90,136 matches
-
muzicale româno-ruse, în: Muzica; - Noi date despre trecutul muzicii noastre, în: Muzica; - "Musique roumaine", în: "Encyclopédie de la musique"; "- Pagini din istoria muzicii românești", Editura Muzicală, București: ● vol. I ediție îngrijită și prefațată de Vasile Tomescu, 1966 ● vol. II, "Însemnări cu privire la creația muzicală românească" [1924-1943], ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1970 ● vol. III [scrieri publicistice, organizate după interpreți], ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1974 ● vol. IV, ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1977 - Pagini din istoria muzicii
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare - sarcină de frunte a muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii românești. Cercetări de istorie și folclor, vol. 5; Pedagogie muzicală, învățământ: Observațiuni relative la învățământul muzical din școala secundară, în: Muzica; O catedră de pedagogie muzicală la
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
delicatețe”, care a lăsat în urmă o operă impresionantă în evoluția filmului românesc. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că creația lui Liviu Popa se remarca printr-un „anume rafinament și simț aparte al culorii, o atitudine boemă și extravagantă față de viață și o retragere în lumea formelor și a eternului spectral”. Costumiera Hortensia Georgescu, care a colaborat cu Liviu Popa
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
1931, compania Zeppelin a achiziționat 5.000 de kg de duraluminiu provenit din rămășițele dirijabilului britanic R101, prăbușit în octombrie 1931, și care se presupune că ar fi fost prelucrate și folosite la construcția lui Hindenburg. Mobila de interior era creația lui Fritz August Breuhaus, arhitect și designer de interioare a cărui experiență includea vagoanele Pullman, nave transoceanice și nave de război ale Marinei Germane. Puntea superioară A era formată dintr-o mică zonă centrală conținând cabine de pasageri, flancată de
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
foarte civilizați (capabili să se "elibereze" în timpul unei singure vieți, ca Buddha) și foarte barbari (capabili de brutalități inimaginabile pentru alte specii, cum ar fi genocidul, sclavia, etc.). Cea mai bună parte a omenirii merită cu prisosință să continue ciclul creației, în timp ce celei mai rele nu i se poate încredința tehnologia wathanilor. Pentru a rezolva această dilemă, Eticii decid să supună omenirea testului Lumii Fluviului. Ideea este ca fiecare om care a trăit pe Pământ să aibă șansa revelării naturii sale
Lumea Fluviului () [Corola-website/Science/320368_a_321697]
-
tehnologia wathanilor. Pentru a rezolva această dilemă, Eticii decid să supună omenirea testului Lumii Fluviului. Ideea este ca fiecare om care a trăit pe Pământ să aibă șansa revelării naturii sale bune, dovedindu-se astfel meritoriu pentru a continua ciclul creației. Povestea inițială a Lumii Fluviului a fost intitulată "Owe for the Flesh" și se termina cu protagonistul (numit Richard Black în această versiune) descoperind turnul de la capătul fluviului. Farmer a participat la un concurs SF organizat de Shasta Press și
Lumea Fluviului () [Corola-website/Science/320368_a_321697]
-
vechime cu Înaltul Nobil Damelon Prietenul Uriașilor. Înaintea Ritualului Profanării, Kevin Risipitorul Tărâmului le-a încredințat prima dintre Cele Șapte Părți ale științei sale. Waynhimi: o altă rasă de creaturi din sânul neamului Demondim (considerați de unii locuitori ai Tărâmului creații „accidentale” sau „mai slabe” decât demonii-abjecți). Deși seamănă cu demonii-abjecți (nu au ochi, mirosul și auzul le sunt extrem de dezvoltate și posedă abilități magice) sunt mai mici și au o culoare mai deschisă. La fel ca demonii-abjecți (care sunt dușmanii
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
Ei erau porniți contra clișeelor poeziei acestora, și hotărâți să creeze o poezie nouă, vioaie și tânără. Din acest motiv Shlonsky și-a atras ostilitatea din partea forurilor cu influență în domeniul literaturii și din acest motiv mulți ani în Israel creația sa nu a fost învățată în școli, alături de cea a lui Bialik, Chernihovski, David Shimoni și a altora. Între anii 1926-1936 a redactat săptămânalul literar "Ktuvim", iar în anul 1933 Shlonsky a întemeiat hebdomadarul literar "Turim", identificat cu grupul literar
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
din urmă să ajungă în Israel, dar a murit de o boală grea la puțină vreme după aceea. În ciuda aparenței de răzvrătit spiritual și extrovert, Shlonski nu s-a rupt de realitățile tragice din jurul sau și le a exprimat în creațiile sale. Astfel în poemul sau, דווי el a plâns soarta victimelor primului război mondial și cea a evreilor care au suferit de pe urma pogromurilor din Ucraina în vremea revoluției bolșevice și a războiului civil. În vremea Holocaustului, Shlonsky a publicat un
