KorAP: Find »[drukola/base=ambasador & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...354 355 356 ...547 >

13,659 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833

ascultat, poate chiar înregistrat, ar fi fost o dovadă că, la aranjamentul lor, neonest, noi am fi acționat pe același sistem. Întors în liniștea biroului meu de la parter, detașându-mă de tensiunea ședinței, mi-am dat seama că, în fapt, ambasadorul și colaboratorul său apropiat au așteptat trecerea curierilor ca să poată organiza în siguranță ședința de sancționare a diplomatului, pentru a evita transmiterea în țară a făcăturii ce trebuia să se soldeze cu trimiterea de la post înainte de termen a singurului diplomat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
și o donație de carte românească bibliotecii unde se organiza manifestarea. Discutasem cu Ardeleanu toate detaliile organizatorice, aveam aprobarea lui să scot din magazia misiunii filmul și cărțile. Sâmbătă dimineața, când l-am căutat, cifrorul mi-a spus că "Tovarășul ambasador cu soția și cu șoferul și femeia de serviciu au plecat înainte de orele 8,00 din misiune cu mașina oficială". Am decis imediat să apelez la tehnicienii de la ARO și la mașina lor, cu care am plecat și am realizat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
de casare. Comisia fusese numită și comunicată la București, înainte de memorabila ședință. În mod firesc, eram șeful comisiei, Opriș și Dobre erau membri ai comisiei. Cu toate aceste precizări între Centrala M.A.E. și ambasadă, de luni, 26 ianuarie, ambasadorul și Dobre au început să facă ei doi inventarul, activitate care le dădea prilejul fericit de a fi aproape toată ziua împreună și a "uda" cum se cuvine, cu pahare pline cu vin din magazia misiunii, fiecare oră de muncă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
istovitoare în numărarea obiectelor de inventar și, în mod firesc, sticlele care se destupau erau golite de conținutul bahic și scăzute ca fiind alterate din cauza umidității specifice orașului Lima. Sâmbătă, 31 ianuarie, Dobre mi-a comunicat că "cu participarea tovarășului ambasador" a fost finalizat inventarul, pe care mi l-a prezentat, inclusiv cu propunerile de casare. I-am spus lui Dobre să-l invite pe Oprișan, să facem analiza propunerilor. Păi, ce analiză să facem, dacă tovarășul ambasador a fost deja

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
cu participarea tovarășului ambasador" a fost finalizat inventarul, pe care mi l-a prezentat, inclusiv cu propunerile de casare. I-am spus lui Dobre să-l invite pe Oprișan, să facem analiza propunerilor. Păi, ce analiză să facem, dacă tovarășul ambasador a fost deja de acord cu aceste propuneri, trebuie numai semnat de dumneavoastră și de noi, membrii comisiei. Cu un ton ferm și chiar puțin ridicat, i-am cerut lui Dobre să-mi aducă instrucțiunile trimise de la minister prin curier

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
este întrunită, conform dispozițiilor conducerii M.A.E. Tovarășe Oprișan, vă rog să scrieți dumneavoastră procesul-verbal al ședinței de constatare a comisiei. Începem cu mobilierul, dați-mi procesele-verbale ale inventarelor fiecărei camere din toată ambasada. Cum, chiar și de la tovarășul ambasador? Desigur, s-a făcut o verificare a inventarului înainte de sosirea sau la sosirea noului șef de misiune? Nu, replică Dobre. N-am știut că trebuia. Necunoașterea legii nu este o scuză, tocmai de aceea se cer de către Direcția Administrativă aceste

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
replică Dobre. N-am știut că trebuia. Necunoașterea legii nu este o scuză, tocmai de aceea se cer de către Direcția Administrativă aceste inventare periodice. Deci, la lucru. Cine semnează pentru mobilierul din apartamentul șefului de misiune, mă interogă Dobre? Dacă ambasadorul sau soția nu vor să semneze, conform normelor, semnează femeia de serviciu, care are obligația să facă curat acolo și poate sesiza orice lipsă sau deteriorare a mobilierului. După mobilier, am luat la verificare operele de artă. Tovarășul consilier, aici

