10,371 matches
-
Sud, care putea fi util pentru orașele și prinții din nordul Germaniei. Margareta a murit subit la bordul navei ei în Flensburg Harbor la 28 octombrie 1412. Sarcofagul ei, realizat de sculptorul Lübeck Johannes Junge în 1423, se află în spatele altarului mare în Catedrala Roskilde, aproape de Copenhaga.
Margareta I a Danemarcei () [Corola-website/Science/319114_a_320443]
-
laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante: În interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească. Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica "„al fresca”" (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
2004 a județului Vaslui la numărul 407, având codul Biserica se află în centrul satului. În partea de sud a bisericii se găsește clopotnița de lemn. Construcția este alcătuită din bârne transversale dreptunghiulare. Prezintă o absidă pentagonală pe latura estică (altarul). Intrarea se face pe latura de vest, printr-un pridvor de lemn. Ca și alte biserici de lemn din județ, nu are turlă. Construcția este acoperită cu tablă.
Biserica de lemn Sf. Voievozi din Tanacu () [Corola-website/Science/319165_a_320494]
-
Anul 1808. Popa Irimie...paroh în Surduc”. Mai încolo, se continuă inscripția astfel: ”...chitorii bisericii Vese Luca, Vese... Vese Toader, Iovan Petru”. Pe același perete, în alt loc, scrie: ”Biserica s-a reparat în 1887”. Pe suprafața peretelui nordic al altarului, lângă imaginea lui „Isus in potir”, se mai văd doar frânturi din pomelnicul ce se putea citi aici odinioară. La muzeul Țării Crișurilor din Oradea se păstrează o piesă de etnologie juridică, deosebită prin forma și destinația ei. Este vorba
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
rol fonic, nu avea la început această înfățișare. Învelișul de tablă a schimbat și linia coifului, a săgeții. Unele particularități constructive le vom găsi în rezolvările închiderii spațiului în interior, la absidă. De la peretele iconostasului și până în dreptul mesei din altar, se află o învelitoare arcuită sub forma unui trunchi de con. Semicercul mic se reazemă pe arcul direct proporțional care, la rândul său, este susținut de bârna orizontală ce mai are și funcția de a lega cei doi pereți extremi
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
putea să fie transformată într-o biserică de zid păstrându-și în același tip vechimea. Aspectele constructive ale edificiului vin să întărească această ipoteză. Lemnul, care apare de sub zidărie în dreptul ferestrelor ar putea fi rezultatul unei astfel de situații. Absida altarului, aproape semicilindrică, păstrează în partea inferioară mult mai bine conturat, urmele unui plan poligonal cu cinci laturi. Referitor la edificarea acestei biserici și legarea acestui moment de Popa Ursu din Cotiglet, copist ce a trăit până în jurul anului 1700, trebuie
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
diversele surse bibliografice sunt de acord, trebuie precizat faptul că în funcție de autor, această inscripție este plasată în două locuri diferite. Primul loc stipulat este peretele vestic al naosului iar cel de-al doilea fiind în interior, pe un perete al altarului. Din păcate, în prezent, biserica are interiorul căptușit cu un înveliș proaspăt de scândură, astfel încât nu se mai pot vedea fragmente din pictura ce altădată împodobea pereții bisericii. Această pictură a fost finalizată după o perioadă de câțiva ani. O
Biserica de lemn din Subpiatră () [Corola-website/Science/319217_a_320546]
-
interioară este executată din nuiele împletite, susținută pe dosul ei, în pod, de o structură de nervuri de lemn. Construcția se distinge de la prima vedere prin planul articulat, în cruce, cu abside laterale bine dezvoltate, egale în dimensiuni atât cu altarul cât și cu pronaosul. Pronaosul este de fapt aproape complet integrat spațiului interior central. Acesta din urmă este la rândul lui unit cu cele două abside laterale într-un larg oval, acoperit de o boltă centrală și calote la capete
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
de fapt aproape complet integrat spațiului interior central. Acesta din urmă este la rândul lui unit cu cele două abside laterale într-un larg oval, acoperit de o boltă centrală și calote la capete. Spre răsărit, despărțit de iconostas, stă altarul. Iconostasul prezintă o lucrătură sculptată filigran, de bună calitate, de inspirație brâncovenească, posibil târzie. La schimbarea radicală care a avut loc între 1883-1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Constantin Istrătoiu. Acest lucru dovedește o rupere voită de
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
inele ce creează impresia unui lanț. Deasupra ușilor împărătești se desfășoară un brâu în relief, pictat cu motivul torsadei și volutei, al dinților de ferăstrău, romburi și acolade ce continuă și pe pereții laterali, la același nivel sub forma torsadei. Altarul păstrează, de asemenea, câteva scene și chipuri de Sfinți, în aceeași cromatică plăcută ochiului, cât și o Sfântă Masă din piatră cioplită și unele obiecte de cult, cum ar fi o cruce de lemn sculptată, două cădelnițe și câteva sfeșnice
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
de către iconograful Dorel Beșleagă din Sibiu. Aspectul actual al bisericii este rezultatul transformării imediat după 1923, când se tencuiesc pereții, se măresc ferestrele și se face o nouă învelitoare de tablă. Edificiul are planul și volumetria specifică zonei, dreptunghiular cu altar pentagonal decroșat, și două intrări - una la vest și cealaltă la sud. Înfățișarea nu mai este însă la fel de armonioasă că aceea surprinsă de Tache Papahagi în 1923. Cele două clopote au inscripții de la 1877 și 1879. În biserică se păstrează
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
