8,989 matches
-
literatura noastră nouă (...). Astfel el a ajuns să exprime poziția celor acriți de insuccese, codași în ale creației, oameni mâncați de individualism, care cer să se deschidă drumul liber formalismului și în general lucrărilor scrise de mântuială! Literatura trebuie să slujească cauza socialismului și nu poate înflori decât slujind această cauză. Or, iată că sunt tovarăși - în această categorie intră și I. Vitner - care nu vor să recunoască deloc că poate și în producția lor vor fi unele «micuțe» greșeli. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exprime poziția celor acriți de insuccese, codași în ale creației, oameni mâncați de individualism, care cer să se deschidă drumul liber formalismului și în general lucrărilor scrise de mântuială! Literatura trebuie să slujească cauza socialismului și nu poate înflori decât slujind această cauză. Or, iată că sunt tovarăși - în această categorie intră și I. Vitner - care nu vor să recunoască deloc că poate și în producția lor vor fi unele «micuțe» greșeli. Ei spun: «Așa am scris eu!...așa cred eu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la studiul aprofundat al vieții, a făcut apel să luptăm fără cruțare împotriva putregaiului, minciunii, să scoatem la iveală calitățile sufletești și trăsăturile tipice pozitive ale caracterului cetățeanului sovietic de rând, să creăm imaginea sa clară, artistică, vrednică de a sluji drept exemplu și obiect de imitare pentru oameni». Un lucru se cade să fie subliniat. Opera educativă a literaturii nu decurge decât din faptul că literatura aparține sferei frumosului. Educativ este frumosul iar lipsurile politice ale unei literaturi au dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
făcute la prima ediție. Să citim doar două opinii, una aparținând unui ideolog activ al vremii sale, Silviu Brucan, alta a unui estet, bine familiarizat cu mișcarea ideilor literare: G. Călinescu; ambii ajung la aceeași concluzie: puține din creațiile momentului slujesc cu atâta eficiență și curaj comandamentele timpului. S. BRUCAN 40: „Înlăturând o serie de personaje inutile din prima ediție, care nu erau atrase în conflictul principal al cărții și apăreau pe șantier ca niște figuranți pe care nu-i puteai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să vedem mai întâi ce vrea să ne spună poetul în cântecele sale. Și întrucât el procedează metodic, să procedăm și noi la fel: - Dragostea poetului pentru iubită - în noile condiții de viață - e trainică și nu cunoaște sfârșit pentru că: Slujind obșteștii fericiri Din zori în seară cei doi se împărtășesc din însăși trăinicia vieții pe care o durează: Cum să se stingă-al nostru dor O clipă, una... Când steagul roșu-i arzător Întotdeauna! (Nu mă-ntreba) - Poetul e fericit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tineri din toată lumea, dacă n-ar opri mâna incendiatorilor unui nou război. Privind într-un spirit critic conținutul de idei și măiestria artistică a poemului, vom vedea că el are deficiențe destul de grave. În zadar vom căuta eroii ce pot sluji de model, eroii de o mare înălțime morală, oricât de simpli ar fi ei. Eroii din poemul lui Mihu Dragomir sunt pasivi, nu sunt eroi, ci personaje, și acestea, episodice. Dacă poemul lui Mihu Dragomir e mărturisirea unui trecut tragic
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să înlăture sistemul reprezentativ, în ciuda originilor sale suspecte și a sufragiului restrîns, exclusivist pe care era întemeiat. Ei au crezut că, prin extinderea bazei electorale, legislativul sau parlamentul ar putea fi transformat într-un corp mult mai reprezentativ, care ar sluji scopuri democratice. Unii dintre ei au văzut în reprezentare o schimbare profundă în privința perspectivelor democrației. Un gînditor francez al secolului al XVIII-lea, Destutt de Tracy, ale cărui critici referitoare la predecesorul său, Montesquieu, l-au influențat foarte mult pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză scurtă, traduceri etc. ALEXINSCHI, ALEXEI (1899-1966) ENTOMOLOG Ilustru entomolog, pasionat cercetător și profund cunoscător al Lepidopterelor, pentru studiul cărora și-a consacrat toată viața, Alexei Alexinschi a slujit învățământul și știința ieșeană timp de aproape trei decenii. S-a născut la 7 iunie 1899, în orașul Iaroslav (U.R.S.S.), într-o familie de mici funcționari. Rămânând orfan de tată la vârsta de 5 ani, a fost crescut de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
