90,136 matches
-
al matematicilor și al medicinei. De atunci, "Collège royal", a cărui deviză este „"Docet omnia"”, va rămâne unul dintre locurile de excelență al transmiterii științei în Franța. Pe drept cuvânt, Francisc I este considerat fondatorul institutului "Collège Royal", întrucât această creație este opera sa. Totuși, doar sub domnia lui Henric al II-lea și-a ocupat amplasamentul actual. Numit la început „"Collège royal"” și "Collegium Trilingue", a cunoscut diferite apelațiuni (de exemplu: „"Collège impérial"”), înainte de a primi denumirea actuală, în anul
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]
-
Changeux), la „"ecuații diferențiale și sisteme dinamice"” (Jean-Christophe Yoccoz), trecând prin „"istoria sincretismului de la sfârșitul Antichității"” (Michel Tardieu), cărora trebuie să alăturăm numeroase somități științifice europene, care sunt, în mod repetat, invitate. Începând din anul 2004, o nouă catedră de creație artistică a fost instituită. "Collège de France" oferă cursuri, neurmate de diplomă, de înalt nivel în aceste discipline științifice și literare. Învățământul este "gratuit" și "deschis tuturor", fără înscriere, ceea ce face din "Collège de France" un loc aparte în viața
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]
-
muzicii bizantine de pe pământul țării noastre este unitatea ei. Ca și muzica populară, muzica bizantină a avut un caracter unitar la toți românii, chiar și la cei uniți cu Roma, desigur cu unele diferențieri stilistice datorate, în bună parte, influenței creației populare și mai ales oralității, ca în Banat, Transilvania și Bucovina. Alături de cântecul popular, cântarea bisericească a constituit al doilea izvor al fenomenului sonor muzical pe pământul românesc și o pârghie de nădejde în apărarea conștiinței etnice. Și, ceea ce este
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
episcopul Niceta de Remesiana (sec. IV-V), un imn “Te Deum laudamus”, care reprezintă un model de muzica ce a circulat la populația străromână. Tot o mărturie a prezenței muzicii bizantine în perioada de început este și Condacul Nașterii Domnului, creație a Sf. Roman Melodul (sec. VI), care a circulat într-o formă simplă și a cărui construcție modală este în Ehul 3 bizantin. La 6 iunie 1817 este atestată documentar înființarea școlii de muzică bisericească în "sistemă nouă" la biserica
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
Nectarie Frimu, devenit arhiereul Nectarie Tripoleos († după 1850); Iosif Naniescu (1818-1902), de la care ne-au rămas celebrele răspunsuri liturgice pe glasul 8, păstrate cu sfințenie și astăzi, alături de cele ale lui Anton Pann, pe glasul 5, în forma lor neschimbată - creații pur românești; Filotei Moroșanu (1876-1951), de la Mănăstirea Văratec, alcătuitorul melodiei pe glasul 8 al imnului de la Vecernie “Lumină lină”, melodie ce cunoaște astăzi cea mai largă răspândire la români; Victor Ojog (1909-1973), care a alcătuit și a tipărit "Anastasimatarul Sf.
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
(n. 31 decembrie 1858, Roșia Montană - d. 25 iulie 1945, Sibiu) a fost un folclorist român, membru corespondent al Academiei Române din 1904. Prin activitatea sa de cercetător și culegător al creațiilor populare, a adus o însemnată contribuție la dezvoltarea folcloristicii române, urmând cultul înaintașilor pentru literatura populară. A fost interesat cu precădere de creațiile populare din Banat, deși în unele povești se întrevăd ocupațiile locuitorilor din localitatea sa de baștină. Enea
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
un folclorist român, membru corespondent al Academiei Române din 1904. Prin activitatea sa de cercetător și culegător al creațiilor populare, a adus o însemnată contribuție la dezvoltarea folcloristicii române, urmând cultul înaintașilor pentru literatura populară. A fost interesat cu precădere de creațiile populare din Banat, deși în unele povești se întrevăd ocupațiile locuitorilor din localitatea sa de baștină. Enea Hodoș a făcut parte dintr-o familie de intelectuali cu vederi progresiste. Simion Balint, bunicul lui Enea Hodoș pe linie maternă, a fost
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
unele monografii ca cea a mitropolitului Andrei Șaguna întocmită de Ioan Lupaș. Alte articole le închină memoriei anumitor oameni ca Filaret Musta, întemeietorul celei mai vechi organizații din țară a învățătorilor, Ștefan Velovan, Nicolae Gane, George Coșbuc, Ion Slavici. Publică creații populare din satele Banatului și Ardealului, sau face recenziile unor opere ca cea a volumului "Povești" de I. Slavici. E de remarcat atenția pe care o acordă diferitelor opere recomandându-le publicului larg de cititori. Îată cum încheie articolul despre
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