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
a doua soție Mira, a fost mama unicei sale fiice, Ruth Eshel. Versurile sale au fost publicate în Israel in 10 volume. 1.Culegeri de versuri: 2. Eseuri 3.Cărți pentru copii în versuri: 4.Traduceri: Shlonsky a tradus din creațiile lui Pușkin, Cehov, Gogol, de asemenea ale lui Shakespeare. Împreună cu Lea Goldberg a selectat și tradus versuri într-o antologie a poeziei ruse מבחר שירת רוסיה , mai ales din poeții simboliști și futuriști - Alexandr Blok, Esenin, Maiakovski, care a avut
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
rând în iudaism, în mistica creștină sau în Apocrife (de exemplu în Cartea lui Enoh). În general este reprezentat ca o autoritate asupra Pământului și elementele sale. Ariel, de asemenea, a fost numit și îngerul vindecării, al mâniei și al creației. Numele ebraic "Ariel" înseamnă literal "altar" sau "Leul lui Dumnezeu", și apare în Vechiul Testament, de exemplu Isaia 29,1-7, unde este folosit ca o denumire a Ierusalimului. "Ariel" a fost o denumire veche pentru Demiurgul Gnostic (Dumnezeul Creator). Ariel este
Arhanghelul Ariel () [Corola-website/Science/321030_a_322359]
-
post mortem au exclus această ipoteză. După datele examinării patologice care au evidențiat o cardiomegalie, se crede că a avut un stop cardiac în urma unei tulburări de ritm a inimii. Perioadele de depresie și de criză sufletească au influențat și creația ei poetică. În poeziile ei ca și în activitatea ei publicistică se reflectă oscilația între o formidabilă vitalitate și dorința de a fi prezentă în toate disputele morale și politice ale lumii din jur, și între disperare și melancolie. În
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
niciodată pus în practică. Jurnalul oficial al Ligii Națiunilor datat iunie 1922 conține un interviu cu lordul Balfour, în care liderul britanic își exprima opinia că autoritatea Ligii Națiunilor este strict limitată. Balfour a afirmat că mandatele nu au fost creația Ligii și nu puteau fi modificate de aceasta. El mai adăuga că Liga trebuia să se limiteze la supravegherea punerii în aplicare a deciziile Aliaților și puterilor asociate, iar puterile mandatare trebuiau să fie supravegheate, dar nu controlate, de Ligă
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
În anul 1909, obține postul de profesor de sculptură și modelaj la Școala de Arte Frumoase din Iași, unde funcționează până în anul 1913, dată de la care se transferă la Școala de Arte Frumoase din București, în același post. Activitatea de creație a artistului începe din 1897 și continuă până în jurul anilor 1928 - 1929, când participă la numeroase expoziții din țară și străinătate. Cert este că, în perioada 1933 - 1942, anul dispariției sale, sculptorul nu a mai apărut ca expozant la expoziții
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
urzitorului Țării Românești. Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi închină acest monument”". Tot în Câmpulung se află și bustul lui Dimitrie Giurescu, erou al Războiului de Independență din 1877, comandantul batalionului Dorobanți Muscel, mort la 7 noiembrie 1877. Este creația sculptorului Dimitrie Demetrescu-Mirea și a arhitectului Alexandru Săvulescu și a fost ridicat in anul 1897, la initiațiva colonelului Scarlat Geanolu, în curtea fostei cazărmi a batalionului 2 "Muscel" din regimentul 4 dorobanți. Bustul este montat pe un soclu înalt si
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
a 21 de ani pentru Prințul Charles din partea reginei. Seara, Prințul de Wales a organizat o cină urmată de dans la Palatul Buckingham pentru cuplu, prietenii acestora și familie. Rochia de mireasă a fost creată de Sarah Burton, director de creație la celebra casă de modă Alexander McQueen. Rochia a fost realizată din satin cu dantelă aplicată pe corset și pe fustă. Corsetul din dantelă a fost realizat manual folosind o tehnică care provine din Irlanda din anii 1820 și care
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
U.R.S.S." din Moscova cu scopul de a forma cadre tinere de scriitori și critici literari în Republica Populară Romînă, ridicați din rândurile poporului muncitor, de a le da acestora o educație comunistă, de a-i înarma cu cunoștințele necesare creației, făuririi unei literaturi noi, puse în slujba poporului muncitor. Școala de literatură combina, într-un spirit specific epocii, condiții materiale excelente într-o perioadă de penurie generală cu disciplina aproape militară și controlul riguros. Studenții beneficiau de o bursă considerabilă