profesor consultant, continuând să desfășoare o susținută activitate de cercetare științifică. Astfel, profesorul Constantin H. Budeanu a parcurs, timp de peste 40 de ani, o rodnică activitate didactică și științifică, prin care se înscrie în suita marilor dascăli care au slujit, de-a lungul anilor, învățământul chimic superior din Iași. Ca profesor, Constantin H. Budeanu impresiona prin bogăția cunoștințelor sale și prin claritatea expunerilor. Începând cu anul 1949, timp de mai mulți ani, concomitent cu activitatea la universitate, a lucrat și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cimitirul Sfinții Petru și Pavel din Iași. CĂRĂUȘU, SERGIU (1907-1997) BIOLOG Continuator al operei hidrobiologice a prof. Ioan Borcea, al cărui discipol a fost, prof.dr.doc. Sergiu Cărăușu și-a legat viața de Stațiunea Biologică Marină de la Agigea, pe care a slujit-o timp de aproape 30 de ani și a condus-o ca director în perioada 1953-1960, contribuind la ridicarea prestigiului acesteia și la înscrierea sa în circuitul stațiunilor de același fel din Europa. S- a născut la 15 februarie 1907
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de Virtutea militară. Profesorul Nicolai Colibaba a trecut la cele veșnice în ziua de 6 februarie 2000 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. COMAROVSCHI, GHEORGHE (1928-1982) INGINER AGRONOM Distins cadru didactic și cercetător, conf.univ.dr.ing. Gheorghe Comarovschi a slujit timp de trei decenii învățământul agronomic superior ieșean. S-a născut la 14 aprilie 1928, la Nisporeni, județul Lăpușna din Basarabia, într-o familie de intelectuali. A urmat școala primară în localitatea natală și cursurile secundare la Liceul din Chișinău
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
studiul coroziunii, intervențiile sale pentru consolidarea elementelor și structurilor cu diferite destinații, afectate de timp, seisme repetate sau coroziune etc. Cadru didactic de excepție al școlii românești de construcții, specialist de renume și dascăl emerit, cu pasiune și dăruire a slujit aproape cinci decenii Politehnica ieșeană. A încetat din viață în anul 1999. MOISEA, BORIS (1911-1997) PROFESOR ARTE FRUMOASE Profesorul de Arte Frumoase Moisea Boris a urmat cu consecvență tradițiile didactice ale Școlii Centrale (Liceul de băiețiă din orașul Bolgrad. De
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
rezultatelor cercetării științifice proprii, prof.dr.ing. Nicolae Orlovschi a rămas în istoria învățământului tehnic de construcții ieșean ca o personalitate remarcabilă. PAVELCU, VASILE (1900-1991) PSIHOLOG Personalitate distinsă a psihologiei românești, întemeietor de școală și deschizător de drumuri disciplinei pe care a slujit-o cu demnitate timp de peste patru decenii, acad.prof.dr.doc. Vasile Pavelcu s-a născut la 4 august 1900 în Nisporeni, localitate pe malul stâng al Prutului. După absolvirea Seminarului din Chișinău, între anii 1920-1924 urmează Facultatea de Filozofie a Universității
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
-o în toate scrisorile adresate prietenilor în ultimii ani de viață. ROZMARIN, GHEORGHE (1928-1997) INGINER CHIMIST Distins cadru didactic și valoros cercetător, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost o personalitate marcantă a învățământului și a științei românești, pe care le-a slujit cu dăruire, peste 40 de ani. S- a născut la 17 aprilie 1928, în comuna Zubrești, județul Lăpușna (Basarabiaă. Școala primară a urmat-o în comuna natală, iar liceul în Râmnicu-Sărat. În perioada 1947-1951 a fost student al Facultății de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Facultății de Științe Naturale și Chimie. Primind noua misiune, Elisabeta Văscăuțeanu a pus bazele predării Biochimiei în Universitatea Al.I.Cuza, oraginzând primul laborator la această disciplină de graniță, elaborând tematica lucrărilor practice și a cursului. Prof.dr. Elisabeta Văscăuțeanu a slujit Universitatea ieșeană timp de peste 40 de ani (s-a pensionat în 1967), desfășurând o meritorie activitate didactică, științifică și socială. Fiind un distins cadru didactic, a contribuit la formarea ca specialiști a numeroase generații de chimiști și biologi. Pe lângă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
23 ianuarie 2000, fiind înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZUBATĂI-IONESCU, ELENA (1914-1986) MEDIC O personalitate distinctă, plină de viață și dăruire idealului de sănătate a semenilor, doctor Elena Ionescu a înnobilat cu prezența ei caldă lumea medicală a Iașului, slujind cu un devotament fără egal cauza medicinii, cauza binelui tuturor, atât cât a trăit. Elena Ionescu, născută Zubatăi, s-a născut la 28 mai 1914, la Chișinău, și s-a stins din viață la Iași, la 28 mai 1986, chiar
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
