10,155 matches
-
legea Stefan-Boltzmann, legile lui Wien, legea Rayleigh-Jeans și legea lui Planck. Legile de mai sus sunt valabile pentru corpul negru. Radiația corpurile reale este o parte a radiației corpului negru, având și o altă distribuție spectrală (adică în funcție de lungimea de undă a radiației), situație care se ia în considerare în practică prin intermediul unor coeficienți, "emisivitatea totală" (global, pe toate lungimile de undă), respectiv "emisivitatea spectrală", pentru o anumită lungime de undă. În practică, indicațiile pirometrelor depind de distribuția spectrală a radiațiilor
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
corpurile reale este o parte a radiației corpului negru, având și o altă distribuție spectrală (adică în funcție de lungimea de undă a radiației), situație care se ia în considerare în practică prin intermediul unor coeficienți, "emisivitatea totală" (global, pe toate lungimile de undă), respectiv "emisivitatea spectrală", pentru o anumită lungime de undă. În practică, indicațiile pirometrelor depind de distribuția spectrală a radiațiilor dintr-o anumită bandă, separată prin filtre, noțiunea corespunzătoare fiind "emisivitatea benzii". Pentru a se obține indicații corecte, se recomandă ca
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
având și o altă distribuție spectrală (adică în funcție de lungimea de undă a radiației), situație care se ia în considerare în practică prin intermediul unor coeficienți, "emisivitatea totală" (global, pe toate lungimile de undă), respectiv "emisivitatea spectrală", pentru o anumită lungime de undă. În practică, indicațiile pirometrelor depind de distribuția spectrală a radiațiilor dintr-o anumită bandă, separată prin filtre, noțiunea corespunzătoare fiind "emisivitatea benzii". Pentru a se obține indicații corecte, se recomandă ca vizarea suprafețelor a cărei temperatură se măsoară să se
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
corecte, se recomandă ca vizarea suprafețelor a cărei temperatură se măsoară să se facă în direcție normală pe suprafață, sau la un unghi mai mic de 45ș cu normala, altfel trebuie introduse corecții. Pentru orice interval mic de lungimi de undă suma dintre reflexia spectrală formula 1, emisivitatea spectrală formula 2 și transmisia spectrală formula 3 este egală cu unitatea: Ca urmare, pe lângă energia radiată de corpul E însuși (v. imaginea alăturată), acesta poate emite energie ca rezultat al reflexiei radiației corpului R sau
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
tip dispun de afișare numerică a rezultatului, iar unele și de interfață RS-232 pentru transmiterea datelor spre echipamentele de achiziționare. Principiul de funcționare al pirometrelor optice cu dispariția filamentului se bazează pe compararea, în radiația cu o anumită lungime de undă, a "luminanței" (strălucirii) corpului a cărei temperatură se măsoară cu luminanța unui etalon format dintr-un filament încălzit electric, asemănător cu cel din becul incandescent. Se vizează zona strălucitoare și se reglează strălucirea filamentului pană când aceasta devine identică cu
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
deplasare a scalei. Folosind diverse filtre cenușii domeniul de măsurare se poate extinde mult, păstrând etalonarea într-un singur punct fix. Din descriere se vede că acest tip de pirometru măsoară "temperatura de luminanță", care pentru o anumită lungime de undă este definită drept temperatura corpului negru la care acesta are aceeași luminanță (strălucire). Avantajele acestui tip de pirometru sunt că poate măsura temperatura de la distanță destul de mare, cu precizie satisfăcătoare în procesele tehnologice (în metalurgie, la elaborarea oțelului, sau la
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
drept "pirometru bicolor". Pentru a avea o bază teoretică cu privire la culoare și pentru domeniile din afara spectrului vizibil se folosește ca definiție a temperaturii de culoare cea în care raportul dintre puterile de emisie spectrală a radiației în două lungimi de undă formula 8 și formula 9 ale corpului măsurat este egal cu cel al corpului negru la temperatura respectivă. Introducând în această egalitate formula lui Wien se poate stabili relația dintre temperatura de culoare formula 10 și temperatura de luminanță formula 11: unde formula 13 este
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
de luminanță formula 11: unde formula 13 este constanta Boltzmann, formula 14este constanta Planck, formula 15 este viteza luminii în vid, iar formula 16 este "factorul de culoare", adică raportul dintre puterea de emisie spectrală a corpului considerat la temperatura reală formula 17 și lungimea de undă formula 18 și puterea de emisie spectrală a corpului negru la temperatura formula 10 corespunzătoare aceleiași lungimi de undă. Pentru două lungimi de undă, din relație dispar o serie de constante, ea devenind: Astfel, măsurându-se temperaturile de luminanță ale unui corp
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
iar formula 16 este "factorul de culoare", adică raportul dintre puterea de emisie spectrală a corpului considerat la temperatura reală formula 17 și lungimea de undă formula 18 și puterea de emisie spectrală a corpului negru la temperatura formula 10 corespunzătoare aceleiași lungimi de undă. Pentru două lungimi de undă, din relație dispar o serie de constante, ea devenind: Astfel, măsurându-se temperaturile de luminanță ale unui corp în două lungimi de undă, se poate determina automat temperatura de culoare a acelui corp. Aceste pirometre