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
ambasada Uniunii Sovietice (denumită Casa Toma Stelian, care actualmente adăpostește sediul PSD). Elevii locuiau toți într-un cămin special, cu un regim destul de auster, duceau aproape o viață de cazarmă. Se studia limba și literatura rusă, literatura română - curățată de creația secolului 20, teoria literaturii, "măiestria literară" și nu în ultimul rând marxism-leninism. Într-un articol publicat în revista Viața Românească (nr. 3 din 1951), Mihai Beniuc, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, oferea definiția poetului realist-socialist: "“Acesta trebuie să
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
au determinat pe Jabra să scrie și i-au trasat anumite zone pe care să se concentreze în mod explicit. De menționat este faptul că el a fost atât de îndrăgostit de literatura Engleza încât a tradus o serie de creații, de o dificultate relativ ridicată pentru orice artist și a adus astfel o îmbunătățire în literatura propriei sale limbi: William Faulkner, Shakespeare, Oscar Wild, Guy de Maupassant și mulți alții. Practic motivul principal al studierii unei diferite limbi la nivel
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
ale Americii și în proporții mai mici, dar existente în Liban, Egipt și Iordania. Elementul a încetat să mai fie surprinzător din momentul în care numărul de autori care au adoptat limba engleză ca și sursă principală de scriere a creațiilor lor, a crescut considerabil. Ceea ce rămâne surprinzător este că foarte puțini dintre aceștia chiar încearcă să folosească limba engleză pentru a compune ceva cu adevărat creativ. Împreună cu un grup de scriitori contemporani lui Jabra, a declarat după 1948 că modernismul
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
și-a șlefuit un corpus excelent pentru munca sa în limba arabă. Faptul că s-a dedicat o perioadă scrierii și mai ales traducerii din engleză în limba arabă, i-a ajutat pe criticii arabi să îi analizeze mai bine creațiile și să îl cunoască pe el ca și autor. Practic se poate sesiza influența occidentală în munca lui Jabra, criticii citându-i pe mai marii poeți occidentali: T. S. Elliot, Aldous Huxley si W. Faulkner, atunci când îi privesc scrierile lui
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
piese corale destinate copiilor, lucrări simfonice, precum și opera de cameră Cântăreața cheala, după Eugen Ionescu. A publicat numeroase articole, studii și recenzii în diverse ziare și reviste de specialitate. În anul 1991 înființează și conduce Fundația "Sigismund Toduță", care promovează creația marelui sau Profesor sau sprijină tinerele talente în ascensiunea lor artistică. A fost membru al Uniunii Compozitorilor din România și al Academiei Române. "Dan Voiculescu se distinge printr-o bogată experiență creatoare în domeniile simfonic, vocal-simfonic, cameral, coral. O particularitate a
Dan Voiculescu (compozitor) () [Corola-website/Science/320515_a_321844]
-
printr-o bogată experiență creatoare în domeniile simfonic, vocal-simfonic, cameral, coral. O particularitate a personalității sale artistice este puterea de pătrundere a textului ales până în profunzimi, transpunerea lui în muzică fiind realizată cu un talent ieșit din comun." "Fugă în creația lui J. S. Bach", Editura Muzicală, București, 2000 "Polifonia secolului XX", Editura Muzicală, București, 2005 A obținut titlul de Doctor în Muzicologie și Stilistica Muzicală în anul 1983. A fost decorat cu Meritul Cultural clasa a II-a, cu Premiul
Dan Voiculescu (compozitor) () [Corola-website/Science/320515_a_321844]
-
profeți în chestiunea lui Mesia). În religia creștină, Dumnezeu este unicul creator al lumii văzute și nevăzute, este o entitate supremă care există dintotdeauna, nu are început și nici sfârșit. Biblia descrie în prima carte din Vechiul Testament, Facerea, procesul genezei. Creația lumii s-a desfășurat în etape succesive timp de de șase zile, după care Dumnezeu s-a odihnit și a binecuvântat ziua a șaptea. Charles Guignebert, profesor de istoria bisericii la Sorbona la începutul sec. XX, susținea că „a fost
Coerența internă a Bibliei () [Corola-website/Science/320583_a_321912]
-
Olipo", pentru a-și găsi numele definitiv în 13 februarie 1961, datorită unuia din membrii săi, Albert-Marie Schmidt. Membrii "OuLiPo" se întâlnesc cu regularitate pentru a reflecta asupra noțiunii de "constrângere" și pentru a născoci noi structuri destinate a încuraja creația. Primul președinte al OuLiPo a fost François Le Lionnais, urmat de Noël Arnaud. Actualul președinte este Paul Fournel. Acest grup cuprinde scriitori, între care cei mai celebri sunt Raymond Queneau, Italo Calvino și Georges Perec, dar și personalități cu o
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]