8,833 matches
-
dintre Moscova și Washington au intrat într-un nou declin. Mesajul lui Ceaușescu nu a prins în Occident. Reagan părea să aibă dreptate: Uniunea Sovietică era un "imperiu diabolic" și chemarea președintelui român către marile puteri de a-și transforma săbiile în pluguri părea prostească 2251. La mijlocul lunii septembrie 1983, vicepreședintele Bush a vizitat România și Ungaria. Cu ocazia vizitei la București, de pe 18-19 septembrie, acesta a avut o întrevedere cu Ceaușescu și cu alți demnitari din guvern. Discuțiile au vizat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cuza). În cursul aceluiași an, se produse unificarea administrativă, guvernamentală și parlamentară, prin fuzionarea celor două sisteme instituționale paralele din Iași și București. Instalat la putere, Cuza a inițiat seria de reforme structurale care a accelerat modernizarea societății moldo-muntene. Cu "sabia lui Damocles" deasupra capului, dată de conștiința provizoratului său la domnie în condițiile în care poporul ceruse prinț străin, "Cuza realizează, în șapte ani, performanțe ce fac din el un semănător în sens evanghelic al modernizării; nu există ogor al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primele contururi încă din istoriografia Școlii Ardelene. După cum vom vedea, acesta va fi amplu și intens elaborat ulterior, devenind un nod central în conștiința istorică a ființei naționale românești sub forma temei sacrificiale a apărării creștinătății și a crucii prin sabie împotriva avansului semilunei propulsată de iataganul otoman. Ca o concluzie provizorie, se poate spune că ideile originii latine și a continuității etnice a românilor au devenit "mitomotoarele" (Smith, 1986, p. 58: mythomoteurs) care au impulsionat construcția identității naționale românești și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau politică le făcu să tremure de puterea lor, n-au avut afară de Ioan Corvinu, alt erou [p. 317] mai mare, nici creștinătatea apărător mai fierbinte. Cu adevărul în inimă și în brațe, cu crucea într-o mână și cu sabia într-altă mână, a răzbătut barbaria și a asigurat omenirii creștine pace și liniște; a înlesnit înaintările civilizației și a făcut să crească blagoslovenie pe unde era să se semene blesteme. De ar fi lucrat împreună cu dânsul și alți stăpânitori
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât de pregnante în discursul naționalist despre trecut, se estompează în epoca postnaționalistă a memoriei istorice românești subordonată eticii europene a amintirii. După 1999, războiul își pierde centralitatea narativă pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Ernest Nolte în paginile ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung în vara anului 1986, printr-un articol intitulat " Die Vergangenheit, die nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu percuție centrală 1000 p/st 10 9306.30.93 ---- Cartușe cu percuție inelara 1000 p/st 10 9306.30.98 ---- Altele - 10 9306.90 - Altele: 9306.90.10 -- De război - 10 9306.90.90 -- Altele - 10 9307.00.00 Săbii, spade, baionete, lănci și alte arme albe; părțile și învelișurile (tecile) lor - 10 Secțiunea XX MĂRFURI ȘI PRODUSE DIVERSE Capitolul 94 MOBILĂ; MOBILIER MEDICO-CHIRURGICAL; ARTICOLE DE PAT ȘI SIMILARE; APARATE DE ILUMINAT NEDENUMITE ȘI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE; LĂMPI PENTRU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]