14,396 matches
-
bănuiește absolut nimic. O, Doamne. Trebuie neapărat să-i spun. Nu pot să nu-i spun, măcar lui. — Danny, trebuie să-ți spun ceva, zic cât pot de încet. — Ce? — În legătură cu nunta asta... — Bună, copii! Mă întrerup cu un aer vinovat și mă întorc - dar e doar Laurel, îmbujorată toată și fericită de la atâta dansat. — Ce petrecere reușită, Becky, zice. Și ce formație. Iisuse, aproape că uitasem cât de mult îmi place să dansez. Arunc o privire critică asupra înfățișării ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
delict), „fiindu cu șalvarii lăsați”, iubindu-se cu Rașelica, fiica jupânului cârciumar Moișă sin Bercului și a jupânesei Malca. Crezându- se că actul s-a produs „cu sila”, tânărul boier este „judecat după Pravilă”, riscând „să-i taie gealatul mădularul vinovat În priveliștea târgului, c-așa zicea la Pravilă pentru asemenea alunecări” <endnote id="(856)"/>. Dar adevăratul scandal izbucnea abia În cazul În care legătura erotică se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident, din cauza ambelor părți. „[Evreii din satul Rozavlea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exploatează la fel, dacă nu și mai rău [...]. Urmărește toată presa ! Pretutindeni, mai În surdină, mai pe față, sunt justificate, aprobate, chiar blagoslovite sălbăticiile țăranilor răzvrătiți, cu scuza subînțeleasă «Jos jidanii !»” <endnote id="(209, p. 212)"/>. Sau : „Jidanii [arendași] sunt vinovați că ciocoii exploatează pe țărani ! Știi, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor” (Răscoala, 1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lume”, pentru că, „la mânie, a pus sânge de-al lui” În băutură <endnote id="(639, p. 67)"/>. Nu Întâmplător, În limbaj popular, rachiul este numit și drachiu, iar Dracul este poreclit Horilcă <endnote id="(312, p. 121)"/>. Diavolul nu este vinovat doar pentru că, in illo tempore, a inventat băutura alcoolică, ci și pentru faptul că omul o consumă zilnic, până În ziua de azi. Conform credințelor populare, Dracul este cel care „Îl trimite [pe om] la crâșmă, să facă sfadă Între oameni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hangiii evrei : aceștia din urmă „trăiseră Într-o perfectă armonie și prietenie cu populația” <endnote id=" (261, p. 159)"/>. Cam În același timp, În articolul din 1876 citat mai sus, Mihai Eminescu considera și el că nu cârciumarul evreu era vinovat de „patima beției” de care suferea țăranul român, pentru că „orândarul” și „orânda” erau produse de circuitul economic descris de publicist. Adevăratul vinovat era pentru el moșierul român, care Își plătea țăranii În bonuri cu care ei puteau să-și cumpere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
maghiari : „Bun băiat, păcat că e român” <endnote id="(218, p. 210)"/>. Replica pe care o folosea mama sa În situații similare era mai blândă, dar nu mai puțin șovină și etnocentrică : „Săracii de ei, Îmi zicea mama, nu sunt vinovați că n-au avut parte să fie români !” <endnote id="(218, p. 188)"/>. „Cei mai buni prieteni ai mei sunt evrei” Antropologul american Martin N. Marger pune În discuție un tip aparent paradoxal de gândire. El vorbește despre „manifestarea tendinței
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parte, „Vederea Înfricoșatului județ”, Sfântul Grigorie - ucenicul Sfântului Vasile - este urcat la ceruri de un Înger. Aici, el vede cum Isus Înfăptuiește judecata de pe urmă, Întâi asupra „jidovilor”, cei care au trăit „mai [Î]nainte de Hristos” (considerați mai puțin vinovați) și cei „de la venire[a] lui Hristos, până-n sfârșit”, apoi asupra „jidovilor Închinători la idoli”, asupra ismaeliți lor, a păgânilor, a creștinilor sectanți etc. Toți sunt osândiți pe veci la chinurile Iadului (cf. mss. BAR nr. 1064, din 1742 ; <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemitism Îndreptate În orice vremuri și de către oricine Împotriva evreilor” <endnote id=" (132)"/>. Dar antisemiții Înrăiți refuză să facă acest pas. În anii ’90, revistele românești de extremă dreaptă perpetuează același tip de retorică ieftină a anilor ’30 : „Evreii sunt vinovați de răstignirea lui Iisus” (Mișcarea, nr. 6, 1994), fiind „un popor deicid” (România Mare, 27 august 1993). Iată ce scrie, la rândul său, C.V. Tudor, președintele Partidului România Mare : „Îl iubesc prea mult pe Isus Cristos ca să nu mă gândesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
