9,446 matches
-
pictori români. 1890-1945, Editura Medro, București, 2003. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989. Mihailide, Mihail, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
regula, E. Ar. Zaharia, o încrucișare de mânz și purcel scăpat din ogradă. Toți ceilalți sunt tinerii versificatori de ocazie", în T. Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 450. 46 M. A. Diaconu, Mișcarea "Iconar"..., p. 83. 47 Alis Niculică, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. 48 Ion Drăgușanul, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, p. 6. 49 Ibidem, p. 8. 50 Paul I. Papadopol, "Revistele de provincie", în Provincia literară, I, nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Berlin, București, 1992; Micu, Scurtă ist., I, 266-280; Gabriel Cocora, Caragiale și Buzăul, îngr. Marcela Chiriță, pref. Emil Niculescu, Buzău, 1995; I.L. Caragiale, DRI, I, 257-275; Alexandru George, Caragiale, București, 1996; Marian Victor Buciu, Ontoretorica lui I.L. Caragiale, Craiova, 1997; Bibliografia I. L. Caragiale în periodice (1852-1912), I-II, coordonator Marin Bucur, pref. Eugen Simion, București, 1997; Dan Alex. Condeescu, Planeta Moft, București, 1997; Ștefan Cazimir, Caragiale e cu noi!, București, 1997; Ieronim Tătaru, Itinerar caragialian, București, 1997; Simion, Fragmente, II, 19-22
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Taurida de Goethe („Luceafărul” 1906-1907), considerată, în 1931, „cea mai izbutită versiune românească” a lucrării, și Iulius Caesar de Shakespeare („Sămănătorul”, 1909, și „Luceafărul”, 1911), aceasta din urmă însoțită de o Introducere, de fapt un studiu critic incluzând și o bibliografie din literaturile de specialitate engleză și germană. În afara unor poeme de Lenau, Th. Körner, E. Mörike, Goethe, Uhland, Eichendorff, Th. Fontane, K. Spitteler, Martin Greif, H. Klein, Schiller, a tălmăcit câteva scrieri în proză de Edmondo de Amicis și Jules
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
ani, și-ar putea spori măcar averea intelectuală, de pe urma citirii acestei lucrări. Va recunoaște mai bine ce e și ce nu e capitalim. Autorul a reușit să expună o viziune clară și bine închegată, rezultată evident și din asimilarea copleșitoarei bibliografii în materie. Formulele memorabile, de esență tare, pe care le-am găsit adesea în aceste pagini, demonstrează limpezimea și soliditatea ideilor din mintea autorului. "Economia - scrie Dorel Dumitru Chirițescu - nu este decât un instrument, o adaptare a ființei umane la
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
97-98; Împărățâia poamelor și tuturor legumilor, CPL, II, 271-272. Repere bibliografice: Ioana Andreescu, Istoria poamelor. Redacțiunile românești, CEL, 1936, 79-88; Cartojan, Cărțile pop., II, 239-242; Ariadna Camariano, Poricologos și Opsarologos grecesc, CEL, 1939, 33-140; Ist. lit., I, 683-685; Moraru - Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 347-368; Dicț. lit. 1900, 461-462. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287630_a_288959]
-
I, 181-193; Ist. lit., I, 317-318, 323-324, 406-417, passim; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 133-167; Henryk Misterski, „Psaltirea în versuri” Metropolity moldawskiego Dosoftei’a a „Psalterz Dawidów” Jana Kochanowskiego, Poznan, 1970; Gáldi, Introducere, 80-89, passim; Țepelea-Bulgăr, Momente, 40-44; Dosoftei (1624-1693). Bibliografie, pref. I.C. Chițimia, București, 1974; Curticăpeanu, Orizonturile, 10-11, 53-66, passim; Dan Zamfirescu, Istorie și cultură, București, 1975, 66-75; I.D. Lăudat, 350 de ani de la nașterea lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Iași, 1975; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
din Menhert Kiss, iar Al. Ciura dă fragmente din piesa Pactul de sânge de János Galambos. În secțiunea a doua a publicației, cu titlul general „Cronica”, sunt inserate materiale din domenii variate: studii, biografii, știință popularizată, dări de seamă, recenzii, bibliografii, însemnări. „Cronica literară”, susținută îndeosebi de Al. Ciura și de Ion Clopoțel, se ocupă de cărți cu ecou în presa vremii și de ediții din scriitori români. Ioan Georgescu, în Ce fel de literatură dorim noi!, revine asupra dezideratului conform
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
și profilul) că „în chestiuni sociale, economice, literare, religioase”, publicația „va da loc părerilor obiective, căutând să înlăture orice discuții de personalități și certuri, care ar contribui la vrajbă și dușmănie între frați”. Rubrici de interes literar-cultural: „Foișoara”, „Litere-Artă-Știință”, „Informațiuni”, „Bibliografie”, „Poșta redacției”. Beletristica ocupă un loc important în sumare. Pentru poezie se rețin numele Mariei Cunțan (se publică și postume) și al lui Al. T. Stamadiad. Întrucâtva mai substanțial apare sectorul de proză, unde alături de Constanța Hodoș (nuvela Jurământul, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
