90,136 matches
-
șantierul de la Curtea de Argeș. Pereții lăcașului de la Acmariu nu au fost pictați, ci, printr-un sistem de panouri, au fost împodobiți cu xilogravuri, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, și prima parte a celui următor, atestând perioadă de înflorire a acestei creații artistice a țărânilor români din Transilvania.
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Ritualul îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale. Obiceiul călușarilor are un rol esențial în
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
de siguranță", dar și câteva imprimări Radio din anii ’80, needitate până la acest moment pe vreun disc oficial. Această compilație era programată inițial să fie prima dintr-o serie de trei, care să includă o selecție a celor mai bune creații ale formației. Al zecelea album semnat Riff, "Ambuscada", apare în 2008 și este promovat printr-un turneu național. Din păcate, acest material discografic trece aproape neobservat, fiind considerat, de unii specialiști, anacronic și monoton. După o perioadă în care Florin
Riff (formație românească) () [Corola-website/Science/318622_a_319951]
-
(în engleză: "Deliverance") este un film thriller american din 1972 produs și regizat de John Boorman. Din distribuție fac parte Jon Voight, Burt Reynolds, Ronny Cox și Ned Beatty aflat la filmul său de debut. Creația este bazată pe romanul cu același nume apărut în 1970 și scris de James Dickey care a și avut un rol episodic în film — acela al unui șerif. Scenariul a fost scris de Dickey. În 2008, "" a fost selectat în
Eliberarea () [Corola-website/Science/318644_a_319973]
-
opere impregnate de simbolism și spiritualitate, grup care se autoproclamă confreria ""Les Nabis"". Paul Sérusier dezvoltă în cadrul grupului metoda "sintetistă", care se bazează pe memorie și imaginație în detrimentul observației directe. Vuillard se simte mai apropiat de Pierre Bonnard și consideră creația lui Denis și pe cea a lui Sérusier prea teoretice, experimentează totuși la rândul său către anul 1890 metoda sintetisă, de care se distanțează cu timpul, revenind după o perioadă de nesiguranță la propriul stil de reproducere realistă a celor
Édouard Vuillard () [Corola-website/Science/318673_a_320002]
-
despre autonomia formei decorative, expuse de nabiști. Influențat de arta japoneză, el practică un desen elegant, sinuos și o tratare bidimensională a suprafeței, în care predomină motivul decorativ (""Flori pe un cămin la Clayes""). Scenele intimiste rămân cele mai personale creații ale sale, pictorul alege interioare în care prezintă viața de toate zilele și care se desfășoară în mediul familial (""După dejun""), aici reușind acea detașare de subiectul-pretext în favoarea unei expresii a formei și culorii pure, deși trebuie să recunoaștem și
Édouard Vuillard () [Corola-website/Science/318673_a_320002]
-
națională, fiind precedată de „Save Their Lives”, interpretată de Luminița Anghel, Tony Tomas și Adrian Piper, și urmată de „I'm Running”, interpretată de Dalma. Ovi și Seling au folosit un pian format din două piane transparente, lipite între ele. Creația îi aparține lui Radu Bucura, soțul Paulei Seling. Unul dintre cele două piane a aparținut Ancăi Parghel. Ideea pianelor lipite a semănat cu momentul lui Lady Gaga și Elton John de la Premiile Grammy 2010. Pe ecrane au fost afișate imagini
Playing With Fire () [Corola-website/Science/318726_a_320055]
-
tot mai productive. Stau mărturie toporașele din piatră datate acum vreo cinci sute de mii de ani, descoperite pe valea Dârjovului, care fac parte dintre cele mai vechi vestigii ale viețuirii umane pe teritoriul țării, originalele culturi ale neoliticului dezvoltat, creațiile remarcabile ale perioadei de utilizare a aramei și apoi ale Epocii Bronzului, care la noi au atins o mare înflorire, strălucitele opere ale geto-dacilor, de la uneltele și lucrările lor în argint și până la impresionantul sistem de fortificații din munții Orăștiei
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
coborât, luând formă fizică. Cei mai puternici Ainur au ajuns să fie cunoscuți că Valari, iar cei mărunți că Maiari. Valarii au încercat să pregătească lumea pentru venirea oamenilor și a elfilor în timp ce Melkor, dorind să conducă singur Ardă, distrugea creația acestora. Valaquenta („Povestea Valarilor”) îl descrie pe Melkor, pe fiecare din cei paisprezece Valari în detaliu și spune puține lucruri despre Maiari. Aceasta include o poveste despre cum Melkor i-a convins pe Maiari, printre care pe Sauron și pe
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
