9,893 matches
-
într-o zonă împădurita (și în prezent), ceea ce avea avantajul evitării jafurilor periodice ale turcilor. Odată cu crearea unui climat politic și social mai stabil (sec. al VIII-lea), localnicii au coborât încet cu locuințele către lunca Oltului, lăsând pe vechea vatra a satului (în apropiere de Vlângărești) în paragină o biserică (a lui Stoian) împreună cu un cimitir ale cărui urme (oase) se văd și astăzi! Locuitorii satului au fost moșneni(țărani liberi) că și cei din satul-fosta comună Dienci, spre deosebire de cei
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
Cand Darjovul își crește apele, părțile acestea de sate rămân complet izolate. Poate poate, odată și odată se va arcui și pește undele pârâului vre-un pod. Ca să nu mai vorbim de ulițele desfundate de ploi de toamnă până primăvară. Vatra satului Turia se află în valea pârâului cu același nume. La intrarea în Turia din Vale, curge un izvor, iar din imediata să apropiere începe singură ulița a satului ce se strecoară printre deal și parau. Dintre toate satele, Turia
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Locul, fiind foarte bun pentru sat, s-a populat repede. Acum Turia are 3 părți: Turia din Deal, Turia din Vale și Turia de la Gară. Recea este satul cu așezarea cea mai bună. Satul este străbătut de două șosele asfaltate, vatra este plata, ferita de inundații. Până la 1945, între Recea și Zorleasca nu se află decât biserică. Acum cele 2 sate se țin tot de o mână. Până la biserică ține Recea, de la biserica în jos, spre sud, începe Zorleasca. Vechea vatra
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
vatra este plata, ferita de inundații. Până la 1945, între Recea și Zorleasca nu se află decât biserică. Acum cele 2 sate se țin tot de o mână. Până la biserică ține Recea, de la biserica în jos, spre sud, începe Zorleasca. Vechea vatra a satului Zorleasca se află în Valea Zorlestii, la 2 km spre răsărit de firul Darjovului. În mijlocul satului sunt așezați vechii moșneni de la Zorlesti. Până în 1864, Zorleasca era un sat mic, cu circa 20 familii, în urma reformei agrare a domnitorului
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
sau 3 camere. Numărul animalelor crescute de către oameni a sporit foarte mult. Locurile de casă aveau o suprafață de 2-3 mii metrii pătrați și în unele cazuri mai mult, ceea ce a favorizat sporrea denitatii locuințelor, câteva decenii la rând, în interiorul vetrei satelor. În gospodărie a aparut pătulul în care erau depozitați porumbii, au apărut hambarele în care era păstrat grâul. Țăranul a dobândit mai multă independența față de marii proprietari de pământ ale căror proprierati au fost diminuate. Pe langă suprafață proprie
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
război împreună cu alți camarazi precum Popescu Dumitru și Popescu Gheorghe, copiii lui Ilie Popescu - Boangiu, Popescu Alexandru - văr cu primii, Iordache Alexandru, Dina Marin și alții. A fost încorporat la 20.02.1942 la Regimentul 18 Infanterie și lăsat la vatră la 20.04.1944, dată de la care regimentul său a participat la război până la data de 20.04.1945. Dacă el și alții și-au revăzut ființele dragi revenind în sânul familiilor, frații Popescu Dumitru și Popescu Gheorghe și vărul
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
o medie de 75-100 zile în zona locuită și de 110-140 zile în zona montană. Circulația aerului în zona submontană a satului Pietrni este predominantă pe direcția nord-sud, date fiind diferențele mari de altitudine și când aerul mai cald din vatra satului tinde în permanrnță să fie înlocuit de aerul montan, mai rece, în orice anotimp. În zona montană cu altitudini de peste 1600 m, circulația aerului este predominantă pe direcția vest-est, vara și pe direcția est-vest, iarna. Regimul precipitațiilor este de
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
populația reprezintă baza satului, având un rol deosebit în ceea ce privește evoluția funcțională și transformarea mediului natural, dar mai ales pentru cunoașterea potențialului uman. Condițiile naturale locale au fost favorabile dezvoltării localităților rurale. Relieful puțin vălurit, a fost și este favorabil concentrării vetrei satelor și dezvoltării societății omenești. Numărul de locuitori existent în anul 2002, pe raza localității aflate în studiu, conform datelor înregistrate la primărie în cadrul ultimului recensământ al populației, este de 2694, comuna Ștefan cel Mare aflându-se situată în categoria
