9,824 matches
-
e mai bine așa“ și altele. Ce-i drept, s-au făcut și tentative de a cere șampanie, dar cei mai în vârstă dintre oaspeți îi opriră pe cei tineri. După ce plecară cu toții, Keller se aplecă spre Lebedev și-i șopti la ureche: „Eu și cu tine am fi făcut tărăboi, s-ar fi lăsat cu o încăierare, ne-am fi scărmănat bine cu ei, ar fi venit poliția; uite că el și-a câștigat prieteni noi, ba încă ce prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Rogojin, de pe trotuarul lui, urcă treptele și-i făcu semn cu mâna. Prințul traversă strada. — Nici portarul nu știe că m-am întors acasă. I-am spus mai înainte că plec la Pavlovsk. Și mamei tot așa i-am spus, șopti el cu un zâmbet șiret și aproape satisfăcut. Intrăm și nu ne aude nimeni. Ținea deja cheia în mână. Urcând scara, se răsuci pe călcâie și-i făcu prințului un semn de amenințare cu degetul, adică să pășească mai ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nelegate în mod direct de chestiunea în discuție. De cum am pășit în coridor, m-am și gândit: ce-ar fi să stea acum și să mă aștepte cum l-am așteptat eu atunci? Ai fost la văduva învățătorului? — Am fost! șopti prințul, abia reușind să vorbească din pricina puternicei zbateri a inimii. — Și la asta m-am gândit. Or să iasă vorbe, mi-am zis... Pe urmă m-am gândit: ia să-l aduc eu aici să înnopteze, ca să fim amândoi noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
puternicei zbateri a inimii. — Și la asta m-am gândit. Or să iasă vorbe, mi-am zis... Pe urmă m-am gândit: ia să-l aduc eu aici să înnopteze, ca să fim amândoi noaptea asta... — Rogojin! Unde-i Nastasia Filippovna? șopti prințul deodată și se ridică tremurând din tot corpul. Se ridică și Rogojin. — Acolo, șopti el, făcând semn cu capul spre draperie. — Doarme? șopti prințul. Rogojin îl privi iarăși fix, ca mai înainte. Dacă vrei, să mergem!... Numai tu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am zis... Pe urmă m-am gândit: ia să-l aduc eu aici să înnopteze, ca să fim amândoi noaptea asta... — Rogojin! Unde-i Nastasia Filippovna? șopti prințul deodată și se ridică tremurând din tot corpul. Se ridică și Rogojin. — Acolo, șopti el, făcând semn cu capul spre draperie. — Doarme? șopti prințul. Rogojin îl privi iarăși fix, ca mai înainte. Dacă vrei, să mergem!... Numai tu să nu... fie, să mergem! Ridică perdeaua, se opri și iarăși se întoarse spre prinț. — Intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-l aduc eu aici să înnopteze, ca să fim amândoi noaptea asta... — Rogojin! Unde-i Nastasia Filippovna? șopti prințul deodată și se ridică tremurând din tot corpul. Se ridică și Rogojin. — Acolo, șopti el, făcând semn cu capul spre draperie. — Doarme? șopti prințul. Rogojin îl privi iarăși fix, ca mai înainte. Dacă vrei, să mergem!... Numai tu să nu... fie, să mergem! Ridică perdeaua, se opri și iarăși se întoarse spre prinț. — Intră! șopti el, arătând spre perdea și invitându-l să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
el, făcând semn cu capul spre draperie. — Doarme? șopti prințul. Rogojin îl privi iarăși fix, ca mai înainte. Dacă vrei, să mergem!... Numai tu să nu... fie, să mergem! Ridică perdeaua, se opri și iarăși se întoarse spre prinț. — Intră! șopti el, arătând spre perdea și invitându-l să înainteze. Prințul păși într-acolo. — E întuneric aici, spuse el. — Ce să zic! mormăi Rogojin. — De-abia văd... patul. — Trage-te mai aproape! îl îndemnă încet Rogojin. Prințul mai făcu un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-mi dau seama ce să mă fac acum cu tine... Prințul asculta încordându-și toate puterile, ca să-l înțeleagă, continuând să-l interogheze cu privirea. — Tu ai făcut-o? întrebă el în sfârșit, arătând cu capul spre draperie. — Da... eu... șopti Rogojin și-și plecă ochii în pământ. Tăcură vreo cinci minute. Fiindcă mă gândesc, continuă deodată Rogojin, ca și cum nu și-ar fi întrerupt spusele de mai înainte, că, dacă te-apucă boala, criza și țipătul, atunci, din stradă sau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nimerește de-a dreptul în inimă... — Taci! Auzi? îl întrerupse repede Rogojin și se ridică speriat în capul oaselor. Auzi? — Nu! rosti prințul la fel de repede și speriat, privindu-l pe Rogojin. — Umblă cineva! Auzi? În salon... Ciuliră amândoi urechile. — Aud, șopti prințul cu convingere. — Umblă? — Umblă. — Să tragem zăvorul sau să nu-l tragem? — Să-l tragem... Traseră