9,865 matches
-
la Politehnica din București. Obținuse deja brevetul de planorist, și voia să continue cu zborul cu motor. Lucra încă la Societatea Franco-Română, iar cursurile erau seara. Printre alții, i-a avut profesori pe ing. Săveanu (cursul de aerodinamică), pe comandorul Botez (navigație aeriană), lt. Ghiță (instrumente de bord) ș.a. În iunie-septembrie 1942, urmează cursuri de zbor pe aerodromul de la Roșiorii de Vede (aici fusese mutată școala de zbor CFR), unde obține un brevet civil gradul II (pilot turism). Ulterior obține și
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Balș, Gheorghe (George), aviator 45, 50, 78, 79 Beauregard, contesa de, aviatoare 36 Bibescu, Martha, scriitoare 18, 24, 30 Bibescu, Valentin, aviator 18 Borcescu, Dumitru, aviator 66 Bossie, Gheorghe (Guy), inginer 34, 53, 54, 55 Bossy, Raoul, diplomat 34, 53 Botez, aviator 65 Botezat, doamna 43 Brăescu, Smaranda, aviatoare, parașutistă 17, 22, 31, 32, 33, 51, 69 Brâncoveanu, Constantin, domn al Țării Românești 24 Brjozovski, familie 19 Brjozovski, Evgheni, general 43 Brocard, aviator 16 Buholtzer, amiral 17 Burnaia, Irina, aviatoare 18
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de altă parte, așa cum reiese din scrisorile adresate Comitetului Central al Partidului Comunist, că măsurile de interzicere a avortului sunt percepute tot prin prisma categoriilor de gen. Studiile din acest volum au evidențiat cum se coagulează, citând-o pe Calypso Botez, „spiritul de dominație, domnia forței”, care „au asigurat bărbatului partea leului”. Dar ele propun și soluții pentru a contracara acest tip de putere. Un cadru legislativ românesc privind discriminarea și egalitatea de șanse ar fi un răspuns. Dar, la o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la câmp, de cele mai multe ori, femeiele gravide nășteau în car, pe pământ pe un țol sau alt obiect textil. Când se pleca de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu stuf iar gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri, bunici, unchi, mătușe etc), apoi se 50 prindeau de nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la câmp, de cele mai multe ori, femeiele gravide nășteau în car, pe pământ pe un țol sau alt obiect textil. Când se pleca de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu stuf iar gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri, bunici, unchi, mătușe etc), apoi se 50 prindeau de nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
500 euro 700 - 1350 euro 12 Nevoi de afiliere/ apartenență Cheltuieli pentru a forma și întreține relații Costuri pentru a ieși în oraș cu prieteni, colegi etc. 50 - 100 euro 600 - 850 euro 11 Cadouri pentru: zile de naștere, nunți, botezuri etc. Medie lunară 50 - 100 euro 550 - 750 euro 10 Combinație: nevoi de securitate și de status Cheltuieli de transport/deplasare Autoturism ieftin Rata + combustibil 135 euro 500 - 650 euro 9 Transport în comun 15 euro 365 - 515 euro 8
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Vlădescu N. I., Vereanu Armin, Velles Bronislav, Vârlănescu Al., Vineș Victor, Zamfirescu M., Zurner I., Zentler M., Zacharia P., Zaremba M., Alexandrescu G.S., Antonescu V., Aureliu I., Alexiu N., Andronescu Gr., Botea Gr., Bogdan N., Bacalbașa C., Bühl Alfons, Bratzon C., Botez I., Cârlova Vasile, Canari Theodor, Caracas I., Colțescu T.D., Cocriș Petre, Constandinescu G., Constandinescu Șt., Chernbak G.I., Drăgulănescu T., Dumitrescu I., Eliescu I., Isvoranu I., Iliescu C., Ionescu G., [Iancovescu Smeurat C., Filaliti G.,] Florian Gheorghe Aron, Fratoșcițeanu G.N., Georgescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
devenit tot mai strânse. Primarul Constantin Toma, vorbind de Consiliul de administrație al noii societăți, motiva astfel prezența în acest consiliu, în care figurau personalități ale Iașului acelor timpuri, inclusiv universitarii prof. Șt. Procopiu (decanul Facultății de Științe), prof. I. Botez (decanul Facultății de Litere), prof. G. Zane ș.a. : « ... Rațiunea acestui număr, care poate apărea astăzi exagerat, a stat în nevoia de a strânge în conducerea Uzinelor (uzinele electrice de iluminat și tramvaie , n.n.) toate personalitățile Iașului, pentru a ajuta opera
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