românească, București, 1925; Cartojan, Cărțile pop., II, 321-332; Iulian Ștefănescu, Opere istorice, București, 1942, 111-187; Ist. lit., I, 674-676; Paul Cernovodeanu, Variante autonome ale „Războiului Troadei” din cronografele de tipul Danovici și circulația lor (sec. XVIII-XIX), RITL, 1976, 1; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 374-399; Dicț. lit. 1900, 462-463; Dan Horia Mazilu, Texte antice și lecturi medievale. Marginalii la „Istoria surpării Troadei”, RITL, 1981, 2. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
am vrea să fie, nu mai e întreg, proporționat, consistent. Fluiditatea și metamorfozele sale maladive sunt urmărite și decorticate cu mare inteligență și generozitate interpretativă de Lidia Cotea, stăpînă pe arsenalul analitic constituit, ca și pe o vastă și dificilă bibliografie. Eleganța stilistică, precizia frazei și plasticitatea limbii franceze, adesea poetică, dar perfect adaptată demonstrației nu fac decît să adauge un plus de atractivitate și rafinament unei lucrări deosebit de valoroase. Prin complexitatea și dificultatea temei abordate, prin ideile îndrăznețe și bine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
teatral, mai ales a celui original, se critică moravurile mediului intelectual și, într-un lung șir de articole, se discută lipsurile ziaristicii române. Toate aceste preocupări ale redacției, la care se adaugă strădania de a avea mereu o rubrică de bibliografie și informații literare, fac din F.i. o revistă vie. Se publică folclor cules de N. Mateescu-Dabija, A. Sandu (C. Sandu-Aldea), Petru Vulcan, M. Păsculescu, G. Coșbuc, și foarte multe traduceri din literatura universală. Din Byron transpune, probabil, Coșbuc și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
inspirate din post-structuralism sau constructivism sînt atît de interesate de realismul clasic (Wæver 1992) și încearcă să le ducă mai departe (vezi și Kratochwil și Lapid 1996). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională STEFANO GUZZINI 2 1 Bibliografie STEFANO GUZZINI
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poezie slavă premodernă (sec.IX-XVIII), îngr. Corneliu Barborică și Octavia Nedelcu, București, 2003, 93-105. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 560-561; Sonia Burlașova, „Vidhomony vikiv”, „Slovensky narodopis”, 1975, 4; Sonia Burlașova, „Narodjennia symvolu”, „Slovensky narodopis”, 1976, 4; Corneliu Barborică, Voislava Stoianovici, Bibliografia lucrărilor cadrelor didactice de la Facultatea de Limbi Străine referitoare la raporturile literare româno- slave, în Raporturi literare româno-slave, București, 1976, 405-406; Robert Klymasz, „Narodjennia symvolu”, „Journal of Ukrainian Studies” (University of California), 1980, 2; Magdalena Kuțiuk, Contribuția slaviștilor români, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
Genève”, „Revue de Genève”, „L’Europe Orientale”, „Le Monde slave” ș.a.), la periodice germane, italiene, poloneze, suedeze, sârbești, grecești ș.a. A crescut, mai ales după instalarea la Vălenii de Munte, în 1908, a Tipografiei Datina Românească, ritmul aparițiilor de cărți. Bibliografia lui I. totalizează aproximativ 1400 de titluri, iar numărul studiilor și articolelor inserate mai întâi în presă se ridică la peste 25 000 de titluri. În covârșitoarea lor majoritate, cărțile sunt scrieri istorice, de la sinteze masive, ca Geschichte des rumänischen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Critice, IV, 257-264, VI, 89-93; Perpessicius, Opere, VII, 41-47, 259-265, VIII, 274-281, 331-334; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 5-27; Constantinescu, Scrieri, III, 213-260; E. Lovinescu, Memorii. 1900-1916, București, 1930, 92-110; Mélanges offerts à Nicolas Iorga, Paris, 1933; Barbu Theodorescu, Bibliografia istorică și literară a lui N. Iorga (1890-1934), I-II, București, 1935-1937; Vianu, Arta, 153-169; Călinescu, Ist. lit. (1941), 542-545, Ist. lit. (1982), 612-615; Lovinescu, Maiorescu post., 179-236; Barbu Theodorescu, N. Iorga, București, 1943; Tudor Vianu, N. Iorga, scriitor, RFR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
limbii române (I-II, 1965- 1969), Enciclopedia limbilor romanice (1989). În 1985 publică Latina dunăreană. Introducere în istoria limbii române, lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. F. are o importantă activitate de editor, stabilind textul, variantele, notele și bibliografia pentru o ediție critică de înaltă ținută științifică a operei lui Grigore Alexandrescu (I, 1957), precum și pentru numeroase ediții din scrierile lui Anton Pann. Îngrijește și prefațează ediții din autori latini (Aulus Gellius, Persius, Iuvenal, Marțial), colaborează cu capitolele Iuvenal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Gellius la Istoria literaturii latine, elaborată de colectivul Catedrei de limbi clasice de la Universitatea din București (1986). Alcătuiește cursuri universitare (Morfologia istorică a limbii latine. Substantivul, 1985) și manuale școlare de limba latină. În „Studii clasice” publică, începând din 1959, bibliografia clasică românească. Ediții: Anton Pann, Pagini alese, I-II, București 1953, Povestea vorbii și alte scrieri, București, 1960, Fabule și istorioare. Nastratin Hogea, București, 1961, Scrieri literare, I-III, introd. Paul Cornea, București, 1963 (în colaborare cu Radu Albala); Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