zăvorul de la ușă și se culcară din nou. Tăcură îndelung. Ah, da! spuse deodată prințul cu aceeași voce șoptită, tulburată și grăbită, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aude ne-a vede și trece la ordinea zilei. Oare un asemenea fapt e de natură a inspira iubire pentru partidul liberal? Nu mai vorbim de răscumpărare. Cea mai populară cestiune din România o numea onor. Costinescu. "Impusă din afară", șoptea d. Brătianu în Senat. A trata de cea mai populară o cestiune impusă este oare un fapt menit a inspira încredere în guvern și în partid? Dar nu e deputat roșu să nu aibă câte două - trei funcții deghizate sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
principiu s-a hotărât bunăoară o întîlnire între împăratul Francisc Iosif și Alexandru III al Rusiei. De această întîlnire se leagă mii de speranțe, dar și mii de nemulțămiri înlăuntru ca și-n afară. În momentul în care s-a șoptit despre o asemenea întîlnire se face un mare tărăboi de absolută autonomie în Camera provincială croată din Agram; sârbii catolizați ai celor trei regate de la sud ar vrea să anexeze jumătate Peninsula Balcanică și să înființeze sub auspiciile Habsburgilor o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
constatat de adevărate toate punctele. Acum ni se trimite din Galați o copie după raportul d-lui inspector general Dumitrescu, căruia îi facem în parte loc mai la vale. D. Petrovan a fost destituit și dat judecății juriului profesoral. Se șoptește însă că lucrurile ar fi a se face mușama. Noi, fără a crede, ne facem cu toate acestea ecoul acestui zvon și rugăm pe d. ministru al instrucțiunei să dea un comunicat în această privință. Dar iată raportul. [13 octombrie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că se esplică lucrul prin împrejurarea că am renunțat în genere de-a câștiga partida în contra României, deși contăm pe conlucrarea Rusiei. Ne înșelăm se vede, pentru că nu auzim decât ceea ce vorbește ambasadorul rusesc la Viena, nu însă și ceea ce șoptește însărcinatul cu afacerile Rusiei din București. Politica cabinetului nostru are de gând a aștepta un contraproiect, pe care-l va respinge daca se va depărta prea mult de anteproiect. Prin aceasta, se zice, va trece vremea și vremea ne va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vezi CONFESSIONAL POETRY), recomandând controlul și reticența, stăpânirea și domolirea "focului" prin control formal asupra expresiei poetice. În volumul Geography III, poezia "Crusoe in England" este un alt mesaj indirect, codat, al tumultului intern, al vulnerabilității care nu strigă, ci șoptește. Personajul lui Bishop este un nefericit care trăiește în Anglia, în exil, departe de insula sa, unde ajunsese să își creeze propriul univers, într-un peisaj bizar, înconjurat de animale. Recuperarea sa de pe insula îndepărtată nu a fost un serviciu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
nu numai că Îl numea Domn, ci Îi și invoca ajutorul”. Pantoleon și‑a exprimat mulțumirile pentru sfatul oferit de Ermolae. S‑a dus apoi În drumul lui. Era fericit să Își ridice sufletul și ochii trupești către Rai, În timp ce șoptea cuvinte de slavă și de laudă Domnului. Era recunoscător pentru că fusese mântuit de eroarea și Întunecimea idolilor. După moartea părinților, a slobozit pe toți sclavii, iar averea familiei a Împărțit‑o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
regenților, care și-au îndeplinit îndatoririle atât de prost, încât la șaptesprezece ani, atunci când a fost încoronat rege, era aproape analfabet. Era atât de nepregătit în privința discursului politic, încât la întrunirile cu nobilii venea însoțit de mama sa, căreia îi șoptea la ureche ce dorea să transmită, iar ea rostea dorințele regelui.„ Acest comportament era un indiciu clar al bolii de care suferea regele: dislexia, o deficiență prea puțin înțeleasă și studiată în acele timpuri. De exemplu, începea să citească un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
alt valet se ocupă de deschiderea obloanelor, apoi iese purtând patul de veghe pe care a dormit valetul principal. La ora șapte și jumătate valetul principal se apropie de patul regal și fără a atinge perdelele care coboară în jurul baldachinului șoptește:„Sire, este ora“.293 Apoi deschide ușa și în cameră pătrund primul medic și primul chirurg. Primul medic îl examinează pe rege și îi prescrie câteva remedii. Este o întâlnire formală, de care medicii profită pentru a solicita diverse intervenții
