9,583 matches
-
cântă Viclenia și vânzarea Vezi Bujor că a scăpat Voi mureați de întristare Iar el vesel a ascăpat Tra, la, la, la, la, la, la Ihai, tra , ihai tra, ei tra la, la, la, Voi de cei de prin oraș Tremurând în pieptul lor C-a scăpat, c-a scăpat, (bis) Intimul Bujor (bis) Căpitanul Măi, soldate vânător, ce-ai dat drumul la acest hoț îngrozitor, căci de-oi mai face vreo greșeală, pe tine te pun în locul lui la închisore
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
față și are călduri, făcând temperatură. - Încep să-i țiuie urechile, e apucat de vărsături, îi curge sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește animalele (caii, vitele, mieii deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a fost deochiată, când se strică din senin. O vioară minunată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tablou este însoțit de o insuficiență respiratorie nasală, debit haletant, sialoree. Tulburările de origină laringeală cuprind acele manifestări de răgușeală, monotonie a vocii, insuficiența vibrațiilor laringelui; laringele vibrând cu întârziere face o bruscă deplasare înainte prin care vocea se asurzește, tremură sau se stinge. Vocalele sunt puțin vibrante, consoanele sonore b, d, g, v, j, z se confundă aproape cu cele surde corespunzătoare p, t, c, f, s, ș. Tulburările de origine otică sunt datorate unei insuficiențe auditive prin substituirea de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a călca pe coadă (cu varianta a călca șarpele pe coadă) -, dar și textemele care descriu FURIA ca pe un stimul iritant, care afectează părțile "superficiale" ale organismului: a-i sări muștarul, a-i veni muștarul la nas/a-i tremura nasul, a i se sui (a-i veni) piperul la nas, a da cuiva cu ardei pe la nas sau a-i sări țandăra 360. Totuși, există și o excepție importantă de la acest scenariu: anumite "extremități" ale trupului (cele tabuizate sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nouă cete de îngeri. După a doua închinare Domnul poruncește ca iadul să fie arătat Sufletului. Sufletul vede atunci suferințele păcătoșilor, el aude plîngerile, gemetele și scrîșnirea dinților. În timp de treizeci de zile Sufletul vizitează toate părțile iadului și tremură de frică ca să nu fie condamnat de a locui acolo veșnic. În fine, a 40-a zi după despărțirea sa de corp, Sufletul se urcă pentru a treia oară să se închine Creatorului. Și atunci, a 40-a zi după
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o ușă normală, nu era... ei veneau în haite, toți cu macete, nu puteai să le faci față. Apartamentul era undeva la etajul cinci și era foarte înalt, jos era numai beton, nu prea aveai cum să sari... Mi-au tremurat picioarele în live în seara aia... A.N.: Lumea are impresia că jurnaliștii care merg în zone din astea nu se tem de nimic. Poate părea stupid să întreb asta, dar... ți-a fost frică în momentele alea? C.A
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
în celule specializate pentru producerea de căldură și care conțin un număr neobișnuit de mare de mitocondrii (organite care controlează procesele d de oxidare intracelulară). Sângele încălzește mai întâi mușchii, apoi și restul corpului. În prima fază, liliacul începe să tremure, contracțiile musculare grăbind procesul de încălzire a organismului. Energia este folosită într-un procent de încălzire de numai 30- 40% pentru a activitate mecanică, în rest ea fiind cheltuită pentru producerea de căldură. Trezirea din hibernare și provocarea zborului duce
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
can you stir the awful rivet ? Try ! can yon lift the hasps of steel ? *48 * De parcă viața-mi, retezată / Ca sä încapă-ntr-un tipar, / Nu mai putea pulsa căci n-avea cheie,/ Doar ferecata gură știe / Genunchii cât au tremurat ; / încearcă nitul crunt poți să-l desfaci ? / încearcă ! scoaba grea poți s-o urnești ? 273 Yeats atinge expresia maximă a poeziei ca magie în Byzantium (Bizanțul - 1930). în poezia Sailing to Byzantium (Navigând spre Bizanț) scrisă în 1927, el izbutise
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
simte și În pictura, cântările și arhitectura Bisericii. Din cauza aceasta În Apus nu se simte duhul intrării „pe un alt tărâm”, mai intim, mai familiar cu ce se citește, cu ce se cântă, cu ce se săvârșește. Ba mai mult, tremuri de frică atunci când pășești În giganticele lor catedrale, albe, ce dau senzația de frig, de rece, de gol. Mai ales statuile impresionant de mari și expresive, respingându-te chiar și prin expresia feței, care nu este la fel de primitoare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