ales fonetice, ale graiului bănățean, dând exemple. Hodoș arată că: Alte însușiri ale graiului bănățean pe care Enea Hodoș le menționează sunt: E. Hodoș grupează cântecele populare astfel: Această grupare demonstreză prezența în primul rând a sentimentului de dragoste în creația populară, apoi a sentimentului de jale. În unele versuri, dragostea și dorul nu se deosebesc: În cântece se întâlnește și o dragoste plină de duh: Uneori versurile sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
continuare, focul l-a stins ploaia, ploaia a băut-o boul, boul a fost mâncat de lup, iar pe lup De la începuturile sale, folcloristica noastră a acordat atenția cuvenită epicii populare. E. Hodos își îndreaptă atenția înspre acest gen de creație populară și publică la Sibiu, în 1906, "Poezii poporale din Bănat", vol. 2, cu 25 de balade. Una dintre balade este "Mârza", în care se arată ce i se întâmplă lui Mârza la închisoare: O altă baladă din colecție este
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
După cum mărturisește E. Hodoș, "„Subiectele acestor povești au fost auzite din gura poporului bănățean, altele de la bunica mea Carolina Balint din Roșia Abrudului.”" În aceste volume de culegeri, se întrevede grija autorului de a scoate în evidență interdependența dintre viața, creațiile și limba poporului, fie prin intermediul prefețelor, fie prin unele explicații lapidare. Frumusețea limbii populare l-a impresionat profund, de aceea un punct al cercetărilor sale îl constituie graiul poetic al omului din popor. Întrunind calități de cercetător și culegător de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
explicații lapidare. Frumusețea limbii populare l-a impresionat profund, de aceea un punct al cercetărilor sale îl constituie graiul poetic al omului din popor. Întrunind calități de cercetător și culegător de folclor, Enea Hodoș a avut o viziune amplă asupra creațiilor populare și, folosind metoda comparativă, a găsit corespondențe în diferitele părți ale țării, fundamentând atât caracterul local al folclorului, cât și trăsăturile lui generale. Această viziune largă este pusă la lumină de însăși aria culegerilor sale, care cuprinde Banatul, o
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
precizie limitată. Astfel deoarece zilele de vară sunt mai lungi, orele din acest anotimp au o durată mai mare. Același mod de divizare a timpului este preluată și de caldeeni. Evreii își încep calendarul în ziua considerată ca fiind momentul creației lumii și anume 7 octombrie 3761 î.Hr. Prin secolul al VIII-lea î.Hr., regele iudeu Ahas construiește un obelisc solar. Cam prin 600 î.Hr., regele iudeu Ezechia utilizează un ceas solar cu refracție. Egiptenii măsurau timpul cu ajutorul umbrei lăsate de
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
Păunescu. Colaborarea la "Cenaclul Flacăra" s-a realizat în două etape: o primă perioadă între 1973 și 1975, si apoi, după o pauză de câțiva ani, între 1981-1989. În 1983 a fost distins cu două premii speciale ale Cenaclului, pentru creație și compoziție. Începând din 2005 este organizată în fiecare an la Bibliotecă „Radu Rosetti” din Onești „Gală folk "În memoriam Gil Ioniță"”. albume: Lăsați-mă să merg pe bicicletă; producător: Fundația Om Bun; an: 2004
Gil Ioniță () [Corola-website/Science/322370_a_323699]
-
în 1886. Un patent similar obține și americanul George B. Selden în 1879 și încă unul în 1895 pentru diverse îmbunătățiri aduse automobilului său. Germanul Nikolaus Otto realizează motorul cu benzină în patru timpi, iar cel similar cu motorină este creația lui Rudolf Diesel. Un alt german, Christian Friedrich Schönbein creează, în 1838, motorul care funcționează cu pila de combustie cu hidrogen. Automobilul electric își datorează apariția maghiarului Ányos Jedlik (unul din inventatorii motorului electric) și francezului Gaston Planté (care a
Istoria automobilului () [Corola-website/Science/322394_a_323723]
-
„” este titlul unei poezii din genul "glosă", publicată în 1883, în primul volum de versuri al poetului Eminescu. Potrivit Ioanei M. Petrescu, „” se înscrie în etapa a-3-a identificată de aceasta în creația eminesciană, în perioada marilor antume bazate pe sinteza între filosofia lui Hegel și cea a lui Schopenhauer. Ca urmare, poetul care odinioară era un Orfeu, un profet înțeles ca Mesia care putea reînvia devine acum un Christ vândut diavolului „alungat
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
Hugo Friedrich): alienare, dedublare, sciziunea eului, transcendență goală, angoasă, melancolie, etc. „Glossă” este considerată poezia lui Eminescu cea mai apropiată de filozofia budistă. Unele idei se infiltrează prin filosofia Schopenhauriană, iar altele prin intermediul cărții fundamentale budiste "". Titlul este sugestiv „o creație în sine” (Paul Cornea) concentrând toate semnificațiile filosofice și simbolice ale textului. Termenul glossă derivă din verbul "a glosa" provenit din francezul "gloser" și semnifică explicarea unui cuvânt sau a unei îmbinări de cuvinte. Compozițional, discursul liric se articulează pe