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
culoare", adică raportul dintre puterea de emisie spectrală a corpului considerat la temperatura reală formula 17 și lungimea de undă formula 18 și puterea de emisie spectrală a corpului negru la temperatura formula 10 corespunzătoare aceleiași lungimi de undă. Pentru două lungimi de undă, din relație dispar o serie de constante, ea devenind: Astfel, măsurându-se temperaturile de luminanță ale unui corp în două lungimi de undă, se poate determina automat temperatura de culoare a acelui corp. Aceste pirometre tind să înlocuiască pe cele
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
emisie spectrală a corpului negru la temperatura formula 10 corespunzătoare aceleiași lungimi de undă. Pentru două lungimi de undă, din relație dispar o serie de constante, ea devenind: Astfel, măsurându-se temperaturile de luminanță ale unui corp în două lungimi de undă, se poate determina automat temperatura de culoare a acelui corp. Aceste pirometre tind să înlocuiască pe cele monocromatice, deoarece temperatura de culoare a filamentului de Wolfram al lămpilor pirometrice este mai apropiată de temperatura de culoare a corpului măsurat (1719
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
dirijate spre poli, de-a lungul liniilor de câmp. Aici concentrația lor devine suficient de mare pentru a putea produce ionizări și excitări. Radiațiile emise de atomii excitați în urma ciocnirilor inelastice cu particulele energetice din plasmă pot avea lungimi de undă în domeniul vizibil. Astfel pot fi observate pe cer, cu ochiul liber, zone luminoase de diferite culori, în special roșu sau verde, datorate oxigenului atomic. Formarea plasmei în ionosferă contribuie la protejarea și menținerea echilibrului natural la suprafața Pământului. Particulele
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
nu face decât să expună suportul unei radiații magnetice la o anumită frecvență (foarte înaltă). Lumina albastră este un exemplu de radiație electromagnetică, de o frecvență diferită. Singura diferență dintre razele X și lumina albastră este frecvența sau lungimea de undă a emisiei. Unele persoane își fac griji în legătură cu efectul radiației X asupra cipurilor EPROM (Erasable Programmable Read-Only Memory) din sistemele proprii. Această îngrijorare poate fi considerată mai justificată decât cea legată de deteriorarea discurilor, pentru că EPROM-urile sunt șterse de
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
acest efect. Memoriile EPROM sunt șterse prin expunerea directă la lumină ultravioletă foarte intensă. Mai exact, pentru a fi șters, un cip EPROM trebuie expus la o sursă de lumină UV de 12.000 uw/cm2, cu o lungime de undă de 2.537 angstromi, între 15 și 20 de minute și la o distanță de 1 inch. Creșterea puterii sursei de lumină sau scăderea distanței față de sursă pot scurta timpul de ștergere la câteva minute. Aparatul cu raze X de la
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
15 și 20 de minute și la o distanță de 1 inch. Creșterea puterii sursei de lumină sau scăderea distanței față de sursă pot scurta timpul de ștergere la câteva minute. Aparatul cu raze X de la aeroport diferă ca lungime de undă cu un factor de 10.000, iar intensitatea, durata și distanța de la sursa emițătoare nu sunt nici pe departe cele necesare pentru ștergerea memoriei EPROM. Mulți producători de plăci electronice chiar folosesc inspecția cu raze X a plăcilor de circuite
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
mecanicii studiază elasticitatea corpurilor. Enunță legi privind variațiile de tensiune din solide, condensarea și dilatarea. În domeniul opticii, studiază propagarea luminii, reflexia și refracția și dispersia, reconsiderând lucrările anterioare ale lui Fresnel, Coriolis și regăsind rezultatele lui Brewster. Demonstrează existența "undelor evanescente", verificate experimental de către Jasmin. Pune în evidență fenomenul de difracție. În cadrul astronomiei, reconsiderând teoria perturbației elaborată anterior de către Lagrange, Laplace și Poisson, studiază problema stabilității sistemului solar. În 1845, memoriul lui Le Verrier asupra planetei Pallas este verificat de
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]
-
decolase cu circa 4 minute mai devreme. Acest fragment metalic a cauzat explozia unui cauciuc al trenului de aterizare stâng. O bucată din cauciucul explodat a lovit rezervorul de combustibil și a rupt un cablu electric. Impactul a cauzat o undă de șoc hidrodinamică care a fisurat rezervorul în apropierea zonei de impact. Această fisură a provocat o pierdere masivă de combustibil care s-a aprins de la cablurile avariate care produceau scântei. Echipajul a oprit motorul numărul 2 în urma alarmei de
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
față de topologia indusă de produsul scalar însuși. Inegalitatea Cauchy-Schwarz este de regulă folosită pentru a demonstra inegalitatea lui Bessel. Formularea generală a principiului incertitudinii al lui Heisenberg este derivată folosind inegalitatea Cauchy-Schwarz în spațiul cu produs scalar al funcțiilor de undă.