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și adormise târziu, dar când ploaia se opri, se trezi și rămase iarăși nemișcat pe prispă. Nemișcarea lui trează o făcu pe Catrina să se deștepte la celălalt capăt al prispei. - Ilie, ce e cu tine? De ce nu te culci? șopti ea. Moromete nu răspunse, dar tuși liniștitor. Totuși Catrina nu-și văzu de somn. Se întâmpla ceva în familie!? Poate plecarea lui Achim la București, dar despre asta se vorbise de prin iarnă, se gândiseră destul. În timpul mesei fusese pomenit
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
piardă ceea ce nu câștigaseră ce putea fi? Era deci limpede că 65numai Moromete singur era pricina propriilor sale gânduri și Catrinei i se păru atât de ciudat acest lucru, încât se închină. - Se vede că ai intrat în anul morții, șopti ea. Și își lăsă capul pe căpătâi, pomenind că așa se întâmplă când omul uită de Dumnezeu, uită și Dumnezeu de el și îl lasă singur în fața păcatelor. (Marin Preda, Moromeții) 1.Precizează două moduri de expunere existente în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu privire la fragmentele de mai jos: MANOLE: Din singurătate am purces să clădesc, dar, veșnic în vuiet și larmă ropotul de copite subpământene vine cu noaptea - și în vârtej cărămidă de cărămidă se sfarmă. Cu uitătură din altă lume tu îmi șoptești aceeași povață: jertfa! Ci eu, părinte, nu pot, nu vreau și nu pot! Pentru a fi bun de-o ispravă atât de întunecată, trebuie să fi clădit mai puține altare decât Manole și trebuie să fi fost cel puțin un
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
plan Gusev lovind aerul cu pumnul strâns. Intelectualul Los i se alătură în munca de agitație. Aelita sesi zează ocazia : „Sunt cu voi. Vă voi conduce în luptă !”. Sclavii se mobilizează. Gusev îl ia de rever pe Los și îi șoptește vigilent : „Nu-mi vine a crede... Nu e în firea aristocraților să organizeze revoluții”. Dar e prea târziu, mulțimile se dezlănțuie, urmează un soi de asalt marțian al „Palatului de Iarnă”. Victorie. „Ați cucerit puterea ! Aruncați armele ! Nu va mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
marțian al „Palatului de Iarnă”. Victorie. „Ați cucerit puterea ! Aruncați armele ! Nu va mai fi niciodată nevoie de ele pe Marte !”, grăiește cu elan regina revoluționară. Foștii sclavi o ascultă. Imediat se dovedește că multîncercatul Gusev avea dreptate : Aelita îi șoptește șefului gărzii ei personale să deschidă focul asupra insurgenților dezarmați și să-i împingă la loc în subsol. „Acum voi domni și voi guverna eu singură !”, triumfă Aelita - femeia marțiană voise și puterea executivă. Los nu pare de acord, întrucât
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
merge până la a anula și naționalismul ardelenesc în fața cufundării în Dumnezeu a lui Bologa. Plăcut este Domnului Dumnezeului nostru acela care se jertfește de bună voie pentru neamul părinților săi și pentru credința lor în vecii vecilor !... Pentru neamul părinților, șopti Apostol, adâncindu-și obrajii în mirosul de tămâie, uitând îndată cuvintele ca și cum mintea lui n- ar mai fi fost în stare să păstreze nici un înțeles... Finalul filmului este memorabil ca plastică a imaginii. „E cea mai bună secvență pe care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prim- plan pe pânza roșie prin care răzbate strălucirea soarelui, sirene, strigăt uriaș al mulțimii. O secvență demnă de Eisenstein sau Riefenstahl. Ea este precedată de un scurt cadru în mulțime, în care un tovarăș din echipa lui Pavel îi șoptește bătrânului comunist interpretat de Nucu Păunescu : „Ai să pici în fund, am fost numit directorul uzinei”. Este mecanismul pe care scenaristul Popovici îl va folosi cu măiestrie în tot filmul : contrapunctarea momentelor „înalte”, ideologice, morale, politice, cu frânturi „omenești”, „din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
descifra, eu citesc pe buze, de aceea te rog să nu duci mâna sau diferite obiecte În dreptul feței, nici să nu mesteci sau să ții capul În jos În timp ce vorbești. Dacă spui cuvintele rar, clar, fără să țipi sau să șoptești, păstrând un ton și un debit constant, imi va fi mult mai ușor să te ințeleg. Cu cât ești mai expresiv și folosești În timp ce vorbești și mimica și gesturile cu atât mă ajuți mai mult să țin pasul cu tine
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]