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
soția nu vor să semneze, conform normelor, semnează femeia de serviciu, care are obligația să facă curat acolo și poate sesiza orice lipsă sau deteriorare a mobilierului. După mobilier, am luat la verificare operele de artă. Tovarășul consilier, aici, tovarășul ambasador a dispus să casăm trei tablouri și două covoare. Tovarășe Dobre, nu știu dacă șeful misiunii sau dumneata faci asemenea propuneri, comisia este aceea care propune sau decide asupra stării fiecărui obiect de inventar. A casa un tablou este culmea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
din neatenția unui invitat. Observ că nu prea cunoști normele și reglementările ministerului, în schimb ești pus pe căpătuială. Dobre se schimbă la față și începu să se bâlbâie: Tovarășe consilier, ăăă, știți eu, ăăă, fac ce îmi spune tovarășul ambasador, eu, ăăă, nu am luat, ăăă, nimic, puteți să veniți la noi, ăăă, să vedeți, ăăă, că nu avem, ăăă, nimic din inventarul, ăăă, ambasadei. Deci, cu alte cuvinte, încerci să îmi spui că farfuriile și tacâmurile sunt în apartamentul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
din inventarul, ăăă, ambasadei. Deci, cu alte cuvinte, încerci să îmi spui că farfuriile și tacâmurile sunt în apartamentul șefului de misiune. Da, confirmă Dobre, aproape tremurând. Foarte bine, trece pe inventar, adevărul: "se găsesc în sufrageria șefului de misiune". Ambasadorul are dreptul să utilizeze inventarul ambasadei, întrucât acolo se pot organiza mese cu invitați mai deosebiți. Chiar și acolo se pot întâmpla accidente, să se spargă ceva sau să se deterioreze, procedura este similară, scăderea se face tot pe bază

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
regulamentele ministerului. De ce nu sunt aduse la zi fișele de consum de la băuturi? Păi, n-am avut timp, după ce am dat cadourile de Crăciun și Anul Nou. Câte cadouri ați dat și cui? Vezi că eu am lista aprobată de ambasador la mine în birou. Din nou, Dobre se schimbă la față. Dacă nu mă înșeală memoria, s-au trimis la președinție două pachete, total 10 sticle de vin (6 și 4); trei la Ministerul de Externe, tot 10 sticle (4

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
de vin alb românesc, primit de ei de la delegația din Muscel de luna trecută. În generozitatea mea, sunt de acord și poți să treci cinci sticle de vin alb în contul acestei manifestări. Despre celelalte 15 sticle, discuți cu tovarășul ambasador și găsiți o soluție. Noi, comisia, vom trece altfel lipsă în gestiune. Faceți noul proces-verbal conform constatărilor noastre de astăzi și să fie gata să-l semnez înainte de plecarea la București. Îți amintesc că peste 18 zile voi părăsi ambasada

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
de spoliere a bunurilor M.A.E. din ambasadă l-a făcut pe Dobre să-și schimbe, cel puțin aparent, comportamentul față de mine în ultimele trei săptămâni de activitate în Lima. 13. O bucurie, o satisfacție neașteptată Relațiile mele cu ambasadorul erau "cordiale". Nu mai făceam orele de spaniolă, nu mă mai chema prea des la taclale, ceea ce era benefic pentru munca ce o aveam de făcut. În plus, după ședință, mi-am permis să fac mai multe deplasări în oraș

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
altfel înscrisă în pașaport, din cauza, probabil, a posibilei mese la restaurant în Lima oferite și fostului consul, fie funcționarul își însușise suma încasată, dar rămasă netrecută în registrul operațiunilor consulare. Deci, mă gândeam eu, portarul misiunii îl turnase pe consul ambasadorului, de această dată existând cel puțin suspiciunea unei posibile infracțiuni. Când am avut convingerea că nu greșeam în ceea ce privește scăparea, voită sau nevoită, a fostului lucrător consular, am decis că este corect să îl informez pe șeful misiunii. I-am cerut

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
cerut să mă primească pentru o convorbire ceva mai importantă. Deși nu avea nimic în program, cel puțin oficial, m-a primit abia după două zile: Te ascult, tovarășe diplomat. Încă de la sosirea mea la post, mi-ați cerut, tovarășe ambasador, să controlez activitatea consulară de la sosirea dumneavoastră la ambasadă și să vă informez dacă voi constata unele neregularități. Până în prezent, mai exact până săptămâna trecută, nu aveam nici un motiv să am îndoieli referitoare la corectitudinea activității acestui serviciu al misiunii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
umbră de satisfacție pe fața lui. Îmi este greu să acuz direct și ferm, dar vă voi relata cazul. Am primit săptămâna trecută pe o româncă rezidentă în Peru. Știu, ai vorbit cam mult cu ea, nu se putu abține ambasadorul să mă atace. Este obligația noastră să fim deosebit de atenți cu concetățenii noștri când aceștia vin la noi, în ambasadă, să-i ascultăm cu răbdare, chiar dacă avem mult de lucru. Întâmplător, românca noastră este o persoană cultă, care, în Arequipa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
s-a putut întâmpla. Poate a uitat pur și simplu, fiind probabil grăbit să nu o facă pe solicitantă să aștepte prea mult. Nu, tovarășe, am avut dreptate când mi-am spus părerea despre el că nu este cinstit. Tovarășe ambasador, aș mai avea o problemă să o supun atenției dumneavoastră. Peste aproape două săptămâni se va încheia detașarea mea în Peru. Vă rog să dați instrucțiuni administratorului să-mi rezerve un loc la o companie aeriană să pot părăsi Lima