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
din Argeș, de către muncitorii petroliști salariați ai Schelei petroliere Videle, cea mai mare din Câmpia Română. Aici mai lucrează actualmente aproximativ 50 persoane de pe raza localității aflate în studiu. Densitatea medie a locuitorilor comunei este de 639 locuitori/ Kmp, suprafața vetrei satului fiind 4,261/ Kmp, iar numărul de populație 2682, deci în scădere față de recensământul din 2002 când erau 2694 persoane. Premisele dezvoltării economice în zonă sunt modeste, lucru ce va duce inevitabil, în timp, la scăderea indicilor mișcării populației
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
și primele elemente de artă. Creșterea varianței culturale reprezintă și trecerea la adaptarea pe baze culturale la mediu și la resurse. Continuă evoluția specializării habitatului (distincția dintre așezări principale și halte de vânătoare este mult mai clară, apar mai multe vetre în așezări, peșterile încep să fie utilizate cu regularitate). Acum apar și dovezi clare de cult al morților (la Teshik-Tash, Monte-Circeo - cu occipital lărgit, La Ferrassie); continuă să apară dovezi de canibalism (Monte-Circeo, Hortus, Krapina). Adaptare pentru tabel cu mici
Homo neanderthalensis () [Corola-website/Science/302129_a_303458]
-
este mult crescută, la fel ca și capacitatea omului de a ocupa noi spații geografice și de a utiliza, pentru prima dată, peșterile. Dar schimbarea cea mai importantă o reprezintă modificarea comportamentului în interiorul grupului ; în majoritatea așezărilor există o singură vatră, ceea ce ne trimite cu gândul la faptul că rezultatul vânătorii și sau al culesului era consumat în comun sau, cel puțin, public. Foarte probabil aceasta a crescut importanța mecanismelor de într-ajutorare dintre membrii grupului (vezi cap. referitoare la economie
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
ale Vlăsiei, de livezi și de culturi bogate de viță de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind așa numita Podgorie a Bucureștiului. Istoria sectorului V este legată de vatra străveche a Bucureștiului, ale cărei vestigii arheologice atestă așezări omenești încă din perioada paleoliticului. Mărturii ale unei civilizații preistorice descoperite în Dealul Mihai Vodă sau urmele culturii geto-dacilor de pe malurile Dâmboviței, bisericile și așezămintele domnești renăscute de atâtea ori din
Sectorul 5 () [Corola-website/Science/302514_a_303843]
-
o carieră de piatră brută, resurse neforestiere bogate și un izvor de apă potabilă curativă. A fost descoperit și un izvor de petrol, însă cantitățile mici nu permit extragerea acestuia. Pe teritoriul satului și în împrejurimi au fost descoperit 11 vetre de stațiuni umane cu o vechime de până la 14,000 ani, iar una dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
nu permit extragerea acestuia. Pe teritoriul satului și în împrejurimi au fost descoperit 11 vetre de stațiuni umane cu o vechime de până la 14,000 ani, iar una dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale satelor, au fost descoperite urme de case, vase pictate, topoare de cremene și un toporaș de aramă, toate datând din milieniile IV-III î.Hr. La sfârșitul mileniului II î.Hr. au apărut alte două așezări umane, pe locul lor au rămas
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
unei biserici cu fundația de piatră din sec. al XII-lea Piatra de mormânt a ctitorului conține semne și simboluri funerare vikinge. Eugen Lozovan comentează că monumentele din această zonă ar avea amprenta varegilor. În veacul al XIV-lea, în vatra orașului Cetatea Albă de pe Nistru funcționau o mănăstire franciscană, două biserici ortodoxe și o biserică a armenilor În satul Vad, comuna Sântămăria Orlea (jud. Hunedoara) se află ruinele unei biserici din sec. al XIV-lea suprapusă pe alte două biserici
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
că, în cele din urmă, proviziile de hrană ale populației inuslei s-au epuizat la un moment dat. Totuși, canibalismul era răspândit în cultura ploineziană, astfel concluzia lui Diamond pare mai degrabă speculativa. Nu au fost descoperite oase umane în vetrele de pământ în afară de cele din locurile în care se desfășurau serviciile religioase. Acest lucru indică faptul că practicarea canibalismului în Insula Paștelui era doar un obicei ritual. Cercetări etnografice recente au demonstrat că urmele practicarii canibalismului sunt extrem de rare (cel
