64,222 matches
-
într-o anumită situație dată. Exemplul cel mai des utilizat este cel al hotărârii judecătorești dată în soluționarea unei cauze. Actele juridice individuale sunt date în baza și în executarea actelor normative, ele aplicând în practică prevederile acestor acte normative. Teoria normativistă a lui Kelsen nu recunoaște această deosebire între actele normative și actele juridice individuale și concrete, înglobându-le pe toate în categoria actelor normative. În concepția sa, dreptul reprezintă un ansamblu de norme structurate piramidal începând cu o normă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și concrete, înglobându-le pe toate în categoria actelor normative. În concepția sa, dreptul reprezintă un ansamblu de norme structurate piramidal începând cu o normă superioară, Grundnorm, care are un caracter general, și coborând apoi ierarhic până la actul individual. Această teorie nu poate fi acceptată, ea ștergând deosebirea dintre actele concrete și actele normative, deosebire ce decurge din faptul că actul juridic individual ține de aplicarea dreptului, de realizarea lui, iar actele normative reprezintă însuși dreptul ce trebuie aplicat prin intermediul actelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dovedit falsă, iar pentru a demonstra lipsa sa de credibilitate, Joseph Raz, propune examinarea încercării de analiză a cuvântul lege realizată de John Austin în The Province of Jurisprudence Determined: "Eșecul analizei lui Austin nu este strict legat de îmbrățișarea teoriei legii ca ordin general. Independent de eșecul teoriei ordinelor, Austin a greșit de două ori. În primul rând, nu există niciun motiv pentru care ar trebui să discutăm despre legi pur teoretice, precum legile naturii, ca fiind extensii parazitare ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de credibilitate, Joseph Raz, propune examinarea încercării de analiză a cuvântul lege realizată de John Austin în The Province of Jurisprudence Determined: "Eșecul analizei lui Austin nu este strict legat de îmbrățișarea teoriei legii ca ordin general. Independent de eșecul teoriei ordinelor, Austin a greșit de două ori. În primul rând, nu există niciun motiv pentru care ar trebui să discutăm despre legi pur teoretice, precum legile naturii, ca fiind extensii parazitare ale discursurilor despre legi pur practice, precum normele legale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mod dogmatic și în ciuda tuturor probelor care sugerau în mod evident contrariul, că legea este singura instituție socială care utilizează sancțiuni, altele decât pedepsele divine. Singura metodă pe care a abordat-o de fapt constă în insistența asupra faptului că teoria dreptului trebuie să fie o teorie pură. El a considerat-o pură din două perspective: pură de toate argumentele morale și pură de toate faptele sociale. Potrivit concepției lui Kelsen, analiza conceptelor legale și determinarea conținutului oricărui sistem legal nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care sugerau în mod evident contrariul, că legea este singura instituție socială care utilizează sancțiuni, altele decât pedepsele divine. Singura metodă pe care a abordat-o de fapt constă în insistența asupra faptului că teoria dreptului trebuie să fie o teorie pură. El a considerat-o pură din două perspective: pură de toate argumentele morale și pură de toate faptele sociale. Potrivit concepției lui Kelsen, analiza conceptelor legale și determinarea conținutului oricărui sistem legal nu depinde sub nicio formă de efectele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale. În ciuda evidenței lor, aceste caracteristici pe care dreptul și morala nu le pot avea în comun s-au dovedit a fi cel mai greu de formulat. "Cea mai renumită tentativă de a exprima succint diferența esențială dintre ele este teoria care afirmă că, în timp ce normele juridice revendică doar conduita "externă", rămânând indiferente la motive, intenții sau alte lucruri "interne" care însoțesc conduita, morala, dimpotrivă, nu revendică vreo acțiune externă specifică, ci doar bunăvoință sau intenții și motive adecvate. Acest lucru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și juridice, înțelese corect, nu pot avea niciodată același conținut și, deși afirmația conține un dram de adevăr, ea este, în forma dată, profund greșită".92 Începând cu Christian Thomasius, care a făcut primul această distincție, numeroși autori sunt adepții teoriei potrivit căreia dreptul privește și ordonează forul extern, acțiunile materializate, în timp ce morala se ocupă cu forul intern, cu procesele sufletești. Această distincție este numai parțial corectă, reducerea moralei la nivelul unei simple intenții fiind o simplicare excesivă a unei situații
