu să (re)construiască liantul social, coeziunea socială. Nu există modele gata făcute de reușită în acest sens. Orașele sunt ca indivizii, ele aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie. Răspunsul la provocările urbane trebuie să integreze ansamblul particularităților fizice, culturale și sociopolitice ale fiecărui oraș și să ia în seamă istoria și tradiția lor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbaniști și simpli cetățeni, fiecare cu perspectiva lui. Or, când este vorba de meserii, profesii, calificări și competențe implicate în înstăpânirea actuală și de perspectivă asupra orașelor, rolul personalului, mobilizarea lui activă și pertinentă sunt condiția sine qua non a reușitei. A devenit, deci, necesară calificarea persoanelor implicate, în așa fel încât ele să aibă drept de inițiativă, de reorganizare, de refolosire a mijloacelor, formarea de competențe rezultante ale aflării justei măsuri între: cunoaștere acțiune, urgență termen mediu și lung, cartier
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană, o viziune funcțională a democrației"). Acest recul istoric ne permite să subliniem caracterul nou, nevralgic și necesar al voinței democratice care se exprimă astăzi în concepția guvernării orașului. Începând cu anii 1980, orașele sunt angajate într-o cursă a reușitei. În cadrul procesului de "metropolizare", ele nu se prezintă numai ca simboluri ale puterii, așa cum au fost întotdeauna în istorie, ci aspiră în aceeași măsură să se manifeste în calitate de actor colectiv, capabil să-și orienteze propria dezvoltare. Oare acest fapt provine
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o respectare insuficientă a normelor sanitare, educative și morale (în principal, absența spiritului de economisire), antrena punerea ei sub tutelă. Dacă familia nu-și mai vedea garantată autonomia, ea putea să o conserve și să o amplifice punând în serviciul "reușitei familiale" capacitatea sa economică, normele sociale și comportamentele economico-morale. "Minunat mecanism, deoarece acesta permitea să se răspundă marginalității printr-o deposedare cvasitotală a drepturilor private și să fie favorizată integrarea pozitivă, renunțarea la problema dreptului politic, prin căutarea privată a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obținuse dreptul de a organiza Jocurile Olimpice. Îl vom regăsi printre cele aproximativ treizeci de persoane reunite în 1964 la prefectură ca să constituie asociația pentru casa de cultură. Animația municipală era pentru militanții GAM un sacerdoțiu. Recuperarea întârzierii în dotările colective, reușita Jocurilor Olimpice nu constituiau principalul mesaj al noii echipe. Aceasta înțelege în primul rând să restituie exercițiul democrației, să permită celor din Grenoble să participe la elaborarea deciziilor care îi priveau. După formula consacrată de GAM, preluarea puterii interesa mai puțin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fi aceasta pusă în act începând cu 1982 rezidă în special în faptul că acest raport condiționa transferul competențelor de regruparea prealabilă a comunelor în "comunități de comune". Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Capitolul 5 Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Perceptibilă în anii 1970, "creșterea puterii orașelor"296 s-a împlinit într-atât, încât acestea pot fi considerate "actori politici și economici autonomi și strategici"297. Dincolo de considerentele instituționale, această evoluție, în contextul creșterii economice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perioade, la marile cicluri de dezvoltare economică a țării, a contribuit la diversificarea activităților"306. Metropolizarea este astfel mai curând un proces decât o stare, este un model de orientare a acțiunii. Majoritatea orașelor pot să-și calibreze ambițiile de reușită metropolitană în funcție de sfera de influență. Chiar dacă strategia lor se rezumă la exploatarea unui atu turistic sau a unei specializări industriale moștenite, toate înțeleg să devină actori ai propriei lor dezvoltări. Este necesar să ținem minte că ambiția de a transforma
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sunt clare ca lumina zilei dificultățile cu care se confruntă primarii atunci când vor să combine practic căutarea competitivității economice cu dezvoltarea solidarității, în timp ce în discursuri afișează mereu complementaritatea lor. Marea frică de săraci și de imigranți Situația locuințelor gospodăriilor modeste Reușita metropolitană nu elimină dinamicile excluderii. Uneori ea pare chiar să agraveze fragmentarea sociospațială a orașului; excelența economică nu resoarbe mecanic defavorizarea socială, ci poate merge în paralel cu ea. În aceste circumstanțe, conducerea orașului nu se reduce la optimizarea performanțelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
direcții, dreptul la locuință și diversitatea socială, sunt complementare. Statul înțelege să ajute persoanele sărace să-și găsească o locuință, le ghidează să trăiască în proximitatea unor familii scutite de dificultăți, sperând ca prin mimetism acestea să asimileze progresiv normele reușitei sociale. Există trei legi care stau la baza "dreptului la locuință" obiectiv devenit constituțional prin decizia Consiliului Constituțional din 19 ianuarie 1995: legea din 8 iulie 1989 cu privire la raporturile locative; legea din 31 mai 1990, numită și "legea Besson"391