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
economicoasă ar fi Lima-New York, iar de la New York cu TAROM la București. Nu, tovarășe diplomat, o să pleci pe unde ai venit. Cum decideți dumneavoastră, important este să ajung acasă, la familie, cât mai repede. Vă mulțumesc. Am ieșit din biroul ambasadorului cu zâmbetul pe buze. Sugestia rutei era doar o probă de verificare, pentru mine, a atitudinii activistului ajuns "șef al unei misiuni diplomatice", care după mai bine de un an nu reușise să învețe nimic din specificul acestei activități și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
mai bine de un an nu reușise să învețe nimic din specificul acestei activități și pe care nu îl interesau instrucțiunile M.A.E., ci numai să nu-mi facă mie pe plac. De fapt, mie îmi era teamă că ambasadorul ar putea să-mi schimbe ruta. Revederea Madridului, după ce avusesem o scurtă experiență latino-americană, mi se părea o șansă în plus în înțelegerea frumuseților capitalei Imperiului hispanic. Aveam siguranța că voi avea mare încântare să revăd Madridul, să mă bucur

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
mi se părea o șansă în plus în înțelegerea frumuseților capitalei Imperiului hispanic. Aveam siguranța că voi avea mare încântare să revăd Madridul, să mă bucur din nou de amabilitatea lui Paul Moldoveanu și de plăcerea de a răspunde invitației ambasadorului nostru din Spania, să-i povestesc despre frumusețile Perului, despre reflectarea imaginii metropolei în Lima, socotită cândva al doilea oraș al Spaniei, după Madrid. Desigur, nu mi-ar fi displăcut să trec pe la New York, să inspir puțin aer american, dar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
rămas bun, la Ministerul de Externe, în primul rând, apoi la Ministerul Culturii, care îmi facilitase cu o promptitudine deosebită cele două manifestări în limita a două luni. Din păcate, nu am reușit să-i fac o vizită de adio ambasadorului Franței, cu care reînnoisem o relație excelentă, dar care era plecat într-o minivacanță, în afara Perului. I-am lăsat numai o scrisoare în care mi-am exprimat omagiile și speranța de a ne reîntâlni, undeva, în Europa. Mi-am rezervat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
de la colegii de la Moscova, la terminarea misiunii de opt ani, la Ambasada României din capitala imperiului sovietic. Duminică seara, după excursie, la ambasadă mă aștepta chiar o surpriză plăcută: colegii, cu sprijinul familiei administratorului și cu acordul de principiu al ambasadorului, pregătiseră o masă de adio. Era prima după incidentul de la ședința de partid, unde șeful eșuase în planul său de sancționare a singurului diplomat care mai rămânea în misiune după plecarea mea. Administratorul, care, de când îl trimisese șeful lui să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
lui să îmi cumpere biletul de plecare, devenise tot o miere, se oferea să îmi facă diverse servicii, de care nu aveam nevoie, ne aștepta la poartă. Masa, deși eram puțin obosit, a decurs în bune condiții. Erau prezenți toți, ambasadorul cu soția erau bine dispuși, cred că el și administratorul "luaseră ceva la bord" și îndemna să începem masa, grătarul deja sfârâia cu insistență, paharele erau umplute, masa aranjată, participanții se adunaseră în sala de primire care dădea spre terasă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
terasă. Sărut mâna, bună seara, am înțeles de la Dobre că vreți să îmi spuneți ceva. Tovarășe diplomat, ne-am gândit că la încheierea misiunii aici e bine să ne despărțim tovărășește. Așteptăm să ne spui câteva cuvinte. După dumneavoastră, tovarășe ambasador, așa cum ați decis și la sosire. Atunci, să mergem. Mi se părea puțin cam absurd să fiu așteptat de ambasador și de soția lui. Era împotriva oricărei reguli de protocol, dar, probabil, se obișnuia la reuniunile tovărășești ale județenelor de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
că la încheierea misiunii aici e bine să ne despărțim tovărășește. Așteptăm să ne spui câteva cuvinte. După dumneavoastră, tovarășe ambasador, așa cum ați decis și la sosire. Atunci, să mergem. Mi se părea puțin cam absurd să fiu așteptat de ambasador și de soția lui. Era împotriva oricărei reguli de protocol, dar, probabil, se obișnuia la reuniunile tovărășești ale județenelor de partid. Am decis să nu fac nimic care ar putea deranja gândirea majorității, să mă supun întocmai regulilor gazdei. Am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]