foarte asemănător cu acela al activistului de omenie din regimul trecut. Mona Muscă reprezintă însă un tip uman care a invadat masiv lumea autohtonă, după 1989: e vorba de cineva care își adcă toate circumstanțele în interes propriu, care se slujește pe sine în orice împrejurare scoțînd tot ce se poate scoate din capriciile vremii. Mona Muscă nu a crezut în socialism și nu a vrut să facă servicii Securității. Și-a dat doar seama că, în condițiile date, viața era
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mărturisiri, dar probabil au simțit nevoia să le facă pentru că au citit mărturisirea lui Sorin Antohi și reacțiile celor câțiva prieteni care au răspuns solicitării "Cotidianului". Măcar pentru acest lucru, dincolo de descărcarea proprie, acea mărturisire trebuia făcută, iată că a slujit drept pildă! Poate mai sunt asemenea cazuri și în alte părți. Dincolo de faptul că informatorii nu sunt principalii vinovați pentru dezastrul României comuniste și imediat postcomuniste că doar existau și securiștii, care îi racolau, și înalții activiști, care dirijau și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și să antologăm niște nume care au produs în România handicap social, cultural, politic. O parte din istoria noastră recentă trebuie să fie îndiguită și clasată în mod rezonabil în mentalul colectiv" ("Cotidianul", 7 nov. 2006). Această igienă socială va sluji "reforma interioară, revoluția personală" de care vorbești? Ne vom putea elibera, astfel, de viciile "tradiției" și ale "tranziției"? Liviu Antonesei: Sigur, chestia asta cu Mari Români este o tâmpenie, pentru că-și propune să compare merele, perele, căpșunii, verzele ș.a.m.
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Ion Cristoiu a încercat, până la un punct, să practice modelul mare îmbrățișat de CTP, acela al jurnalistului pentru care independența este steaua de deasupra scrisului. Cristoiu a eșuat și pentru că era deja unsuros, urduros, din cauza presei comuniste pe care o slujise, cu toate micile lui izbânzi pe care le trâmbițează acum ca pe niște autentice fapte de arme. Tocmai trâmbițându-le își exhibă limitarea. CTP era proaspăt, fără datorii și posibile încrengături subterane. În 1981, student fiind, redactor-șef al revistei
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Chiar atunci când greșește, CTP greșește pe barba lui și pe limba lui, nu face jocurile altora. Or, ultimul e... e... nu mă face să folosesc adjective urâte, că în ultimii ani am început să evit cât pot pamfletul! Oricum, a slujit toate cauzele posibile, de la utecismo-pecerism, la funarism și tabloidizare. Din cauza staturii, de care nu e vinovat de altfel!, are un complex de inferioritate, care îl face să-și ia o alură napoleoneană și să-și imagineze că el face toate
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cum m-am bucurat în momentul în care, datorită presiunilor internaționale, a fost eliberat înainte de a-și încheia această a doua condamnare. Și, cu riscul să te mâhnesc amintind asta, nu pot să uit că biserica pe care mereu a slujit-o cu devoțiune nu i-a stat alături în acele grele împrejurări. N-am amintit asta pentru a critica neapărat odată mai mult biserica strămoșească, ci numai pentru a omagia, la plecarea sa dintre noi, memoria unuia dintre cei demni
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru eliberarea din închisoare a părintelui Calciu. La fel ca Alexandru Soljenițîn, cu un deceniu mai devreme, în 1984, a fost silit să emigreze în SUA, care îi acordaseră cetățenia de onoare. Deși, așa cum spui, "biserica pe care mereu a slujit-o cu devoțiune nu i-a stat alături", cu ultimele cuvinte, părintele Calciu ne trimite dragostea sa uriașă și nu uită să pomenească de slăbiciunile sale personale. Dorește chiar să ia cu sine un dar al PF Teoctist: "...să mă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Clasa I Statutul marital necăsătorită căsătorit căsătorită necăsătorită văduvă Informații despre părintele plecat în străinătate: A.G. a plecat în străinătate de doi ani, țara de destinație fiind Grecia. Motivul plecării a fost neînțelegerile maritale. A plecat legal, iar în prezent slujește la o biserică din Grecia. Menține legătura cu copii prin telefon si e-mail, chiar dacă vine frecvent acasă. Cei trei copii si-au vizitat tatăl în Grecia anul trecut în vacanța de vară, locuind cu acesta o lună. A.G. nu intenționează
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
desfrânată libertate de a tipări orice, care ar trebui numită mai degrabă libertinaj", deoarece prin intermediul ei s-au otrăvit suflete, iar societatea a avut de suferit. El i-a îndemnat pe oamenii presei să folosească în scopuri pozitive instrumentele ce slujiseră răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]