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
491 și exprimarea, dispare însăși conștiința subdezvoltării noastre politice. Iluzionarea republicană și orașul mondializat Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ales în ceea ce privește școala și sănătatea? Sistemul școlar s-a arătat eficace pentru copiii provenind din clasele mijlocii, care încă mai găsesc destule motive pentru a-și dori să muncească acolo și ai căror părinți cunosc mai bine strategiile ce condiționează reușita școlară. Acest sistem defavorizează în schimb elevii ce provin din clasele nevoiașe, care sunt obligați să frecventeze școala chiar dacă urmând-o nu ajung nicăieri 508. În plus, prin întretăierea efectelor hărții școlare, a derogărilor oferite claselor mijlocii și a mobilității
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
până la punctul în care idealul de viață pe care și l-au inventat în periurban și strategiile sociale pe care le adoptă pot deveni cu totul fragile".520 Cu siguranță, aceste clase medii își modifică traiectoriile după șansele obiective de reușită mai bine decât tinerii periferiilor, care fac eforturi mari în școală ca să nu se mai întoarcă acolo, dar sunt descurajați că nu-și pot proiecta un viitor decent. Aceste clase mijlocii nu sunt cu adevărat precare, și cu atât mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a se "autoorganiza" "într-un teritoriu considerat ca un teren al aventurii"547. Din această perspectivă, progresul comunității nu se prezintă ca un scop în sine, ci ca o cale ce permite locuitorilor inner-cities să acceadă la visul american al reușitei individuale, fără să le fie afectată posibilitatea de a părăsi comunitatea pentru teritorii susceptibile să le mărească șansele în competiția dintre indivizi care definește modul de viață american. Dezvoltarea comunitară urmărește deci să pună bazele unei comunități intermediare (care, pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211 O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor / 211 Licăririle și momelile comunicării / 215 De la planificarea urbană la proiectul orașului: dificila căutare a unei coerențe politice / 220 Marea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Echiparea și animarea urbanului Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Guvernarea orașului, republica și democrația Guvernarea orașului Concluzie Guvernarea orașului Abrevieri Bibliografie Index Cuprins
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clone și de drojdii artificiale, culesul mecanizat efectuat cu stângăcie, tescuirile prea brutale, șaptalizarea excesivă, neajunsurile standardizării și uniformizării gustului trebuie interzise mai mult ca niciodată -, iar fraudatorii sancționați făra milă -, dacă vrem să oferim noii generații de băutori avizați reușite demne de gâtlejul lor: o medalie în sfârșit fără revers, oarecum. Dar autorul nostru nu se limitează la a trata vinul ca pe un element de civilizație, din Caucaz până în Noua-Zeelandă, din Grecia Antică până în Africa, de la începuturile bâjbâite ale
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la Davis în California, de exemplu), a oferit viticultorului o imagine completă asupra procesului de vinificare. Tocmai aceste laboratoare științifice au făcut cunoscută, în special, fermentația malolactică, operațiune naturală pe care trebuie să știi să o controlezi pentru a asigura reușita obținerii unui vin de calitate superioară. O serie de alte procedee științifice, elaborate în laborator, răspândite în podgorii și aplicate de tehnicieni instruiți de către institutele și instituțiile de oenologie, asigură posibilitatea unui control perfect al procedeelor moderne de vinificare. Cercetarea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a deficienților auditivi în comparație cu a auzitorilor. Aceste date contribuie la disocierea efectelor surdității de cele ale unor forme de deficiență mintală. A doua categorie cuprinde informații mult mai detaliate, date analitice care țin seama de conținutul probelor și de nivelul reușitelor la probe și sub-probe. Acestea contribuie la clarificarea efectului surdității asupra activității intelectuale. Un alt obiectiv, care se înscrie în preocuparea a numeroase cercetări, vizează răspunsul la întrebarea dacă surditatea este sau nu cauză de întârziere în dezvoltarea mintală. Pentru
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
din zona fileului. Pregătirea și mișcarea de baza pentru atacul la fileu este aceeași ca si pentru stop la fileu. Singura diferență este dată de modul de ținere al rachetei: destul de sus pentru a putea lovi fluturașul deasupra nivelului fileului. Reușita acestei execuții este dată de venirea rapidă a executantului la fileu. Deoarece această execuție se face lângă fileu, există riscul de a lovi fileul. Din acest motiv lovitura trebuie executată scurt din articulația pumnului cu o mișcare ușoară a brațului
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]