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
de marginea gropii și de stâlpi interiori. Utilizarea acestor gropi ca locuințe este disputată în literatura de specialitate, însă critica nu poate fi generalizată. În așezarea de la Gura Baciului în România în cadrul unei asemenea locuințe au fost descoperite fragmente de vatră in situ. Locuințele semiadâncite (semibordeie) sunt construcții de forme diferite, ovale sau rectangulare, compuse dintr-o groapă ai cărei margini sunt continuate de pereți construiți dintr-o structură de lemn și lut având în multe cazuri vetre de foc dispuse
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
descoperite fragmente de vatră in situ. Locuințele semiadâncite (semibordeie) sunt construcții de forme diferite, ovale sau rectangulare, compuse dintr-o groapă ai cărei margini sunt continuate de pereți construiți dintr-o structură de lemn și lut având în multe cazuri vetre de foc dispuse central. Locuințele de suprafață sunt de două tipuri. Primul tip este reprezentat de colibe, identificate atât în Ungaria cât și în Romania, sunt locuințe greu de identificat și există puține date arhitectonice. Se consideră în general că
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
este reprezentat de colibe, identificate atât în Ungaria cât și în Romania, sunt locuințe greu de identificat și există puține date arhitectonice. Se consideră în general că erau locuințe sezoniere sau adăposturi folosite la dormit în sezonul cald, nefiind identificate vetre de foc în interiorul lor. Cel de-al doilea tip de locuințe de suprafață sunt locuințe solide realizate din lemn și uneori lipite cu lut. Dimensiunile lor variază foarte mult, cele mai mari descoperite sunt cele de pe valea Dunării de la Ostrovu
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
este următoarea: Rețeaua instituțiilor culturale din oraș este formată din 2 biblioteci publice, un muzeu, o casă de cultură și alte 5 instituții culturale. Cele mai importante evenimente culturale din orașul Falesti sunt: Festivalul etniilor, Festivalul-concurs al dansului popular „La vatra horelor”, ambele au loc în luna septembrie, și festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă. Locurile importante ale orașului, care pot fi vizitate ar fi Muzeul de studiere a ținutului natal, care dispune de peste 4000 exponate etnografice și anticariate bisericești. Muzeul
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
este una din vechile așezări călugărești, cu un important și glorios trecut istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situată în comuna Vatra Moldoviței la o distanță de circa 15 km de comuna Vama. Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii, tradiția amintind de existența ei încă din timpul voievozilor
Mănăstirea Moldovița () [Corola-website/Science/302822_a_304151]
-
sute de noi sate au luat ființă în perioada 1650-1850. Orașele aprovizionau cu apă satele deficitare. Casa țăranului avea podea pământul de jos, încăperi despărțite de pereți de bambus sau împletituri de trestie. Imediat la intrarea în casă exista o vatră, iar în spate, o încăpere în care dormea familia pe paie și rogojini (tatami). Dacă țăranul adăuga o cameră la casa lui se punea un impozit pe ea. Omul din popor purta un pantalon strâns deasupra pulpei, o bluză, o
Țăranul Japoniei medievale () [Corola-website/Science/302868_a_304197]
-
Ogyalla din regiunea Komárom-astăzi Hurbanovo, în Slovacia. Tatăl său provenea dintr-o familie de țărani din vestul Ungariei, iar în timpul serviciului său militar a cunoscut-o pe Borbála. Povestea lor de dragoste nu este cunoscută. După ce a fost lăsat la vatră, Borbála a rămas însărcinată și l-a născut pe János la spitalul Santo Spirito din Fiume, pe 26 mai 1912. Negăsind un loc de muncă, a încercat să îl caute pe Kressinger, dar familia lui nu a vrut să audă
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
pe coasta nordică a Mării Negre. Din 18 martie 2014, este revendicat de Rusia, care susține că este parte a Republicii Crimeea, subiect al Federației Ruse, ca urmare a unei anexări nerecunoscută în general de comunitatea internațională. Orașul este așezat pe vatra unei colonii antice grecești, despre care se presupune că ar fi fost fondată de marinarii elini care căutau un port natural/țărm sigur (γιαλος - "yalos" în limba greacă). Orașul este situat pe malul unui golf cu ape puțin adânci, îndreptat
Ialta () [Corola-website/Science/303311_a_304640]