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să impună "legea naturii" și admite că supunerea față de legi este, pentru majoritatea oamenilor, consecința poruncilor venite de la o autoritate învestită cu puterea de a pedepsi nesupunerea. Masele vor înțelege regulile, însă nu și rațiunea lor de a fi. Conform teoriei sale, cei ce doresc să se autoguverneze pot face acest lucru doar alegând să se supună propriului suveran, pentru că nimeni nu se poate autoguverna trăind într-o societate deja instituită, în afara cazului în care legile conducătorului tac118: "în cazurile în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
realism admiterea existenței entităților intrinsec normative, pare a fi singurul mod în care poate fi oprit șirul de întrebări "de ce trebuie să fac asta?" și care, în același timp, salvează și obligațiile 134. Realismul raționaliștilor a fost respins explicit de teoriile care fundamentează respectul față de legi pe natura umană. Aceste teorii, numite sentimentaliste, susțin că valoarea morală a acțiunii și obiectelor este o proiecție a sentimentelor umane. Potrivit acestei concepții, respectul față de legi este înrădăcinat în natura umană și în anumite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mod în care poate fi oprit șirul de întrebări "de ce trebuie să fac asta?" și care, în același timp, salvează și obligațiile 134. Realismul raționaliștilor a fost respins explicit de teoriile care fundamentează respectul față de legi pe natura umană. Aceste teorii, numite sentimentaliste, susțin că valoarea morală a acțiunii și obiectelor este o proiecție a sentimentelor umane. Potrivit acestei concepții, respectul față de legi este înrădăcinat în natura umană și în anumite sentimente umane naturale. Întrebarea care se ridică în această situație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
adevăr și falsitate. Pasiunile și acțiunile nu sunt nici adevărate și nici false, nu pot fi nici contrazise, nici afirmate. În consecință, deși aceste lucruri nu pot fi considerate nici raționale, nici iraționale, ele pot fi lăudabile sau condamnabile 137. Teoria lui Hume despre sentimentele morale este construită în jurul ideii că normele nu trebuie să ne fie impuse din afară, deoarece noi înșine am fi putut "inventa [...] legile fundamentale ale dreptului natural", o dată ce am fi ajuns să înțelegem că era nevoie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de lege nu are nevoie de ea pentru a exista. Legile pozitive specifică și comunică pur și simplu convențiile de care beneficiază fiecare. Hume își propune să elimine din înțelegerea moralei orice apel la un sprijin ori la origini supranaturale. Teoria dreptului natural invocă înțelepciunea divină pentru a explica armonia dintre legile morale și binele uman, precum și poruncile și sancțiunile divine care explică natura obligației. Sentimentele morale, ne oferă tuturor, fără deosebire, întreaga îndrumare de care avem nevoie. Noi inventăm noțiunea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legate de un sistem particular de valori. La întrebări despre cât de convenabilă este viața într-un anumit habitat se poate răspunde prin referire la cât de sănătoasă și înfloritoare este viața celor care trăiesc acolo. Williams sugerează că o teorie despre natura umană schițată atât pe baza resurselor științelor sociale, cât și pe cele ale fizicii, ne-ar putea îndruma spre o reflecție asupra a ceea ce duce la propășirea ființelor umane. În baza acestei reflecții vom putea aprecia dacă un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
individ, într-un caz anume, nu există decât o singură acțiune posibilă. "Operari" unui anumit individ, crede filosoful german, este în mod necesar determinată la interior de motive, iar la exterior de caracter, însă libertatea lui se găsește în "esse". Teoria lui Kant ne eliberează de o mare greșeală, ajutându-ne să înțelegem că necesitatea rezidă în "operari", iar libertatea în "esse", și nu invers așa cum am fi tentați să credem. "Responsabilitatea morală a omului ne trimite, în aparență, la faptele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
penal ar avea anumite scopuri prevalente, iar legea trebuie ajustată pentru a corespunde acestor scopuri. Într-adevăr, dreptul penal are ca scop prevenirea infracțiunilor, dar acest lucru nu trebuie văzut într-un sens absolut. Așa cum se arată și în criticile teoriilor utilitariste, pedepsirea unui nevinovat este o greșeală, chiar dacă acest lucru ar avea ca efect reducerea delictelor. Potrivit lui Hart, posibilitatea invocării iresponsabilității sporește controlul fiecărui om asupra propriului său destin prin reducerea numărului de situații în care legea ar putea să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
