90,454 matches
-
și "Parodiile" la superficiale tablouri de natură, la ușoare strofe de spirit al unui „autor de cronici rimate”, „un reprezentant al democrației literare”. Această causticitate era alimentată de aversiunea lui Topîrceanu pentru modernism, în special simbolismul, curentul decadent cel mai activ de la începutul secolului XX, dar - posibil - și de relațiile tensionate dintre Lovinescu și Ibrăileanu, care l-a sprijinit pe Topîrceanu. Evoluând de la sentimentalismul epigonic al începuturilor către o poezie impregnată de un umor parodic, autoironie și ușoară melancolie, Topîrceanu este
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
dezvoltarea capitalismului. Ideea de predestinare i-a determinat pe credincioși să creadă că succesul dobândit pe pământ era un semn al faptului că se aflau printre cei "aleși". Se adaugă ideea vocației (beruf la luterani) care insistă pe valoarea vieții active, promovând o asceză laică a muncii. Calvinismul s-a răspândit treptat din Elveția în Franța, între 1562-1589, unde au izbucnit războaie religioase, în Țările de Jos, Anglia și, ulterior, în America de Nord. Ulterior, au apărut numeroase culte: prezbiterianism în Scoția, zwinglianism
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
sub contract doar în Plzeň. Spre sfârșitul secolului XIX a apărut o industrie automobilistică. Printre cei mai importanți reprezentanți ai acesteia se numără Austro-Daimler în Wiener Neustadt, Csepel (Manfréd Weiss) în sectorul omonim din Budapesta, Gräf & Stift în Viena (societate activă și astăzi), Laurin & Klement în Mladá Boleslav, Lohner-Werke în Floridsdorf, MÁG în Budapesta, MARTA în Arad, Nesselsdorfer Wagenbau-Fabriks-Gesellschaft (mai târziu Tatra), Puch în Graz și Rába în Győr (societate activă și astăzi). Și construcția de avioane a fost intensificată odată cu
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în sectorul omonim din Budapesta, Gräf & Stift în Viena (societate activă și astăzi), Laurin & Klement în Mladá Boleslav, Lohner-Werke în Floridsdorf, MÁG în Budapesta, MARTA în Arad, Nesselsdorfer Wagenbau-Fabriks-Gesellschaft (mai târziu Tatra), Puch în Graz și Rába în Győr (societate activă și astăzi). Și construcția de avioane a fost intensificată odată cu începutul Primului Război Mondial, însă nu a putut atinge nivelul celorlalte puteri europene. Firme însemnate în producerea de avioane erau OeFFAG (în Wiener Neustadt), Österreich-Ungarische Flugzeugfabrik Aviatik (în Viena), Lohner-Werke (în Floridsdorf
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
ca un birocrat rigid, cultura umanistă a înflorit în Austro-Ungaria în timpul guvernării lui, în special în jurul anului 1900, ca niciodată înainte sau după. Cu toate acestea, spre deosebire de fiul său, prințul moștenitor Rudolf, monarhul nu a luat niciodată parte în mod activ la noile curente culturale și intelectuale; nici nu a fost afectat sau influențat de ele, în contrast cu sucesorul său la tron, arhiducele Franz Ferdinand, care adesea li se opunea cu înverșunare. Viena era un punct de atracție pentru mulți oameni de
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
1916, sub președinția lui Iacob Negruzzi, Secțiunea literară a Academiei Române hotărăște cu 4 voturi din 6, să-l propună pe George Coșbuc membru titular al Academiei. La 20 mai/2 iunie plenul academic, prezidat de Barbu Delavrancea, alege ca membru activ pe poetul George Coșbuc. Vorbind în numele Secției literare, Duiliu Zamfirescu spunea în raportul său: Sunt amintite volumele "Balade și idile", "Fire de tort", traducerile: Prima ședință la care poetul își face apariția e cea din 27 mai/9 iunie 1916
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
în toate direcțiile țării, inclusiv trenuri de mare viteză Pendolino. La 17 km sud-vest de oraș este amplasat Aeroportul Internațional Tampere-Pirkkala, al treilea ca mărime și al doilea ca trafic din Finlanda. Tampere este un oraș cu o viață culturală activă. În oraș locuiesc câțiva scriitori finlandezi cunoscuți: Väinö Linna, Kalle Päätalo, Hannu Salama. Tampere are vechi tradiții teatrale reprezentate de câteva teatre cunoscute: Tampereen Työväen Teatteri, Tampereen Teatteri și Pyynikin Kesäteatteri, care este un teatru în aer liber și are
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
Maggiore (, pe granița cu Elveția), Como (), Trasimeno () și Bolsena (). Țara se află la punctul de întâlnire între Placa Eurasiatică și Placa Africană, ceea ce conduce la o activitate seismică și vulcanică susținută. În Italia sunt 14 vulcani, dintre care patru sunt activi: Etna, Stromboli, Vulcano și Vezuviu. Vezuviul este singurul vulcan activ din Europa continentală și este celebru pentru erupția sa care a distrus orașele Pompeii și Herculanum. Activitatea vulcanică a condus la apariția mai multor insule și dealuri, și există încă
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