preocupați în a face referință la numele persoanelor prezente: de această dată este o listă aproape completă. Să ne gândim la ce ar vrea să ne spună. Mai întâi, Simon Petru: Simon este numele de la naștere și Petru numele de Botez. Apoi este Toma, numit Geamănul, Natanael din Cana Galileii și fiii lui Zebedeu. Cum se face că la sfârșitul Evangheliei este nevoie de a aminti că Toma e numit Geamănul, că Natanael este din Cana Galileii, că Ioan și Iacob
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
să se întâmple la un moment dat pe parcurs. Nu e nevoie să fie o străfulgerare, important e ca cineva să simtă acest lucru ca aparținându-i. Alegerea îi aparține, mărturisirea credinței ce alții au făcut-o pentru el la Botez, acum îi aparține, îi este proprie, a sa. Acesta este momentul decisiv, momentul maturizării morale a creștinului, de la care plecând găsește cu adevărat sensul deplin, modul ultim de a vorbi chiar și despre păcat și despre har. Până în acel moment
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
am substituit și aș avea soarta acestuia. Sigur că vreau să fiu și să rămân Cassian Maria Spiridon și nu un altul atât cât sunt scriitor, sunt sub acest nume, căpătat de la mama mea și de la bunicii mei, care la botez, unde mi-au fost nași, m-au botezat cu prenumele bunicului care era, se înțelege, tot Cassian. Care ar fi diferența dintre poezia care se scria în anii '80 și poezia care se scrie acum? Tu scrii altfel decât scriai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
primiseră creștinismul, totuși vechea lor tradiție (obiceiuri moștenite din tată-n fiu) fiind mai puternică, îi îndemna s-o țină și pe ea, dar să primească și formulele proaspete ale creștinismului. Așa de pildă, unii întrebuințau circumciziunea (tăierea împrejur, vechiul botez iudaic), dar și botezul creștin cu apă etc., învederând prin aceasta lipsa lor de convingere creștinească, sau mai bine zis, credeau cum că-mpacă vechea credință cu cea nouă, care avea caracterul universalității și era cu desăvârșire liberală 219. În
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lor tradiție (obiceiuri moștenite din tată-n fiu) fiind mai puternică, îi îndemna s-o țină și pe ea, dar să primească și formulele proaspete ale creștinismului. Așa de pildă, unii întrebuințau circumciziunea (tăierea împrejur, vechiul botez iudaic), dar și botezul creștin cu apă etc., învederând prin aceasta lipsa lor de convingere creștinească, sau mai bine zis, credeau cum că-mpacă vechea credință cu cea nouă, care avea caracterul universalității și era cu desăvârșire liberală 219. În cele trei secole, grație
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Aici vreau să aduc aminte celor care studiază prea superficial aceste lucruri că de exemplu că viața satului a fost și va fi întotdeauna o sursă foarte bogată de inspirație prin evenimentele care se întâmplă aici, cum ar fi nunțile, botezurile, înmormântările, sau alte evenimente rurale cum ar fi tăiatul porcului, cazanul cu țuică, etc. Nu se poate pune problema dacă a copiat cineva pe altcineva, în cazul în care doi pictori au făcut același eveniment, de exemplu o nuntă, peste
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
Idiotul). Luca însă creează amalgamul despre care vorbeam. El plasează scena în casa unui fariseu, nu lepros, pe nume Simon. Contextul lucanian este unul de polemică antifariseică, unctio încheind un capitol în care Isus vorbește despre Ioan Botezătorul și despre botezul cerut de acesta și refuzat de mulți dintre farisei. Iată fragmentul care ne interesează în cel mai înalt grad (Luca 7, 36-50): Iar unul dintre farisei L-a rugat (I-a cerut) să mănânce cu el. și intrând în casa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
secole bune, în subconștientul creștinătății. În fond, Maria Magdalena, reconstruită acum după modelul vetero-testamentar al Poporului desfrânat întors la Dumnezeu după o lungă rătăcire prin pustiu sau un exil teribil, încarnează mitul creștin însuși, structurat în trei momente: căderea, pocăința, botezul/mântuirea. Maria din Magdala a rămas aproape nouă veacuri prizoniera acestei tradiții, consfințită oarecum prin sphragis papal. În 1518, Jacques Lefèvre d’Etaples (1450-1537), matematician și filozof convertit la exegeză biblică, publică lucrarea Maria Magdalena disceptatio, în care demonstrează, analizând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că „s-a smerit pe Sine” (etapeinosen heauton) se referă la Patimi și la moarte. Această întreagă mișcare, de la unirea cu Tatăl, prin încarnare, prin „moartea pe cruce” până la înălțare, este esențială pentru ca toți cei încorporați în viața Lui prin botez și credință să se împărtășească dintr-Însul în slava Sa (Rom. 6). De ce însă acest lucru presupune și trădarea? Economia aceasta continuă practica sacrificială iudaică: Isus este „jertfa cea adevărată” oferită pentru mântuirea lumii. Din această perspectivă, sacrificială, nevoia trădării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