care, subnutrindu-se ca să agonisească fericirea slăbirii-limită a organelor, fericirea debilității morale fiindu-le, bineînțeles, permisă, și care, atingând prin inaniție idealul de sensibilitate al gelatinei și lichidelor, ajungeau să nu-și mai stăpânească vinele, brațele și încheietura gâtului, din care tremurau fără încetare ca apucații și numai în comun, deoarece, cu dârdâitul cinului întreg, probau semenilor și își probau lor înșiși atotputernicia lui Dumnezeu" . Nu lipsesc judecățile aspre la adresa acelei critici care în loc să descifreze complică și încețoșează sensurile operelor printr-un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ca model câteva piese: Adelphoe (Terentius) a fost sursa de inspirație pentru Scoala femeilor, iar Amphitruo pentru L’Amphytrion. De asemenea, cea mai cunoscută comedie a lui Molière - Avarul- a avut ca model AululariaUlcica lui Plautus, în care bătrânul Euclio tremură pentru o ulcică de bani și bănuiește pe oricine că i-ar putea-o fura; până la urmă intriga se rezolvă prin căsătoria fiicei lui Euclio cu tânărul Lyconides, a cărui slugă găsise ulcica îngropată, așa cum la Molière, Harpagon păzește cu
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
ne gândim câtă nevoie are răposatul de odihnă și cât de responsabili suntem noi să ne rugăm pentru el, ca pentru un mădular al aceluiași trup, care este Biserica. Cum se ceartă dracii cu îngerii pentru sufletul lui și cum tremură acesta, neștiind de ce soartă va avea parte în veșnice. Multă însemnătate are înaintea Stăpânului rugăciunea rostită cu credință și dragoste pentru cel plecat de lângă noi, în lumea cealaltă. Să ne gândim câtă nevoie va avea fiecare dintre noi de odihnă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Îmi simțeam pieptul desfăcându-se ca al unei oi tăiate. O durere imposibil de suportat mă smulse din mine însumi cu vene cu tot și cu sânge cu tot. Mă ducea undeva în văzduh și eu nu mă puteam împotrivi. Tremuram ca un zmeu de hârtie legat de o ață slabă de pieptu-mi desfăcut. «E sufletul - am gândit - există!» Se înălța încet. Simțeam că nu mai am putere să-l mai țin, că încă puțin și-l voi scăpa.” (idem) Norul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
revărsat pe umeri (...), avea un piept crescut și pietros, de nu puteai să-ți iei ochii de pe el, și fața îi era blândă și dulce, ca de zeiță, cu buzele cărnoase, însângerate, și ochii negri, arzători, de te făceau să tremuri"427. Jidovii sau uriașii de unde își revendică descendența, sunt primii oameni creați de Dumnezeu și căror seminție a pierit la potop, anormalitatea Oanei fiind "semnul unei biologii sacre" 428. Episodul împreunării cu taurul are rădăcini și în credințele populare autohtone
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un peisaj evacuat În Preludiu 17 vizibilul și rostibilul participă la lucrarea comună a întrupării semnificabilului, dar în momente diferite ale apariției fenomenale. Manifestarea primară aparține sunetului, vocii care începe să se rostească, în absența oricărei imagini: "Glasul care a tremurat departe în noapte/ peste somnul teraselor și al arborilor,/ în lăsata storurilor, în moartea luminilor". Zvonul unei faceri răzbate prin straturile adânci ale lumii amuțite, vine de departe, dintr-un adânc fremătător, abia distins 18. Pentru ca ceea ce semnifică să se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al trupului. Gol al unui posibil predispus umplerii, rostirii depline, el nu e decât rama nevăzută a unei forme născânde, a unei imagini fără imagine: "glasul a dansat nevăzut în noapte,/ ca un nou cuvânt, ca o înviere,/ amețind stelele, tremurând tăcerile". Rostire imprezentabilă, dans al slăvirii cuvântului ce se naște - nu e aceasta imaginea invizibilă a zămislirii noului cuvânt, preludiul inaparent al unui chip de neprivit care își țese trupul în lumina poemului?22. În Ivoriu bunăoară, nu de o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din umbră - în lumina neobișnuitului "Amurgul cade. Toamna și ornicul se-ntoarce./ Viața își răstoarnă nisipul vremii. Totul/ Se-ntunecă, se-nchide. Da, ado lampa. Prinde/ De geana umbrei ochiul luminii. Dă privirii/ Ce-mi scapă, alta care să-mi tremure pe suflet/ Cum tremură o rază de soare în aleea/ De ulmi primăvăratici pe piatra ce așteaptă/ În umbră, clipa albă"1. Versurile concentrează temele majore ale poeziei lui Ion Pillat: timpul în declin al înserării, jocul umbrei și al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