germani) cred că această culpă o poartă doar „evreii de atunci” <endnote id="(582, p. 205)"/>. În urma unui sondaj de opinie realizat În Ungaria În 1994, s-a constatat că aproape o treime dintre persoanele anchetate Îi consideră pe evrei vinovați de deicid. O vină care nu poate fi nici uitată, nici iertată. Astfel, 26,6% dintre ungurii anchetați au răspuns că sunt total sau parțial de acord cu faptul că „crucificarea lui Isus este un păcat pentru care evreii nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o deșartă părere că adică neamul evreesc ar fi omorând creștini Într-adins ca să ia sânge de la acel omorât” și că „este știut că nici este la orânduiala legii lor un lucru ca acesta, nici s-au găsit prin cercetare vinovați” <endnote id="(98 și 100, pp. 44 și 63 ; 535, p. 307)"/>. Într-o perioadă de doar 44 de ani (1803-1847), Într- un târg mic și liniștit ca Piatra Neamț, au avut loc nu mai puțin de cinci cazuri de inculpare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ispășitor predilect fiind evreul. Iată că „străinul” („hebreul”) este acum În postura victimei, fiind privit cu simpatie. Și totuși, Ion Heliade- Rădulescu nu poate să meargă până la capăt. El nu poate să creadă că „elementul curat românesc” ar putea fi vinovat de astfel de prejudecăți și de violențe. De vină trebuie să fie tot niște „străini”, o „adunătură de diverse elemente și naționalități”. „Galații sunt un oraș al Moldovei - Încearcă să justifice Heliade-Rădulescu -, Însă locuitorii, [În] cea mai mare parte, Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
luptă pentru apărarea neamului sub steagul cu zvastică”. Vizitele personalităților din conducerea organizației de la Iași, atrăgeau un număr mare de oameni, iar ,ai ales prin propaganda antievreiască, au contribuit la crearea unui climat de ostilitate față de evrei, care erau considerați „vinovați de starea țării, chiar și de subjugarea partidelor istorice. La 29 august 1926, studenții creștini din Dorohoi au organizat o serbare în grădina publică Parc Aurora, cu delegați din alte localități, în cinstea liderilor Ligii. Populația impresionată a început să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
legionare, să confiște publicațiile, manifestele și ziarele și să trimită pe propagandiștii și agitatorii străini de localitate, care ar încerca să recruteze aderenți. Potrivit ordinului, organele de poliție trebuiau să risipească orice adunări, procesiuni și marșuri ale legionarilor, iar cei vinovați de încălcarea dispozițiilor să fie înaintați de organele polițienești împreună cu actele întocmite în fața organelor de justiție. Într-o notă informativă nr.57 din aprilie 1933, comandantul Legiunii de jandarmi Dorohoi informează Poliția Dorohoi că, au fost confiscate manifeste legionare de la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să poată fi poată fi întru adevărat reprezentanții și ocrotitorii nevoilor obștești; se așază pe drumul îndeplinirii datoriei pe toți slujitorii țării, ferindu-i de urmările primejdioase ale frământărilor politice; se prevede pedepse aspre pentru răufăcători și îndeosebi pentru cei vinovați de risipa avutului și banului public, aceasta fiind, de azi înainte, socotită drept crimă. Se instituie un temeinic și riguros control al avutului și cheltuielilor publice; se statornicesc drepturile țărănimii, pe pământul ce-l stăpânesc prin expropriere; se acordă o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cimitirul evreiesc. Conducerea Comunității evreilor din Dorohoi a adoptat o atitudine prudentă și chiar discretă față de crimele săvârșite la 1 iulie 1940. Poate că așa se explică de ce nu a fost înregistrată nici o solicitare pentru anchetarea crimelor și pedepsirea celor vinovați. Mai mult, înmormântarea celor 50 de evrei uciși în cimitirul evreiesc la 1 iulie 1940 s-a făcut cu discreție, fără procesiuni religioase, fără participarea conducerii Comunității. De altfel, printr-o adresă din 7 iulie 1940, comisarul Constantin Mercur comunică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îi vom expedia în străinătate, iar bunurile lor le vom împărți între noi și stat. Nici un țăran nu va mai plăti impozite, deoarece statul va avea destui bani din averile confiscate de la evrei”612. Horia Sima considerau că evreii erau vinovați nu numai de dezastrele care au lovit poporul român, ci și de moartea lui Corneliu Zelea Codreanu. Evreii erau făcuți vinovați de prigonirea lor în timpul regimului autoritar al regelui Carol al II-lea: „Pe conștiința lor apasă asasinarea lui Corneliu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
