24,313 matches
-
securității, existente sau potențiale, sunt mult mai mari decât resursele pe care le-am avea la dispoziție să le combatem. Pornind de la această constatare, Donald Snow definește riscul ca o ecuație: RISC = AMENINȚARE - CAPABILITATE (Snow, 2007, p. 168). Intensitatea unei amenințări depinde de aspectele reale sau percepute asupra securității (vezi figura 2.2.). Așadar, termenul de risc este dependent de cele două dimensiuni ale securității, cea obiectivă și cea subiectivă. De aici, interpretările diferite ale europenilor și americanilor asupra terorismului internațional
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este dependent de cele două dimensiuni ale securității, cea obiectivă și cea subiectivă. De aici, interpretările diferite ale europenilor și americanilor asupra terorismului internațional ca risc de securitate. La nivelul politicii de securitate este treaba decidenților politici să aleagă acele amenințări care vor fi combătute și anulate sau să propună strategii de management al riscurilor. De asemenea, dacă se constată o percepție obsesivă a unor amenințări ireale, pot fi propuse strategii de comunicare publică. Reducerea riscului sau combaterea amenințării se poate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
risc de securitate. La nivelul politicii de securitate este treaba decidenților politici să aleagă acele amenințări care vor fi combătute și anulate sau să propună strategii de management al riscurilor. De asemenea, dacă se constată o percepție obsesivă a unor amenințări ireale, pot fi propuse strategii de comunicare publică. Reducerea riscului sau combaterea amenințării se poate face și prin creșterea capabilităților de adresare, a elementelor puterii naționale. În termeni de politici publice, aceasta Înseamnă creșterea resurselor pentru rezolvarea unor probleme de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
aleagă acele amenințări care vor fi combătute și anulate sau să propună strategii de management al riscurilor. De asemenea, dacă se constată o percepție obsesivă a unor amenințări ireale, pot fi propuse strategii de comunicare publică. Reducerea riscului sau combaterea amenințării se poate face și prin creșterea capabilităților de adresare, a elementelor puterii naționale. În termeni de politici publice, aceasta Înseamnă creșterea resurselor pentru rezolvarea unor probleme de securitate națională. Schimbând perspectiva, dacă s-a luat decizia politică de elaborare a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
creșterea capabilităților de adresare, a elementelor puterii naționale. În termeni de politici publice, aceasta Înseamnă creșterea resurselor pentru rezolvarea unor probleme de securitate națională. Schimbând perspectiva, dacă s-a luat decizia politică de elaborare a unei strategii pentru combaterea unor amenințări, există un alt fel de risc potențial, riscul ca strategia să eșueze (riscul strategic). După modelul Lykke Jr., riscul este reprezentat grafic de unghiul format de dezechilibrul dintre cei trei piloni: obiective - căi - resurse. În mod normal, orice strategie prezintă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
că existența normelor și a instituțiilor liberal-democratice reprezintă o sursă de securitate și progres, atât din punct de vedere intern, prin intermediul statului de drept, cât și internațional. În același timp, absența unor astfel de instituții este percepută drept o potențială amenințare la adresa libertății și a securității interne, dar și a stabilității internaționale. În spiritul acestei viziuni, șefii statelor membre ai Conferinței pentru Securitate și Cooperare În Europa (CSCE), de pildă, arătau că doresc să „acționeze pentru construirea, consolidarea și Întărirea democrației
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În reconcilierea adversarilor formali, În contracararea neoizolaționismului celei mai mari puteri a lumii și În promovarea noilor standarde de consultare și cooperare Între membrii săi. Toate aceste elemente sunt fundamentale pentru securitate și prosperitate În Europa, chiar și În absența amenințării sovietice postbelice (Wörner, 1991). NATO se Înscria astfel În tendința generală de a promova valorile și normele democrației liberale În fostele state comuniste. Departe de a fi irelevantă În acest scop, alianța era necesară pentru a Împiedica Europa, mai mult
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mult ca niciodată, să recadă În capcanele naționalismului, pentru a susține legătura transatlantică și pentru a evita noi conflicte În interiorul granițelor NATO (Wörner, 1990). Noul Concept Strategic al Alianței (1991) lega prioritatea de a promova instituțiile liberal-democratice de definirea noilor amenințări. Conform noului concept, capacitatea de a acționa efectiv ca o alianță ar trebui să fie menținută, Însă organizația ar trebui să se concentreze În primul rând asupra riscurilor neconvenționale. Este mai puțin probabil ca riscurile securității aliate să rezulte dintr-
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
