31,399 matches
-
mai puțin riscante, cu un potențial de scădere limitat. Odean, Strahilevitz și Barber (2005Ă au urmat studiul cu privire la impactul performanțelor trecute asupra alegerilor de investiții urmărind dacă investitorii demonstrează o mai mare ușurință în a răscumpăra titlurile asupra cărora au afișat un câștig în trecut în raport cu titlurile care le-au ocazionat pierderi. Pentru asta, ei au calculat procentajul de titluri vândute de investitorii care au fost răscumpărate pe doisprezece luni. Au diferențiat tranzacțiile ținând cont de rezultatul vânzărilor anterioare: dacă duseseră
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
din rarele variabile cu o influență semnificativă asupra proporției respective. Toate celelalte date fiind egale, femeile plasează în acțiuni cu 12% mai puțin din venitul lor pentru economii pentru pensie decât bărbații. Concluzie Este de notat că bărbați și femei afișează de asemenea o diferență de atitudine în raport cu riscul pe care este gata să și-l asume partenerul lor. Faptul de a avea un partener de viață puțin ostil față de risc sporește partea din plan alocată în acțiuni pentru un bărbat
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
este cel mai puternic. Kim și Park (1994Ă au urmărit performanțele cotidiene ale piețelor bursiere americane, engleze și japoneze și au testat dacă cele din ședințele precedând zilele libere sunt diferite de performanțele din zilele obișnuite. În Statele Unite, piețele au afișat performanțe cotidiene medii de zece ori mai mari în zilele precedând zilele libere iar piețele engleze și japoneze performanțe de cinci ori mai mari. Efectul este și mai clar pentru titlurile micilor societăți. Randamentul în zilele respective al celor 10
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
să asiste la seminar propiunându-le un cec de 20$ dacă o fac. Apoi au ridicat rata de participare la plan cu 4 luni și jumătate și 11 luni după seminar. Rezultatele arată că personalul netratat al departamentelor tratate de experiment afișează după seminar rate de participare mai ridicate cu 20 până la 30% decât personalul din departamentele netratate. Pentru că nu beneficiaseră de invitația de a merge la seminar, salariații netratatați ai departamentelor tratate s-au deplasat în număr mai mic decât salriații
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
multe luni după seminar, ratele de participare ale celor două grupuri nu prezintă diferențe semnificative. Prin intermediul conversațiilor și al imitării, normele sociale au reușit să omogenizeze comportamentele. Angajații departamentelor netratate nu au putut profita de un astfel de mecanism și afișează prin urmare rate de participare mai scăzute decât celelalte două grupuri. Rata de participare la planul de economii pentru pensie după seminar Personal tratat Personal netratat Departamente netratate 10% 8% 6% 4% 2% 0% După 4,5 luni După 11
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Deciziile luate nu au fost mai avizate în particular decât cele ale investitorilor individuali deoarece în medie acțiunile vândute de acluburi au depășit acțiunile cumpărate de cluburi cu 4,2% pe an. Dacă facem un total, cluburile de investiții au afișat performanțe (nete de cheltuieliă mediocre, fiind cu 3,7% pe an sub nivelul pieții și cu 2,3% mai puțin decât investitorii individuali pe an. Investitori individuali Cluburi de investiții 20% 15% 10% 5% 0% Performanțe brute Performanțe nete Sursă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cei vechi (care prezintă rate de contribuție în general mai mariă. În sfârșit, ei investesc 80% din economiile lor în fondul monetar care este fondul în lipsă și doar 16% în acțiuni, în timp ce cei vechi, lipsiți de opțiunea în lipsă, afișează o alocare mult mai riscantă (respectiv 8% și 73%Ă. Concluzie Lenea, incapacitatea de a lua decizii și teama că decizia luată este greșită sunt tot atâtea elemente care fac ca opțiunile în lipsă să câștige mai mult adeziunea decât
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o rentabilitate (istoricăă și un risc ridicate, probabilitatea ca performanța sa să fie negativă pe o anumită perioadă este cu atât mai puternică cu cât perioada este mai scurtă. Cu cât se alungește mai mult perioada, cu atât rentabilitatea medie afișată pe perioada respectivă este mai aproape de rentabilitatea istorică. Rentabilitățile extreme, foarte ridicate sau foarte slabe, devin din ce în ce mai puțin probabile. Efectul este același când dăm cu banul: probabilitatea ca «pajură» să ne facă să pierdem de trei ori la rând este
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de condițiile lor de locuire decât chiriașii și prezintă durate de ocupare a locuinței lor mult mai lungi. Probabilitatea ca un proprietar să își schimbe locuința în patru sau cinci ani este cu 23 de puncte mai mică decât cea afișată pentru un chiriaș. Pentru cel care accede primul, ea este doar cu 3,4 puncte mai mică decât cea a chiriașului. Chiriașii din locuințele sociale sunt mai puțin mobili decât cei din sectorul locuințelor particulare, dar diferența este destul de scăzută