se află la punctul de întâlnire între Placa Eurasiatică și Placa Africană, ceea ce conduce la o activitate seismică și vulcanică susținută. În Italia sunt 14 vulcani, dintre care patru sunt activi: Etna, Stromboli, Vulcano și Vezuviu. Vezuviul este singurul vulcan activ din Europa continentală și este celebru pentru erupția sa care a distrus orașele Pompeii și Herculanum. Activitatea vulcanică a condus la apariția mai multor insule și dealuri, și există încă o caldeiră vulcanică activă mare, , la nord-vest de Napoli. Deși
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
și Vezuviu. Vezuviul este singurul vulcan activ din Europa continentală și este celebru pentru erupția sa care a distrus orașele Pompeii și Herculanum. Activitatea vulcanică a condus la apariția mai multor insule și dealuri, și există încă o caldeiră vulcanică activă mare, , la nord-vest de Napoli. Deși țara cuprinde Peninsula Italică și mare parte din bazinul Alpin sudic, o parte din teritoriul Italiei se extinde dincolo de acest bazin și unele insule sunt aflate în afara platoului continental eurasiatic. Aceste teritorii sunt comunele
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
în 2013. , , Forțele Aeriene Italiene și formează împreună Forțele Armate Italiene, aflate sub comanda Consiliului Suprem de Apărare, prezidat de președintele Italiei. Din 2005, serviciul militar este în întregime voluntar. În 2010, armata italiană avea 293.202 de cadre militare active, dintre care 114.778 la Carabinieri. Cheltuielile totale cu armata efectuate de guvernul italian în 2010 se clasau pe locul zece în lume, cu 35,8 miliarde de dolari, adică 1,7% din PIB. Ca parte a strategiei de , Italia
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
distrugătorul de tancuri și tancul , iar între vehiculele aeriene folosite se numără elicopterul , recent desfășurat în misiuni ONU. Ea are la dispoziție și un număr mare de tancuri Leopard 1 și . Marina Italiană avea în 2008 35.200 de militari activi, cu 85 de vase și 123 de vehicule aeriene. Ea este echipată din 10 iunie 2009 cu un portavion mai mare (""), distrugătoare, submarine și fregate. După intrarea în NATO în 1949, Marina Italiană a luat parte la numeroase coaliții de
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Vinci, Michelangelo Buonarroti, Rafael, Giovanni Bellini și Titian au dus pictura la un nivel superior prin utilizarea perspectivei, prin studiul și proporțiilor, și prin dezvoltarea unui rafinament fără precedent al tehnicilor de desen și pictură. Michelangelo a fost un sculptor activ între 1500 și 1520, și între marile sale capodopere se numără "David", "Pietà", "Moise". Alți sculptori renascentiști au fost Lorenzo Ghiberti, Luca Della Robbia, Donatello, Filippo Brunelleschi, Andrea del Verrocchio. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, a
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
departe, cel mai mare număr de afiliați, este împărțit în patru ramuri corespunzătoare alor patru riscuri majore: boală, accidente de muncă și boli profesionale, riscuri legate de bătrânește și familie. Dacă această protecție socială nu privea în primă fază persoanele active, ea s-a extins, puțin câte puțin, la toată populația activă și inactivă în numeroase domenii, de exemplu, prin crearea, în 1999, asigurării generale de sănătate. În plus, la sfârșitul anilor 1990, șase milioane de persoane depindeau de asistență socială
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
ramuri corespunzătoare alor patru riscuri majore: boală, accidente de muncă și boli profesionale, riscuri legate de bătrânește și familie. Dacă această protecție socială nu privea în primă fază persoanele active, ea s-a extins, puțin câte puțin, la toată populația activă și inactivă în numeroase domenii, de exemplu, prin crearea, în 1999, asigurării generale de sănătate. În plus, la sfârșitul anilor 1990, șase milioane de persoane depindeau de asistență socială. Prestațiile sociale sunt, în principal, finanțate prin contribuțiile sociale vărsate de
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
inactivă în numeroase domenii, de exemplu, prin crearea, în 1999, asigurării generale de sănătate. În plus, la sfârșitul anilor 1990, șase milioane de persoane depindeau de asistență socială. Prestațiile sociale sunt, în principal, finanțate prin contribuțiile sociale vărsate de populația activă (65,5 % din total în 2005), dar și — din ce în ce mai mult — de stat și de administrațiile locale. În 2005, cheltuielile de protecție socială — în sensul cel mai larg al termenului — reprezenta aproape 30% din PIB și peste 45% din venitul disponibil
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