și pozițiile întortocheate, pot avea chiar și o semnificație religioasă, reliefând fragilitatea naturii umane. Un lucru extrem de interesant, fără doar și poate, este reprezentat de simbolistica somnului. Toate personajele sale au ochii închiși, iar acest lucru este valabil pentru întreaga creație. Lucru care mă trimite cu gândul la Ghilgameș sau scena biblică din Grădina Ghetsemani când înfrângerea somnului este cea mai dură confruntare inițiatică, deoarece ea urmărește transmutarea condiției profane, obținerea imortalității. La Ghetsemani, “veghea inițiatică” - deși limitată la câteva ore
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
Matthew Richard "Matt" Stone (născut pe 26 mai 1971) este un scenarist, producător, artist vocal, muzician și actor american cunsocut în special ca și co-creator al serialului animat South Park alături de partenerul său de creație și cel mai bun prieten: Trey Parker. Stone și-a început cariera în film în anul 1992 realizând un scurt metraj numit "Jesus vs. Frosty". Însă primul său succes a venit prin "Cannibal! The Musical". Apoi a realizat alt scurt
Matt Stone () [Corola-website/Science/318850_a_320179]
-
asupra gândirii sale: ondulația sau unda, ce a devenit așadar categoria supremă. El a dezvoltat mai târziu teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus celebritatea peste noapte, în special în cercurile literare. Cărți precum "Creație și frumos în rostirea românească" sau "Sentimentul românesc al ființei", capodopere de speculație etimologică și filosofie hermeneutică, ce au limitat valorile universale în interesul evident de a cerceta spiritualitatea românească per se. În aceste cărți, Noica ajunge la concluzia că
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
asocierea și emoția de a te simți în apropierea [defunctului]... faptul că fiecare umbră a persoanei este acolo, întiparită pentru totdeauna! Aș dori să am o asemenea amintire a cuiva pe care am iubit cu adevărat, în defavoarea celei mai nobile creații a unui artist.”" — poeta britanică Elizabeth Barrett Browning (1843) Apariția portretelor memoriale a fost favorizată de gradul ridicat al mortalității infantile din perioada victoriană. Părinții copiilor decedați nu își permiteau să îi fotografieze înainte de moarte, însă creau portrete postum, care
Fotografie post-mortem () [Corola-website/Science/318883_a_320212]
-
morbidă de ilustrare a vieții din Ciudad de México, documentează victimele de la locul crimelor folosind o estetică surprinzător de bogată, ceea ce a produs reacții pozitive din partea criticii pe toate meridianele. De asemenea, controversatul fotograf Joel-Peter Witkin a utilizat cadavre în creațiile sale macabre, pe post de recuzită. În plus, artista irlandeză Maeve Berry a creat o colecție de fotografii abstracte care surprind incinerarea unor cadavre umane. Mult mai recent, pe parcursul anilor 2000, fotografa britanică Lyn Hagan a produs o serie de
Fotografie post-mortem () [Corola-website/Science/318883_a_320212]
-
ai săi: Costantino (1889-1973) și Giorgio (1890-1966). În acea perioadă, magazinul se numea „Old Curiosity Shop” pentru a atrage o clientelă anglo-saxonă venită din Statele Unite sau din Marea Britanie. Abia după 1910 începe să se specializeze în producția de bijuterii cu creații inspirate de școala pariziană sau americană. În 1932 fiii săi preiau conducerea societății. Sotirios moare în 1934. În același an, fiii săi extind magazinul din Via Condotti. Acesta este inaugurat pe 9 aprilie 1934. În timpul celui de-al doilea război
BVLGARI () [Corola-website/Science/316018_a_317347]
-
în lume: dezvoltarea pe plan internațional este accelerată, precum și răscumpărarea francizaților mărcii. Bijuteriile desenate la începutul anilor 20-30 se înscriu în stilul Art Déco cu forme simple și o stilizare geometrică, îmbinate cu utilizarea platinei. Anii 30 sunt marcați de creații mai impunătoare, cu motive din diamante de diferite dimensiuni combinate cu o piatră prețioasă colorată: safir, smarald sau rubine. Anumite bijuterii erau „transformabile” și puteau fi purtate atât ca un colier, cât și ca o brățară, iar broșele puteau fi
BVLGARI () [Corola-website/Science/316018_a_317347]
-
îndepărtează astfel de regulile stricte ale școlii franceze și creează un stil unic inspirat de clasicismul greco-roman, de renașterea italiană și de școala romană de producție a bijuteriilor din secolul al XIX-lea.. Boom-ul economic postbelic a permis revenirea creațiilor din metal alb încrustat cu pietre prețioase și mai ales cu diamante. La sfârșitul anilor 50, Bulgari preferă forme mai simple . în locul modelelor ascuțite. În plus, utilizarea caboșoanelor de dimensiuni mari se generalizează și devine marca sa de fabricație. Stilul