raționale, cât și pe cele iraționale (alogoi). Puterea (dynamis) Fiului, în schimb, nu atinge decât ființele raționale, catehumeni și păgâni, fără discriminare. Iar Duhul Sfânt nu se împărtășește decât creștinilor, adică acelor ființe raționale care s-au „înfruptat” din taina botezului. Așadar, după teoria misterică a lui Origen, atunci când păcătuiesc, catehumenii și păgânii păcătuiesc împotriva Fiului: se subînțelege că ei pot fi oricând regenerați prin botezul Duhului Sfânt. Lucru de neconceput pentru creștini, adică pentru cei care au dus inițierea până la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu se împărtășește decât creștinilor, adică acelor ființe raționale care s-au „înfruptat” din taina botezului. Așadar, după teoria misterică a lui Origen, atunci când păcătuiesc, catehumenii și păgânii păcătuiesc împotriva Fiului: se subînțelege că ei pot fi oricând regenerați prin botezul Duhului Sfânt. Lucru de neconceput pentru creștini, adică pentru cei care au dus inițierea până la capăt, întrucât aceștia păcătuiesc împotriva Duhului Sfânt. În viziunea lui Origen, există așadar o gradație în comiterea păcatelor, ce reflectă o anumită organizare ierarhică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în funcție de conștientizarea sau posibilitatea ființei de a conștientiza păcatul. O pisică, ființă animată, dar irațională, nu poate păcătui împotriva Fiului sau a Duhului, postura ei ontologică fiind foarte modestă în raport cu ființa umană. La fel, păgânul netrecut prin taina majoră a botezului nu are capacitatea „gnostică” necesară pentru a-și asuma păcatul comis față de Fiul. Numai creștinul, adică ființa umană completă, realizată spiritual, posedă conștiința și discernământul necesare perceperii păcatului său. Prin urmare, numai el, păcătuind, o face pe deplin conștient, împotriva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Fiul. Numai creștinul, adică ființa umană completă, realizată spiritual, posedă conștiința și discernământul necesare perceperii păcatului său. Prin urmare, numai el, păcătuind, o face pe deplin conștient, împotriva Duhului din care s-a împărtășit, umbrind pe veci lumina primită la botez. Pentru Origen (poate părea paradoxal, dar aceasta este viziunea elitistă asupra creștinismului, specifică secolelor II-III63), numai cei desăvârșiți, numai cei perfecți păcătuiesc iremisibil împotriva Sfântului Duh. Fiul este condescendent față de nedesăvârșiți. În schimb, cei desăvârșiți poartă pecetea Duhului, care, odată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sa vizează întrebarea: ce nu este păcat împotriva Sfântului Duh? De pildă, păgânii care blasfemiază împotriva Duhului fără să-L cunoască pot fi considerați pe veci osândiți? Nu, răspunde el, fiindcă oricând aceștia se pot converti și boteza, iar prin botez, primind Duhul Sfânt, devin curați ca lacrima. Cazul iudeilor: și aceștia, cum spune protomartirul ștefan, se încăpățânează împotriva Duhului. Dar există și cazuri excepționale, când harul îi transformă pe torționari sau increduli în apostoli ai lui Isus: convertirea lui Pavel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de învățăturile false pe care le proclamă împotriva Duhului, dacă la un moment dat ei revin pe făgașul ortodoxiei, păcatul le este iertat. Altă ipoteză respinsă: unii, maximaliștii, rigoriștii, fundamentaliștii intratabili, pretind că păcatul împotriva Duhului este păcatul comis după botez. Te-ai botezat, s-a isprăvit, nu mai ai voie să păcătuiești. Aceștia exclud, pe de o parte, pocăința din partea păcătosului, iar pe de altă parte, capacitatea harului de a lucra și de a ierta, bunătatea harului. Aluzie clară la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]