30% din PIB și peste 45% din venitul disponibil al gospodăriilor. În ciuda eforturilor guvernelor succesive de a controla cheltuielile sociale, acestea cresc rapid, În special, cresc cheltuielile cu sănătatea și cele cauzate de îmbătrânirea demografică, astfel că raportul între populația activă și cea inactivă de peste , care era de 3 în 1970, urma să atingă 2,07 în 2010 și 1,36 în 2050, în metropolă, conform INSEE. În sfârșit, rata mare a șomajului persistent contribuie la creșterea dezechilibrului, întrucât șomerii nu
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
văzută ca aliat al lumii arabo-musulmane, critic în raport cu politica statului Israel. Rețeaua reprezentanțelor diplomatice ale Franței este a doua din lume, ea deținând 156 de ambasade și 97 de puncte consulare răspândite pe cele cinci continente. Franța duce o politică activă de ajutorare a țărilor în curs de dezvoltare, în special a țărilor din Africa. Ajutorul public pentru dezvoltare reprezintă 0,39% din venitul național brut francez pe 2007, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa de Vest. Conform constituției celei de
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
în Franța și este, oficial, „limba republicii” - conform legii constituționale din 1992. Franța este a doua cea mai populată țară vorbitoare de franceză din lume, după Republica Democrată Congo, dar prima ca vorbitori de franceză. Franța duce o politică lingvistică activă în favoarea limbii franceze. Aceasta se poate vedea, între altele, la nivelul Organizației Internaționale a Francofoniei, din care Franța face parte, după cum face parte și din . În plus, orașele Le Havre, Lyon, Strasbourg, Bordeaux, Lille, Marseille, Nantes, Paris, Saint-Denis de la Réunion
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
1,6 milioane de locuri de muncă —, ea se confruntă de la sfârșitul anilor 1970 cu un șomaj ridicat, în ciuda fluctuațiilor care au creat speranțe de revenire la șomajul zero. În al treilea trimestru al anului 2013, 10,5% din populația activă din Franța era în șomaj în sensul definit de Biroul Internațional pentru Muncă. Șomajul îi afectează în mod deosebit pe cei tineri, cei mai puțin instruiți, pe străini și, într-o mai mică măsură, pe femei. Diferența între bărbați și
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
în mod deosebit pe cei tineri, cei mai puțin instruiți, pe străini și, într-o mai mică măsură, pe femei. Diferența între bărbați și femei în termeni de rată a șomajului tind să dispară. În 2012, 9,7% dintre femeile active erau în șomaj, față de 10% dintre bărbații activi. Șomerii de lungă durată reprezintă o treime din ansamblul total al șomerilor și sunt cei pentru care reinserția este adesea cea mai dificilă. Situația forței de muncă din Franța este marcată și
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
puțin instruiți, pe străini și, într-o mai mică măsură, pe femei. Diferența între bărbați și femei în termeni de rată a șomajului tind să dispară. În 2012, 9,7% dintre femeile active erau în șomaj, față de 10% dintre bărbații activi. Șomerii de lungă durată reprezintă o treime din ansamblul total al șomerilor și sunt cei pentru care reinserția este adesea cea mai dificilă. Situația forței de muncă din Franța este marcată și de mutațiile profunde și structurale în termeni de
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
marcată și de mutațiile profunde și structurale în termeni de statut și de sector de activitate. Munca salariată a devenit principala formă de muncă remunerată în Franța, reprezentând 89,5% din totalul angajaților în 2008. de persoane, adică o persoană activă din cinci, muncea la sfârșitul 2007 în sectorul bugetar. În plus, forța de muncă se polarizează: locurile de muncă din agricultură nu mai reprezintă decât mai puțin de 2% începând de prin anii 1970, iar ponderea locurilor de muncă din
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
creșterii economice naționale. Ca și alte țări industrializate, Franța a cunoscut fenomenul și scăderea gradului de angajare în agricultură; acesta din urmă rămâne mai important decât în alte țări ale Europei de Vest: agricultura implica 3% din forța de muncă activă în 2006, față de 2,5% în Germania și 1,3% în Regatul Unit. Agricultura franceză a fost considerabil modernizată și mecanizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în special datorită implementării programelor inițiate prin . Franța numără exploatații
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Carlos, aceasta și multe alte străzi din Madrid au revenit la vechile denumiri, dinaintea perioadei Franco. Sfârșitul războiului civil a adus Madridului o perioada de prosperitate. Dezvoltarea orașului a fost înlesnită și de faptul că Spania nu a avut rol activ în cel de-al doilea război mondial și orașul s-a extins spectaculos între 1948 și 1951. Ca poziție în ierarhia urbană din Spania, după regula rang-talie, orașul are rangul 1. Madridul nu este doar capitala țării, ci și capitala
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]