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
sine. Venitul familiei ajustat prin mărimea și compoziția sa precum și nivelul respectului de sine sunt deci aici variabile de control. Rezultatele arată în mod foarte clar că după controlul după vârstă, sex și venit (sau nivelul respectului de sineă, proprietarii afișează o stare mai bună de sănătate generală decât chiriașii și indicatori particulari mai buni (capacități respiratorii, stare de sănătate generală, număr de maladiicronice, număr de simptome punctualeă. Doar presiunea arterială nu diferă semnificativ între proprietari și chiriași. Este remarcabil și
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de activități pentru pagini simple de prezentare. Paginile de prezentare pot avea imagini, audio și text. Formate acceptate: Adobe Reader (pdf), Microsoft Office (doc, xls, ppt), Flash (SWF) ce pot fi vizualizate direct În software-ul Qedoc. Documentele anexate sunt afișate folosind aplicații externe. Ecranul de Început conține controale pentru a Încărca module diferite de Învățare și informații generale despre aceste module, cum ar fi autorul, versiunea, titlul și descrierea. Adăugarea unui player: Elevii Își pot alege propriile lor background-uri
Caleidoscop by Mihaela Anușca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93346]
-
Nu au fost niște criterii clare, de exemplu anul ăsta cumpărăm numai 5% carte maghiară? Cumpărăm cărți, nu scaune. Aici vorbim, pe de o parte, despre nevoile bibliotecilor publice de carte școlară. Dar vine și criteriul valorii. Criteriile au fost afișate pe site și prezentate în anunțul public. De oportunitatea selecției unor titluri răspunde comisia. Pe de altă parte, bibliotecarii nu se subordonează ministerului, MCC doar dă niște bani prin acest program. Așa că trebuie să avem încredere în ceea ce ne cer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
fie declarați intelectuali. Adesea stăm cu toții de vorbă despre una, despre alta, așa, ca să ne treacă vremea și să umplem un timp mort. La nevoie, chiar ne pricepem la toate. Supărător mi se pare disprețul permanent, vizibil, ba chiar ostentativ, afișat de intelectualitate când discută în direct cu maneliștii. Dispreț voit față de niște interlocutori care de obicei păstrează mereu un ton respectuos și par mereu în defensivă în fața bombardamentului cu nume de opere și operete, baritoni și cântăreți „autentici“. Dispreț față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
pot utiliza gesturi accentuate, agresive și rectilinii, iar flegmaticii și sangvinicii cu un nivel scăzut de nevrozism și stabilitate pot manifesta gesturi nesigure, calme și curbilinii. Și în viziunea lui Joseph Messinger ,,anumite tipuri temperamentale au mai mare probabilitate să afișeze un anumit pattern gestual comparativ cu altele"36. Astfel, din perspectiva psihologului de origine belgiană, tipul ciclotim, picnic (gr. pyknos, gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor, dar cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturilor întâmplătoare, însă nu îndeplinesc o funcție mecanică, ci una comunicativă; b) gesturile mimate sunt cele în care emițătorul încearcă să imite o persoană, un obiect, o acțiune. Din categoria gesturilor mimate fac parte: 1) mimetismul social când, spre exemplu, afișăm un zâmbet larg la întâlnirea cu o persoană pe care nu ne face plăcere să o vedem; 2) mimetismul teatral încercarea deliberată de a imita anumite acțiuni, persoane; 3) mimare parțială în care performerul încearcă să imite obiecte, situații care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
siguranță, timiditatea); 8) relaxat (atribuit persoanelor dezinteresate, triste, lipsite de un țel); 9) pe vârfuri (oferă posibilitatea de a te apropia pe furiș sau de a începe să fugi după cineva); 10) legănat (este un mers demonstrativ, al persoanelor care afișează siguranță de sine); 11) inadecvat (cu pași foarte mari și cu elan nejustificat, exprimând lipsa de preocupare)133. Dacă un elev reușește să-și controleze expresiile faciale și mâinile, mișcările picioarele sunt cele care îl dau de gol. Dacă nu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
foarte frumos despre profesorul tău, dar înțeleg că au existat evenimente neplăcute...". De aceea, pentru o reflectare eficientă, este recomandabil ca mesajul să fie analizat din trei puncte de vedere: * conținutul său verbal; * sentimentele pe care le exprimă; * comportamentul nonverbal afișat de client. Procesul de reflectare este direct legat de feedback-ul pe care consilierul îl oferă. Feedback-ul "constructiv" (termen impus de literatura de specialitate americană și foarte popular în domeniul consilierii organizaționale) presupune respectarea unei reguli: consilierul formulează mai