încălcare a unei reguli, a legii, a moralității sau a drepturilor cuiva. Secolul al XX-lea este dominat de ideile care susțin necesitatea prevalării măsurilor de siguranță față de pedeapsă, ca metode de combatere a criminalității și de apărare a societății. Teoriile care acordă preeminență funcției preventive a pedepsei, consideră că aceasta constă în pricinuirea unei suferințe unei persoane cu scopul de a o împiedica să mai săvârșească infracțiuni sau pentru a împiedica alte persoane să imite infracțiunea pe care cred că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cred că acesta a comis-o. Prevenirea nu este sinonimă cu reeducarea, care se referă la acele cazuri în care persoana încearcă să evite repetarea infracțiunii nu de teama pedepsei, ci pentru că a înțeles că ceea ce a făcut este rău. Teoriile reeducării, definesc pedeapsa ca fiind pricinuirea de suferințe unei persoane în scopul de a reduce aplecarea sa spre comiterea de infracțiuni sau spre un anumit tip de infracțiuni 72. Filosoful englez Anthony Flew consideră că o definiție a pedepsei, înțeleasă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
celorlalte tipuri de sancțiuni 80. Cel de-al treilea element al definiției se referă la faptul că pedeapsa trebuie aplicată autorului ofensei. Acest element pune în discuție "mărul discordiei" dintre retributiviști și utilitariști, știut fiind faptul că adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar principala critică adusă teoriei utilitariste se referă la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
referă la faptul că pedeapsa trebuie aplicată autorului ofensei. Acest element pune în discuție "mărul discordiei" dintre retributiviști și utilitariști, știut fiind faptul că adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar principala critică adusă teoriei utilitariste se referă la faptul că aceasta ar permite pedepsirea nevinovaților. Retributivismul susține că, pentru ca un om
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar principala critică adusă teoriei utilitariste se referă la faptul că aceasta ar permite pedepsirea nevinovaților. Retributivismul susține că, pentru ca un om să fie pedepsit, acesta trebuie să fie vinovat. Dacă într-o anumită societate se întâmplă ca foarte mulți oameni nevinovați să fie pedepsiți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aici la pedepsirea copiilor de către părinți în scopul educării lor, ci la aplicarea unei pedepse în sens juridic, adică la pricinuirea unei suferințe unei persoane pentru o faptă din trecutul ei, de către o altă persoană ca reprezentant oficial al comunității. Teoriile care dezbat justificarea pedepsei încearcă să găsească răspunsul la întrebarea care este fundamentul dreptului de a pedepsi. De-a lungul timpului această întrebare a primit diverse răspunsuri, care pot fi clasificate în două grupe principale: teoriile aboliționiste, care nu recunosc
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reprezentant oficial al comunității. Teoriile care dezbat justificarea pedepsei încearcă să găsească răspunsul la întrebarea care este fundamentul dreptului de a pedepsi. De-a lungul timpului această întrebare a primit diverse răspunsuri, care pot fi clasificate în două grupe principale: teoriile aboliționiste, care nu recunosc necesitatea pedepsei, militând pentru eliminarea ei și teoriile justificative, ce susțin că societatea nu poate renunța la pedeapsă. Teoriile aboliționiste susțin nelegitimitatea pedepsei, considerând că suferința provocată de acestea este inutilă. Din această clasă nu fac
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
răspunsul la întrebarea care este fundamentul dreptului de a pedepsi. De-a lungul timpului această întrebare a primit diverse răspunsuri, care pot fi clasificate în două grupe principale: teoriile aboliționiste, care nu recunosc necesitatea pedepsei, militând pentru eliminarea ei și teoriile justificative, ce susțin că societatea nu poate renunța la pedeapsă. Teoriile aboliționiste susțin nelegitimitatea pedepsei, considerând că suferința provocată de acestea este inutilă. Din această clasă nu fac parte teoriile care susțin înlocuirea pedepsei cu programe pedagogice sau terapeutice, nici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a lungul timpului această întrebare a primit diverse răspunsuri, care pot fi clasificate în două grupe principale: teoriile aboliționiste, care nu recunosc necesitatea pedepsei, militând pentru eliminarea ei și teoriile justificative, ce susțin că societatea nu poate renunța la pedeapsă. Teoriile aboliționiste susțin nelegitimitatea pedepsei, considerând că suferința provocată de acestea este inutilă. Din această clasă nu fac parte teoriile care susțin înlocuirea pedepsei cu programe pedagogice sau terapeutice, nici cele reformatoare care propun înlocuirea pedepsei închisorii cu pedepse care produc
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]