mult mai bogat decât cel al colegilor de breaslă. Fenomenologia detaliată a analizelor și a instrumentației îmi impune să subliniez că, dacă în prima parte a lucrării, acolo unde demersul este pregătit, ne întâlnim cu calitățile de cercetător la nivelul bibliografiei unei tematici și a analizei textelor, în partea a doua, unde operațiile de analiză semiologică sunt efective, întâlnim dovada abilităților de cercetător al concretului, ale autoarei. Ceea ce rezultă din tot acest travaliu deosebit al cercetării este o imagine mult clarificată
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de la general de la definirea și caracterizarea limbajului politic în general și de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic, la particular la descrierea limbajului politic eminescian și la caracterizarea parametrilor semiozei eminesciene. Aceeași ținută și atitudine academică o regăsim în întinsa bibliografie, adecvată temei și demersului analitic, bine organizată, și în foarte buna și plina de acuratețe utilizare a aparatului critic. De puține ori am fost atât de convins că publicarea lucrării este necesară, cu atât mai mult cu cât, apariția ei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analitic, bine organizată, și în foarte buna și plina de acuratețe utilizare a aparatului critic. De puține ori am fost atât de convins că publicarea lucrării este necesară, cu atât mai mult cu cât, apariția ei repară o deficiență în bibliografia generală de la noi, în ceea ce privește tema în discuție. Cu sobrietatea lor caracteristică, astfel de cercetări laborioase au meritul de a oferi unei culturi prin excelență lăutărești, cum este a noastră, măcar unele din partiturile necesare oricăror ulterioare interpretări. Aurel CODOBAN Prolegomene
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
textelor. Astfel de atitudini sunt condamnabile, din cauza excesului, a radicalismului și a închiderilor pe care le operează la nivelul receptării: nici supralicitarea, nici respingerea ab initio, nici ideologizarea nu oferă soluția unei apropieri adecvate de creația eminesciană. Fără îndoială că bibliografia critică înregistrează și titluri de referință, care se detașează prin profunzime analitică și rigoare științifică. Dintre acestea, lucrările semnate de Dumitru Vatamaniuc relevă o profundă cunoaștere a fenomenului publicistic eminescian, constituind o bogată sursă de informație. La rândul lor, interpreți
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care le-am revizuit. Restul materialelor au fost scrise special pentru această carte. Conținutul cărții este profund documentat, pentru elaborarea acesteia fiind consultate numeroase cărți, reviste, alte publicații tehnice și resurse profesionale. Fiecare secțiune semnificativă are prezentată la final o bibliografie, ce poate fi folosită de către cititor pentru aprofundarea noțiunilor prezentate. O bună parte a acestei cărți este dedicată teoriei si aspectelor practice legate de antene. Nu este o selecție a rețetelor de succes in materie de antene și nici un tratat
Radiotehnică Teoretică şi Practică by Florin Creţu () [Corola-publishinghouse/Science/91639_a_92971]
-
curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70 Bibliografie.....................................................................73 INTRODUCERE Elaborarea lucrării de față s-a făcut pe baza valorificării literaturii de specialitate din domeniul medierii conflictelor, a experienței dobândite personal și de către educatori apreciați din țară și străinătate, precum și a experienței cadrelor didactice implicate în proiecte extracurriculare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator în formare. Mediul educativ specific, școlar, include: 51 arhitectura școlară și spațiul diacent; mobilier și aranjament vizual; material didactic și mijloace de învățământ; conținuturi specifice (manuale, culegeri, bibliografii); factori umani (persoane, grupuri); relații interpersonale și intergrupale. Mediul educativ instituționalizat poate fi folosit ca mediator, deoarece cadrul didactic: îl poate controla organizatoric; îi poate adecva intențiilor sale formative (provocarea transformărilor comportamentale la elevi); poate să-i cunoască și să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]