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
onorific al Departamentului de Teatru al Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L. Caragiale” din București în 1978 (clasa Cătălina Buzoianu). De atunci lucrează în teatre importante din România și din străinătate (Marea Britanie, Belgia), creațiile sale primind în numeroase rânduri premii naționale pentru: Cea Mai Bună Regie, Originalitate și Cel Mai Bun Spectacol al anului. A realizat peste cincizeci de spectacole, multe dintre ele premiate, printre care: Oedip salvat de Radu Stanca, Cu ușile închise
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
carte de aforisme, "Exorcisme", (Apostrof, Cluj, 1996), un studiu pe tema puterii în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985) și două lucrări de teorie teatrală: "Redescoperirea actorului", (Meridiane, București, 1985) și "Act și mimare", (Eminescu, București, 1989). Creației teatrale a lui Mihai Măniuțiu i-au fost consacrate două albume monografice: "The Thrilogy of the Double" (Unitext, București, 1997) și "MĂNIUȚIU, Imagini de spectacol" de Cipriana Petre-Mateescu, (Idea, Cluj, 2002). Interviuri
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
la profesionism în 1945, după Al Doilea Război Mondial, și a evoluat în liga a doua până în 1963 când a reușit în premieră promovarea în prima divizie. În același an, Marcel Saupin a încetat din viață, neputându-și astfel vedea creația în eșalonul de elită. În Ligue 1, FC Nantes a avut imediat succes, devenind campioană în 1965 și repetând performanța în sezonul următor. După alte două titluri de campioană, în 1979 Nantes a câștigat în premieră și Cupa Franței, într-
FC Nantes () [Corola-website/Science/316815_a_318144]
-
în ce privește arta sa. Primește Premiul Revistei de literatură și artă „Amfiteatru” în 1979 pe când era încă student. Ca urmare a aprecierii de care se bucură, primește o serie de premii și burse din partea Uniunii Artiștilor din România ca: Bursa pentru creație a Uniunii Artiștilor Plastici din România acordată în 1982, Premiul Atelier 35 acordat în 1984 și Premiul pentru tineret al Uniunii Artiștilor Plastici din România acordat în 1987. Dintre premiile și bursele internaționale primite amintim: Bursa Institutului Cultural Italian, Italia
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
omul și lumea. Instalația Cuvântului „Zis și cusut“ se întrupează cu dublă utilitate - estetică și contemplativă, fizică și metafizică -, asemenea obiectelor făurite de țăranii români de odinioară, a căror existență era, ea însăși, guvernată de aceste norme. Există în această creație o anume dimensiune spirituală cu însemnări liturgice, din care Victoria a extras esențialul, împăcând veștile și poveștile Vechiului Testament cu cele ale Noului Testament, spre sfințire și înveșnicire a timpului imediat... Emoționați, cuprinși de sfială și, în final, bucuroși, conștientizăm
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
Gill,(cu care a interpretat, între altele bucată „Kashmir” a formației Led Zeppelin), de asemenea cu ansamblul de muzică medievală și mediteraneană „Constantinople”din Montreal. În afara repertoriului clasic obișnuit, a acordat un loc însemnat muzicii din secolul al XX-lea - creațiilor unor compozitori precum Bartók, Kodály, Ligeti, Barber, Șostakovici, Lutoslawski, Berio, Osvaldo Golijov, Adrian Pop, Elliott Carter, George Crumb,etc. În anul 2000 el a întemeiat propria să editură de discuri, Oxingale, care a lansat înregistrări din propriile sale recitaluri, ca
Matt Haimovitz () [Corola-website/Science/316844_a_318173]
-
trecutului. Ele fac dovada unei cercetări artistice pe cât de serioase pe atât de stăruitoare, ce atribuie deopotrivă laturii teoretice o însemnătate de prim ordin. Elementele încă expresioniste ale compozițiilor se coagulează, treptat, în arhitecturi ce vor deveni o constantă a creației ulterioare. Megalopolisul va ceda locul Drumului, drum către Marele semn, mai ales. Pentru că, din acest moment, elementul arhitectonic, mai ales bolta, însumează căutările spirituale ale creatorului. Ele vin din moștenirea bizantină pe care Marin Gherasim a primit-o în Bucovina
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
expresivă a culorii, așternută în subtile armonii, ca în Fântâna, sau în combinații contrapunctice (unele piese din ciclul Memoria absidei). Pensulația nervoasă, punctiformă uneori, introduce mișcarea, neliniștea, scrisul intervine ca adjuvant al memoriei. Bizanțul devenirii spirituale Ceea ce captează atenția în creația lui Marin Gherasim este capacitatea de a conferi expresionismului foarte special pe care îl practică, prin rigoarea compoziției, prin sensul constructiv al imaginii, trăsăturile clasicismului. Neliniștea, căutarea se produc, în esență, sub semnul seninătății, al înțelepciunii. Altfel, cu un mai
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]