numeroasele referate întocmite de agenți de poliție. Însă, refuzul de a se prezenta la convocările Cercului de recrutare, la instituțiile la care erau repartizați și de asemenea, absențele nemotivate au generat cele mai periculoase situații pentru evrei, întrucât cei găsiți vinovați suportau sancțiuni severe prevăzute de lege. În acest sens, ne-a reținut atenția situația de la moara comercială, din ziua de 19 mai 1942, în urma căreia doi evrei tinichigii au fost trimiși în judecată și ulterior au fost internați în lagărul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țării, decorați, invalizi, orfani de război. La 19 octombrie 1941, într-o scrisoare către Mareșal, sublinia natura ilegală a deportărilor, care s-a extins în Bucovina de Sus și județul Dorohoi: „Eu nu am apărat și nu apăr pe cei vinovați...vinovații să-și ia pedeapsa. Eu apăr numai pe cei nevinovați și pe cei pe care o măsură administrativă îi despoaie și de drepturile cetățeanului și de cele ale omului. Reacția Conducătorului față de Filderman a fost dură. Pe scrisoarea din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și pe cei pe care o măsură administrativă îi despoaie și de drepturile cetățeanului și de cele ale omului. Reacția Conducătorului față de Filderman a fost dură. Pe scrisoarea din 19 octombrie 1941, a pus o rezoluție, prin care îi făcea vinovați pe evrei pentru groaznica suferință a neamului românesc în anul 1940 când, tot ce s-a întâmplat a fost ca inspirație și ca execuție de esență evreiască”. Insistența acțiunilor inițiate de dr.Wilhelm Filderman l-a nemulțumit pe generalul Ion
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
25 mai Wolfgang von Weisel, ziarist fruntaș al mișcării sioniste din Viena, a ținut conferințe de propagandă și în Dorohoi vorbind despre hitlerism și cerând boicotul produselor germane... ...Concluzii asupra mișcării evreiești din România. Pentru că le-am lăsat cea mai vinovată libertate să vină, fără posibilități de trai, fără dor de muncă cinstită, ci stăpâniți de gândul de a parveni prin orice mijloace, fără a avea purtări bune, fiind fugăriți de aievea ca indezirabili...Au provocat o tulburare în sânul nației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în Ateneu, nr. 12, 1971, o recenzie”), știi ce-a zis? Iată: „Nu se poate! Voi vedea personal ce este cu poeziile lui Cârneci. îi voi scrie. Da, e o greșeală că nu s-a scris despre numărul cu poezia” (vinovați zice, sînt „porcii” de la secție, adică Zaharia Trahanache). Adaugă: „Voi da dispoziție [la secție] să se scrie o recenzie despre toate numerele din acest an ale Ateneului”. Interesul poartă fesul! Perfid! Cît îl privește pe Zaharia Trahanache Sângeorzan, nu-l
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
voie să spunem că au greșit. Doar Herivan e și el critic și chiar colaborator la convorbiri laterale! Ultimul număr, care a ajuns, cred, la Bacău, nu se dezminte. Calomniile se desfășoară pe o pagină întreagă. Unul dintre cei mai vinovați din [de]cîte se întîmplă aici este ... Ciop[raga] care nu poate renunța la 300 de lei lunar , deși altfel, în discuții, și chiar în ședințe [ale] O[rganizației] [de] b[ază], a fost critic și ostil șandramalei. Dacă el
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și mai ales timpul frumos, însorit și cald, care aici nu ne-a prea răsfățat. Cu cele mai bune gînduri, Ion Maxim </citation> (12) <citation author=”Ion Maxim” loc="Timișoara" data =”2 februarie 1977 [sic!]”> Iubite domnule Călin, Mă simt vinovat că mulțumesc atît de tîrziu pentru fotografia și volumul pe care ați avut amabilitatea să mi le trimiteți. Dar abia m-am întors de la Cluj unde mi-am dus soția la un consult medical deoarece nu se simte bine încă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o să fie timpurile. Să nu denunțați (subl. În orig.), căci eu nu pot să ridic În capul meu 250 de Învățători cari se vor răzbuna. D-nii Ralea și Voitec mi’au spus ca să scot pe acest om cari nu este vinovat. Să nu denunțați că nu se știe ce are să mai fie (subl.În orig)”. Făcându-se ecoul propriul egoism, Terdiman scrisese că „...evreii au fost foarte consternați, când elemente democrate trec la amenințări de acest gen”. Continuarea ne face să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1941. Ca o consecință a punctului 3, a fost inserat și punctul 4, vindicativ foarte: „Cere cu stăruință grabnica judecare și exemplara condamnare a tuturor criminalilor, oricare ar fi, ori cât de mulți ar fi și oriunde s’ar afla, vinovați de masacrarea evreilor dela Iași, trenurile morții, Stânca Roznovanu și platoul Dric Huși”. Dacă vreunui oficial român i-ar fi trecut prin minte să urmeze cuvânt cu cuvânt fraza de mai sus, atunci ar fi avut mult de furcă cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]