BVLGARI () [Corola-website/Science/316018_a_317347]
-
ascuțite. În plus, utilizarea caboșoanelor de dimensiuni mari se generalizează și devine marca sa de fabricație. Stilul Bulgari se impune și prin formele structurate din aur, simetrice și compacte, dar și prin rezultatul colorat al asocierilor multiple de pietre prețioase. Creațiile anilor 70 se disting prin diversitate. Acestea se inspiră din focurile de artificii, din arta orientală, cu utilizarea îndeosebi a motivelor șarpelui, sau din pop-art cu colecția „stars and stripes” (stele și dungi) apreciată de Andy Warhol. În acea perioadă
BVLGARI () [Corola-website/Science/316018_a_317347]
-
scurge în afară, fie se revarsă, valuri-valuri, înăuntru. Temele lui sunt parte dintr-o cosmogonie care ar fi completă numai dacă pictorul ar fi nemuritor și ar putea pictă toată eternitatea. El nu este Dumnezeu, este un interpret al nodurilor creației. Un nod este un prilej de poticnire a vieții, o problemă: lucrul de care te împiedici când mergi întins, bucuros că toate îți merg. În miezul lor care despica lumea, viețile noastre sunt făcute din poticneli, din noduri, din împiedicări
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
culturii va simboliză de acum înainte Occidentul; în ambianța acestuia, e drept mai labila axiologic, dar în schimb propice afirmării persoanei distincte, își va descoperi, încetul cu încetul propriul său Toledo! Cultură imaginii s-a îmbogățit astfel cu timbrul unei creații picturale insolite, bântuita subliminal de duhul inconfundabil al Icoanei. Iată originea tainica a morfologiilor efilate și a nobilelor sfumato-uri cu care, ani în șir ne-a deprins artă lui Vladimir Zamfirescu. Constatăm în arta maestrului Vladimir Zamfirescu înclinația spre
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
frunză/ înghețată de emoție/ zâmbeam oarecum/ toți ochii erau pe mine/ și ce să mă îmbujoreze/ vin nu băusem dar se simțea/ tumoră din mine crescând”. (David Dorian-Amintiri de cristal în Răsunetul din 21 sept 2016. ,Exaltarea stărilor în momentele creației, descrierea acestor clipe luate că un mod terapeutic, ca o căutare și descoperire în același timp a medicamentului miraculos, cel aducător de liniște și echilibru sufletesc, fac parte din rechizitoriul căutării fericirii, a clipelor desăvârșite, supreme. Dar acestea nu sunt
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Roof", "Milk and Honey", "Blitz!" și mai târziu "Rags". Conceptul original care a devenit "West Side Story" a fost fixat în Lower East Side în timpul sărbătorilor de Paște evreiești; bandele rivale trebuiau să fie catolice evreiești și italiano-americane. Echipa de creație a decis mai târziu că era mai potrivit conflictul dintre unele poloneze (alb) și altele puerto ricane. Toleranța, ca temă importantă în muzicaluri, a continuat în decadele recente. Expresia finală a muzicalului "West Side Story"("Poveste din Vest") a transmis
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
mulți. Refolosirea intrigilor, în special cele din ("Mary Poppins" în 2004 și "The Little Mermaid", ale The Walt Disney Company în 2008), a fost considerată de unii critici a fi o redefinire a Broadway-ului: mai mult decât o eliberare a creației, a devenit o atracție turistică. În zilele noastre, este mai puțin probabil ca un singur producător, ca David Merrick sau Cameron Mackintosh să susțină o întreagă producție a unui film sau a unei piese de teatru. Corporații de sponsori domină
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
parte din elevii săi. este numit, în 1949, Director al Muzeului de Artă al României și profesor universitar la Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din București, unde va preda până în 1951. Se stinge din viață în 1971, la București. Creația de tinerețe a lui Maxy stă sub semnul constructivismului, dar lucrările expuse la expoziția „Arta Nouă” anunță deja o orientare spre un modernism moderat. Remarcabilă este și grafica sa, mai ales ilustrațiile la volumele lui Sașa Pană și Ilarie Voronca
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]
-
deosebire cei doi, Ovidiu Bârlea și-a delimitat cu fermitate, din dorința de a-l cunoaște în profunzime, domeniul cercetării, restrângându-l la fenomenul folcloric, pe care îl studiază în complexitatea lui dialectică. Cunoașterea nemijlocită a folclorului, înregistrarea modernă a creațiilor populare și lecturile din biblioteca folcloristicii universale (îndeosebi din biblioteca germană) au dus la scrierea lucrării " Metoda de cercetare a folclorului" (Buc., EPL., 1969, 326 p.). În studiul său, Ovidiu Bârlea expune critic metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]