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
care clientul le are în minte; * Consilierul este mult prea vorbăreț, elaborează prea mult pe marginea rezultatelor înregistrate de client, îndepărtându-se de esență. Consilierul ar trebui, în același timp, să fie conștient de aspectele verbale și nonverbale cu ajutorul cărora afișează interes și atenție în timpul sesiunii de discutare a rezultatelor evaluării. Maniera de discuție trebuie să fie una încurajatoare, care va atrage după sine un răspuns pozitiv al clientului cu privire la informațiile primite. Dacă se simte atacat sau descurajat, clientul va deveni
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
șansele de angajare/promovare și, în general, valoarea pe piața muncii. La nivelul organizației, o strategie de dezvoltare coerentă este comunicată angajaților și strâns legată de programele de training promovate. Un angajat care a beneficiat de training lucrează mai bine, afișează abilități de lucru în echipă superioare și justifică pe termen lung investiția companiei. Cu alte cuvinte, o organizație care pune accent pe dezvoltarea angajaților este mai productivă. Pe de altă parte, un astfel de mediu de lucru atrage forță de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
fie sub forma scrierilor criticilor. Cea mai mare parte a scrierilor non-canonice sunt texte cărora le-a fost atribuit caracterul de opere de artă, fiind publicate în cataloage ori expuse în galerii, editate în reviste de specialitate sau ziare ori afișate pe panourile stradale. Odată cu schimbările care au loc în câmpul practicii artei contemporane se produce și o reorientare a interesului de la teoretizarea câmpului cunoașterii estetice la construirea unei problematici practice a criticismului. Această (in)formare critică a studiilor vizuale contemporane
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Sebastian XE "Sebastian, Mihail" despre prietenul său de care s-a simțit trădat, ci de comentariile editorilor, prefațatorilor, recenzenților. M.I.: Da, ai dreptate, dar asta se întâmplă abia acum, e ceva recent. Iar recenziile și toate celelate nu sunt adevăruri afișate pe toate gardurile. În America se scriu miliarde de lucruri, iar oamenii nu țin minte nimic și nu se citesc. Eu îi știu pe cei care cunosc problema și nu cred că asta e explicația. S.A.: Dar legătura directă între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
exclude, spre exemplu, „depunctarea” (de către 173 Gr. C.) a unor „tratamente” aplicate operei lui Eminescu. Aici modelul istoricului literar nu pare a fi G. Călinescu ci, mai curând, E. Lovinescu, cel care sancționa „tradiția”, vedea „reacționarism” și unde nu era, afișând un europenism ce va alina suferința multor critici români asupriți de dogmatismul național comunist dintre anii ’70-’90 ai veacului trecut. Se făcea alergie la orice adiere a curentului autohtonist, încât și Blaga era văzut doar ca unul care introdusese
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
exclude, spre exemplu, „depunctarea” (de către 173 Gr. C.) a unor „tratamente” aplicate operei lui Eminescu. Aici modelul istoricului literar nu pare a fi G. Călinescu ci, mai curând, E. Lovinescu, cel care sancționa „tradiția”, vedea „reacționarism” și unde nu era, afișând un europenism ce va alina suferința multor critici români asupriți de dogmatismul național comunist dintre anii ’70-’90 ai veacului trecut. Se făcea alergie la orice adiere a curentului autohtonist, încât și Blaga era văzut doar ca unul care introdusese
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a fost cooptarea judecătorilor (și a avocaților) din statele membre din partea Curții. Aceasta a creat domeniul juridic comunitar și a oferit oportunități subiecților individuali, avocaților și tribunalelor naționale să-și poată urma propriile interese prin participarea lor. Curtea s-a afișat ca protectoare a judecătorilor și a tribunalelor naționale inferioare și a intereselor individuale în fața statului. Curții oferă deci tribunalelor inferioare gustul puterii, dar în același timp își extinde propria legitimitate prin intermediul autorității care emană din sprijinul judecătorilor și a tribunalelor
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Tabelul 5.2 prezintă jocul introducerii acestei inițiative, un joc care se aseamănă mult cu binecunoscuta "dilemă a prizonierului". Diversele celule prezintă opțiunile celor două state membre, între a coopera și a fugi de obligațiile Tratatului. În interiorul fiecărei celule sunt afișate rezultatele, în termeni economici, pentru fiecare stat membru. Dilema este că, din perspectiva individuală a fiecărui stat membru, indiferent de ce ar alege celălalt, există un stimulent pentru a se sustrage dispozițiilor Tratatului. Rezultatul este că nici unul dintre statele membre nu
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]