Inegalitatea Cauchy-Schwarz () [Corola-website/Science/309753_a_311082]
-
radio a unităților Diviziei I aeropurtate a fost aproape inexistentă în momentele în care germanii își coordonau și întăreau defensiva. Mai prebuie amintit că parașutiștilor britanici din Divizia I le fusese repartizată o frecvență radio care avea aceeași lungime de undă cu a unei stații radio din Anglia. În plus, o unitate avea aparate setate pe o frecvență UHF care nu era folosită de restul emițătoarelor, ceea ce le făcea total nefolositoare. În acest fel, singura legătură a Diviziei I cu avioanele
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
ale navei Cassini-Huygens cu o expoziție de 16 minute la marginea exterioară a inelului A. În imaginile de înaltă rezoluție (3,54 km/pix) se observă un disc de 7 km. Înainte de a fi observat s-au văzut interferente ale undelor gravitaționale observate la marginea exterioară a diviziunii Keeler. S/2005 S 1 are aproximativ de 6 a 8 kilometrii de diametru, si orbită în interiorul Diviziunii Keeler are un gol în inelul A a lui Saturn. La o distanță de 136
Dafnis (satelit) () [Corola-website/Science/310016_a_311345]
-
a primit premiul BSF în 1971. Romanul "Oile privesc în sus" 1972) a constituit un avertisment profetic în legătură cu dezastrele ecologice. Brunner este creditat cu inventarea termenului vierme și cu previziunea apariției virușilor informatici în romanul său din 1975, "Călător pe unda de șoc", roman proto-Cyberpunk în care folosește termenul pentru a descrie un software care se autoreproduce într-o rețea de calculatoare. Printre pseudonimele sale se numără K. H. Brunner, Gill Hunt, John Loxmith, Trevor Staines și Keith Woodcott. În afara ficțiunii
John Brunner (romancier) () [Corola-website/Science/310066_a_311395]
-
ale florii de colț, frumuseți care încântă ochiul excursionistului pornit prin aceste locuri . În unele cazuri masivele muntoase închid Valea Mogoșului, transformând-o într-o vale îngustă. Din loc în loc versanții împăduriți cu păduri de fag și rășinoase coboară până în unda apei creând un cadru natural de o frumusețe aparte, specific acestor locuri. Când se apropie de Teiuș, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureș, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din această zonă. Din
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
numită și "punctul de plecare al aspectelor teoretice ale celei de-a doua revoluții științifice." Pentru munca sa, Albert Michelson a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1907. Teoriile din fizică de la sfârșitul secolului al XIX-lea postulau că, așa cum undele de apă au nevoie de un mediu prin care să se deplaseze (apa), iar undele sonore au nevoie de un mediu prin care să se deplaseze (aer sau apă), așa și undele luminoase aveau nevoie de un mediu, numit "eter
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
Pentru munca sa, Albert Michelson a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1907. Teoriile din fizică de la sfârșitul secolului al XIX-lea postulau că, așa cum undele de apă au nevoie de un mediu prin care să se deplaseze (apa), iar undele sonore au nevoie de un mediu prin care să se deplaseze (aer sau apă), așa și undele luminoase aveau nevoie de un mediu, numit "eter luminifer," sau "eter universal." Deoarece lumina poate călători prin vid, s-a presupus că vidul
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea postulau că, așa cum undele de apă au nevoie de un mediu prin care să se deplaseze (apa), iar undele sonore au nevoie de un mediu prin care să se deplaseze (aer sau apă), așa și undele luminoase aveau nevoie de un mediu, numit "eter luminifer," sau "eter universal." Deoarece lumina poate călători prin vid, s-a presupus că vidul trebuie să conțină mediul prin care se deplasează lumina. Întrucât viteza luminii este atât de mare, construirea
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]