conservă este liberalismul nostru - extensia sa În timp și spațiu” (Lindberg, 2004, p. 4). Neoconservatorismul surprinde deci o interpretare particulară a temelor liberale și caută să descopere când și de ce, din perspectiva neoconservatorismului, gândirea politică liberală ar fi devenit o amenințare pentru propriile principii fundamentale. După cum explica Kristol (1983), neoconservatorismul este „reformist”. El Încearcă să „meargă dincolo” de liberalismul contemporan În așa fel Încât să corecteze „versiunea amețită a liberalismului care este ortodoxismul de azi” (Kristol, 1983, p. 1975). În esență
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
politici externe a Europei. Aceasta ne readuce În față criticii realiste a neoconservatorismului, menționate la Începutul capitolului. Așa cum am arătat mai sus, neoconservatorii i-au acuzat pe realiști de a se fi depărtat de la virtutea politică ceea ce ar reprezenta o amenințare pentru identitatea națională a SUA. În schimb, realiștii le răspund neoconservatorilor că așa-numita politică de virtute pe care o promovează ignoră necesitatea prudenței În mediul internațional anarhic, ceea ce poate duce cu ușurință la dezastru. Din acest punct de vedere
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1991, Stephen Walt scria un articol despre renașterea studiilor strategice și de securitate (Walt, 1991) În care enunța definiția securității așa cum era ea percepută În acel moment În comunitatea academică și a decidenților politici: securitatea poate fi definită ca studiul amenințărilor, utilizării și controlului forței militare. Ea examinează condițiile care fac utilizarea forței probabilă, felurile În care utilizarea forței afectează indivizii, statele, societățile și politicile specifice pe care statele le adoptă În vederea prevenirii sau a participării În război (Walt, 1991, p.
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
strategice (petrol, gaze, apă etc.) și de populație. În aceste condiții, teoriile balanței de putere sau ale blocării reciproce (deterrence theory) nu mai puteau explica securitatea. În plus, evoluția istorică arată că și scopurile securității pot fi schimbate. Odată cu dispariția amenințării atacului nuclear, supraviețuirea statului nu mai este văzută În aceiași termeni, pentru că alți factori, În general interiori lui, Încep să fie relevanți În dezbaterea noțiunii. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că transformarea nu a fost radicală. Multe dintre studiile
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
conceptului, la baza cărora stă poziția enunțată de Krause și Williams: securitatea este o condiție variabilă - dacă putem să fim de acord cu ideea lui Thomas Hobbes, anume că frica de moarte este adevărata condiție umană, sursele acestei temeri (și amenințările mai puțin fatale) variind În mod drastic În timp și spațiu. A Înțelege sensul contemporan al securității, Înseamnă, În aceste condiții, a Înțelege dinamica istorică a politicii mondiale (Krause și Williams, 1997, p. 36). 5.2. Reformulări conceptualetc "5.2
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
centrale (Ayoob, 1997, pp. 128-130). De asemenea, Ayoob susține că existența numeroaselor conflicte În aceste zone ale lumii se datorează mai ales vulnerabilităților interne ale statelor și a lipsei instituțiilor politice bine articulate Într-un context național; cu toate acestea, amenințările externe rămân și ele o sursă de preocupare: securitatea sau lipsa ei sunt definite În relație cu vulnerabilitățile externe și interne care amenință sau au capacitatea de a distruge sau a slăbi În mod semnificativ structura statului și a regimului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din perspectiva lui Ayoob e că, deși orice criză internă unui stat poate fi considerată un potențial factor de destabilizare a securității acelui stat, va depinde Întotdeauna de contextul spațial și temporal dacă o anumită situație va fi considerată o amenințare sau nu. Cu alte cuvinte, problema migrației ilegale sau a dispariției unei resurse strategice (ca de exemplu petrolul sau apa) poate fi vitală pentru o țară și poate fi considerată o problemă de securitate, pe când În alt stat aceeași circumstanță
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
migrației ilegale sau a dispariției unei resurse strategice (ca de exemplu petrolul sau apa) poate fi vitală pentru o țară și poate fi considerată o problemă de securitate, pe când În alt stat aceeași circumstanță nici nu se Înregistrează pe radarul amenințărilor la adresa securității (Ayoob, 1997, pp. 142-144). Păstrând statul ca obiect referent al securității, Lord, Keohane, Wallander și Haftendorn construiesc un argument din punctul de vedere al abordării neoliberale a relațiilor internaționale. Ei pun accentul pe importanța resurselor economice În relațiile
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internaționale. Ei pun accentul pe importanța resurselor economice În relațiile Între state și pe efectele pozitive pe care instituțiile internaționale le pot avea În Întărirea securității. Din punct de vedere economic, o condiție dificilă la acest nivel poate deveni o amenințare la securitatea statului pentru că Îl poate delegitimiza, mai ales În cazul unui stat nedezvoltat. În plus, conflictul asupra resurselor strategice poate fi transformat În amenințare a securității economice a unui stat. Într-o lume interdependentă, legăturile economice pot ajuta În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