neobișnuitului "Amurgul cade. Toamna și ornicul se-ntoarce./ Viața își răstoarnă nisipul vremii. Totul/ Se-ntunecă, se-nchide. Da, ado lampa. Prinde/ De geana umbrei ochiul luminii. Dă privirii/ Ce-mi scapă, alta care să-mi tremure pe suflet/ Cum tremură o rază de soare în aleea/ De ulmi primăvăratici pe piatra ce așteaptă/ În umbră, clipa albă"1. Versurile concentrează temele majore ale poeziei lui Ion Pillat: timpul în declin al înserării, jocul umbrei și al luminii, privirea ce descoperă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
întunecarea perspectivei mundane corespunde închiderii orizontului exteriorității. Privirea se întoarce în sine, coboară în adâncul în care "ochiul luminii" poate scruta evanescentele alcătuiri. Ceea ce scapă privirii obișnuite cu spectacolul contingenței se oferă unei alte priviri, pătrunzătoare în neobișnuitul lucrurilor ce tremură în străfundul neluminat al lumii. Nu e percepția care creează în vizibil câmpul obiectelor pe care le ridică la nivelul ochilor, ci o privire trans-perceptivă, coborâtoare ea însăși - în răspărul vremii răsturnate, al netimpului opririi - până în miezul umbrei, în clipa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu atât pentru că e repetabilă, ci întrucât înseamnă veșnica revenire la semnul unui alt început: "Și totuși nu te teme, căci mâine ne vin iarăș -/ Dar gustă clipa-n care un Dumnezeu creează/ Din fiece lumină o stea ce-a tremurat/ De dorul fără margini al cerului tovarăș". Semn nevăzut și totuși întrevăzut, precum un astru ieșit din dezastru, al creației - divine sau poetice - care luminează intervalul ce leagă dispariția de apariție, invizibilul de adâncul unui vizibil nebănuit. Începutul e lumina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a neobișnuitului: "Tot cerul în amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar ploaia cu o mie de fuioare/ Foșnindu-și fuga peste lanuri verzi/ Lăsase doar să tremure departe/ Țesut dintr-o urzeală de lumină/ Un curcubeu târziu care sfârșea". Schimbare ce înseamnă mai întâi o adâncire a vizibilului, albastrul adânc ducând vederea lumii sfârșite spre nesfârșirea transparentă a unui dincolo de vedere. Adâncul trans-vizibil al albastrului nu numai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prin firele lumii, o zare măiastră de tonuri"9, transparența brăzdată de forme ale zbaterii, unduiri întrezărite ca într-un vis ce deschide peisajul cerului etern. Nu surprinde faptul că "în transparența de oglindă a nopții", în "diafaneitatea nopții"10, "tremura aripa unor imense paseri diafane" iar zarea țesută de aripi e "un simbol transparent al frumoasei creații", căci se cuvine "să vedem în această urzire miraculoasă de fire, vălul diafan, roiul de aur palid al materiei în spațiu"11. Diafaneitate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
l'Intelligible, Honoré Champion, Paris, 2004, p. 59. 16 "Ca un chip furat într-o oglindă" (Suspin, vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 387). 17 Vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 361. 18 "Glasul când a tremurat / am auzit în el singurătatea" (Sunet, vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 386). 19 Vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., pp. 326, 392. 20 Este de altfel planul de adâncime unde filosofia întâlnește poezia: "Filosofia ce vine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-și fi dorit mai mult decât își dădea seama intrarea în criză a modelului gospodăresc, colapsul lui catastrofic și, mai departe, cotitura în întunericul unui spațiu necunoscut, la pieptul căruia să se cuibărească marțial din lipsă de alt loc, și tremurând triumfător de frică? Da, celebrându-și cu dârdâieli înfrângerea temerii de frică și intrarea în rolul de amfitrion al ei cam plictisit de vizită. În mitul grecesc, Minotaurul dormea când a fost surprins de Tezeu. Desigur, se poate imagina străpungerea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de pierdut; interior, atinsese punctul de penurie maximă, unde fusese deposedat până și de frică. Dincolo de acest stadiu nu putea începe decât un reviriment înspre putere, sau sfârșitul definitiv. Întrebat cum de nu se teme de fulgere când toți mongolii tremură de groaza lor, i se atribuie răspunsul: "Nu am avut loc unde să mă ascund de ele și frica mi-a trecut". Chiar apocrifă, replica surprinde deosebit de bine simplitatea probabilă a explicației. Odată depășită, marea frică - frica de frică - face
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]