Numele Quetzalcoatl înseamnă, literal, șarpele înaripat - Quetzal Serpiente. La maiași se numea Kukulkan și la Quiche se numea Gucumatz. Cecrope I, primul rege mitic al Atenei era pe jumătate om, jumătate șarpe. Era reprezentat ca exemplul de pe o friză de pe altarul lui Zeus din Pergam (Pergamum). În cultura egipteană antică găsim imagini cu Sobek, zeul cu cap de crocodil și cu Unas, considerată o rasă de ființe reptiliene. În scrierile și legendele din India, Naga (devanagari: नाग) sunt descrise
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
Cuvioasa Paraschiva” din Drăganu-Olteni a dăinuit vreme de peste două veacuri în locurile de tainică frumusețe scăldate de firul argintiu al Băscovelului. De la întemeierea ei între datina străbună, biserica a luminat cu adevăruri eterne sufletele locuitorilor din Drăganu, până când un nou altar al credinței în veșnicie a fost înălțat în centrul satului. De atunci, această bijuterie în lemn a fost uitată și doar vremelnicii căutători de comori tăinuite ale neamului i-au trecut cu pioșenie pragul șubrezit de ploi. În istoria monumentului
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
din obștea satului, pe slujitorii dintru început al bisericii: Păun erei, Dumitru erei, Vladu, Pavel și Tudor, care au contribuit la desăvârșirea importantului act ctitoricesc, după moartea dascălului Ilie. Testamentul în limba greacă incizat pe latura de sud-est a absidei altarului, în interior, relevă destinația atribuită de Ilie dascălul moșiei cumpărate de el în București: împroprietărirea țăranilor lipsiți de pământ care veniseră într-un număr apreciabil din Oltenia și se stabiliseră în acest loc, proveniență confirmată, de altfel, prin oiconimul „Olteni
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
Vasile, preot paroh Banică Vasile prin osteneala și sârguința celor 60 de familii ale acestei enorii. S-a sfințit astăzi 1 iulie 1979 de către P.S. Episcop Vicar Gherasim Piteșteanu".” Biserica este monument istoric, construită în formă de corabie, compusă din altar, naos, pronaos și pridvor, cu o turlă închisă, așezată pe naos și pridvor, acoperită cu șiță. Corpul bisericii în suprafață de 67 mp (L = 15 m, l = 4,60 m), este din lemn și cărămidă, așezat pe o temelie din
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
L = 15 m, l = 4,60 m), este din lemn și cărămidă, așezat pe o temelie din bolovani de râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și pictați, iar pe jumătatea pereților naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal și boltit cu o fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri pentru acces. Naosul este boltit cu ferestre
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
temelie din bolovani de râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și pictați, iar pe jumătatea pereților naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal și boltit cu o fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri pentru acces. Naosul este boltit cu ferestre mici pe pereții de nord și sud, pronaosul este mai mic, prevăzut cu două ferestre
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
hramului: Soborul Îngerilor, databilă la mijlocul secolului al XIX-lea. În urma renovării bisericii, efectuată în 1997, la interior a fost retencuită și pictată. La exterior, lucrarea a fost oprită, bârnele rămânând aparente. Și astfel planul pereților, de străveche formă românească, cu altar, decroșat, poligonal (cu cinci laturi) dar și cu pronaos poligonal, a putut fi clar deslușit, în culoarea lemnului. Au fost aduse la lumină: brâul sculptat în "frânghie", iscusitele îmbinări în "coadă de rândunică"; temelia, dispusă în trepte; consolele, cu crestături
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
cu Iisus și Maria; Deisis, cu Maria și Ioan, alături tronului. În fruntea acestora, vom așeza însă panoul circular cu Maria Platitera și arhanghelii, cu frumusețea originară bine conservată. Icoanele, mari, de 0,96 m/0,65 m, aflate în altar, cu reprezentarea Sfântului Ioan și respectiv a Sfântului Nicolae, își mărturisesc data și zugravul, în zapisul platnicului, de pe ultima menționată: "prin evlavia și cheltuiala robului lui Dumnezeu Racoviceanu Apostol, 1838 decembrie 4, Ghermano, ierom(onah)zograf". Foarte valoroase sunt și
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
r]aiu Mihai Apafi”". Păstrează urme din pictura murală, realizată la o dată necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le cunoaștem. Clopote: unul de 30 de kg, unul de 40 de kg, turnate în 1930 în București
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
dată el se arătă vesel; privirea lui aspră se îndulci și făgădui că acum, find împărat, lucrurile aveau șă se îmbunătățească. A-l îndepărta pe bietul său asociat fu pentru el o chestiune de moment. Jurase solemn, la picioarele sfintelor altare, că nu primea puterea decât spre a-l ajuta pe nepotul său Alexe. Dar o lună mai târziu, după instigațiile lui, senatul hotărî că nu era nevoie decât de un singur șef în fruntea monarhiei și că trebuia prin urmare
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
fi pus orașul în pericol. Din acele vremuri provine numele, Turnul Trompeților. În turn a fost reținut Vlad Țepeș în anul 1476, după conflictul cu regele Matia Corvin. Pe pereții interiori pot fi admirate picturi murale executate în sec.XIV-XV. Altarul este compus din trei părți, iar triptichonul a fost realizat în 1480. Picturile acestuia reprezintă suferințele lui Isus. Cel cu imaginea lui Isus crucifiat, sub brațul drept se poate oberva imaginea Vienei, fapt prin care se dovedește că tablourile au
Biserica Sfânta Margareta din Mediaș () [Corola-website/Science/315512_a_316841]
-
Gavriil”. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul AB-II-m-A-00314 . Are 14,50 m lungime și 5,40 m lățime și prezintă stilul simplu hunedorean al bisericilor de lemn: navă, pronaos cu o clopotniță scundă, în interior altarul are o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]