securității. Din punct de vedere economic, o condiție dificilă la acest nivel poate deveni o amenințare la securitatea statului pentru că Îl poate delegitimiza, mai ales În cazul unui stat nedezvoltat. În plus, conflictul asupra resurselor strategice poate fi transformat În amenințare a securității economice a unui stat. Într-o lume interdependentă, legăturile economice pot ajuta În rezolvarea conflictelor prin cooperare sau le pot exacerba, depinzând de context și de condițiile statelor care participă la ele. Pe termen lung, securitatea unui stat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În menținerea securității. Concentrându-se asupra calculului Între costurile conflictelor și beneficiile lor, ei sugerează că instituțiile internaționale mediază aceste procese, iar În baza normelor și a locurilor comune oferite de acestea neînțelegerile potențiale sunt atenuate, evitându-se astfel multe amenințări la adresa securității (Haftendorn et al., 1999). Conform acestei poziții, ilustrată de evoluția NATO În perioada de după Războiul Rece, instituțiile pot modifica perspectiva statelor asupra intereselor lor strategice și astfel pot crea o armonizare de idei sau măcar o comunitate/structuralizare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acești autori sugerează interdependența dintre elementele care creează o situație de securitate și astfel integrează studiului lor un dinamism care urmărește să capteze mai bine ritmul transformărilor În relațiile internaționale. De asemenea, identificând faptul că În perioada de după Războiul Rece amenințările la adresa securității s-au transformat mai degrabă În riscuri, autorii subliniază vulnerabilitatea aproape incurabilă de care suferă statul În aceste cazuri. Ideea riscului ca element din ce În ce mai prezent În problematica securității statului a fost introdusă de sociologii Ulrich Beck și Niklas
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
vedere politic (Beck, 1992, p. 183). Deși riscurile În sine nu au devenit elementele centrale ale studiului sau practicilor securității, existența lor atrage atenția asupra faptului că există posibilitatea ca procesul și deciziile politice să producă, ele Însele, pericole și amenințări la adresa statelor. Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de securitate fac parte și Barry Buzan și Ole Wæver, exponenți ai așa-numitei „Școli de la Copenhaga”, care propun o perspectivă complexă asupra securității. Buzan, de pildă, trece În revistă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Elvețiaxe "Elveția" etc.), și state slabe, din anumite puncte de vedere, care au influență (ca de exemplu Indiaxe "India", Pakistan și Rusia)1. Aceste nuanțe sunt vitale pentru a Înțelege natura securității și faptul că statele reacționează la pericole și amenințări În funcție de vulnerabilitățile pe care le au. În statele slabe, de exemplu, securitatea are legătură mai mult cu grupurile care le compun decât cu instituțiile statului În sine și există de multe ori riscul de a securiza un guvern sau un
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În acest punct, analiza lui Buzan se conectează cu cea a colaboratorului său Ole Wæver, care propune o concepție bidimensională a securității, cu privire la stat și la societatea care face parte dintr-un stat (vezi, pentru detalii, mai jos). Legătura dintre amenințări și vulnerabilitate trebuie, de asemenea, luată În considerare În momentul evaluării securității unei anumite situații, mai ales În situațiile În care condiția anarhică a sistemului internațional actual influențează senzația de securitate și insecuritate a sistemului (Buzan, 1991b, p. 175). Ca
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să fie amenințate sau să fie percepute În pericol. Dacă argumentul său privind securitatea statului nu este „revoluționar”, cel privind societatea introduce noțiunea controversată de identitate și arată cât de dificilă este, de fapt, determinarea a ceea ce ar constitui o amenințare la adresa ei. Buzan și Wæver Împreună cu alți susținători ai Școlii de la Copenhaga, Își construiesc argumentele În legătură cu școala engleză de relații internaționale, care pune accentul pe existența unei societăți internaționale (international society), bazată pe anumite norme și instituții, și În care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
societatea etc. În plus, un element demn de reținut este faptul că În discuțiile lor despre securitate se observă o anumită dificultate În a o defini. Tendința devine, În consecință, de a defini o disciplină de studii, de a identifica amenințările la adresa securității și de a evita o definiție directă de genul „securitatea este... și se poate măsura astfel...”. De altfel, În majoritatea analizelor despre securitate se vorbește mult În jurul conceptului și mai puțin despre ceea ce este el de fapt. Acest
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]