9,035 matches
-
103-164), spaniolă ("Se acerca la tormenta", Editorial Quetzal, Buenos Aires, 1961; traducere de Estela Canto; reeditată în 1974 de Editorial de Arte y Literatura din Havana), rusă ("Крушение", Государственное издательство художественной литературы, Moscova, 1963; traducere de M. Lvova și Zlata Potapova), cehă ("Raněný tmou", Melantrich, Praga, 1981; traducere de Vladimír Kuklík) și estoniană ("Pimenemine", Eesti Raamat, Tallinn, 1989; traducere de Natalie Alver). Romanul "Întunecare" a fost ecranizat de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim realizat după un scenariu scris de Petre
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
el, „de două ori mai mari și mai luminoase, ca să spunem așa”. Telescopul său binocular este precursorul binoclului. Există două povești diferite cu privire la primii ani de viață ai lui Rheita. Relatarea cea mai populară susține că el este de origine cehă, fiind născut în 1597. Potrivit acestei relatări, el era preot și membru al ordinului călugărilor capucini din Rheita, Boemia, de unde provine și numele său. La izbucnirea Războiului de Treizeci de Ani în 1618, el a părăsit ordinul și s-a
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
pe câmpul de luptă, iar în anii următori și veteranii războiului. Soldații înmormântați erau de diferite naționalități: moldoveni/români, ruși, cehi, polonezi, francezi, austrieci, maghiari etc. În perioada interbelică, pe teritoriul cimitirului a fost ridicată o capelă în memoria legiunii cehe. Cimitirul purta denumirea „cimitirul eroilor” până la intrarea Basarabiei în URSS, când a fost redenumit în Krasnodonskii. În anii 1927-1938, cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria" pentru Cultul Eroilor. În acest loc au fost înmormântați și ostașii căzuți
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
de lucru, ceasurile atomice ale sateliților și nivelul de radiații. În noiembrie 2009 s-a inaugurat o stație terestră lângă Kourou, Guiana. În decembrie 2010, miniștrii UE au votat la Bruxelles, ca sediul proiectului Galileo să fie la Praga, Republica Cehă. Primii doi sateliți din sistemul operațional au fost lansați la data de 21 octombrie 2011 de la Centrul Spațial Kourou, folosind un lansator Soyuz, iar următorii doi sateliți au urmat în 12 Octombrie 2012, pentru a ajunge la capacitate operațională inițială
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
, librar și editor român de origine cehă (n. 18/30 aprilie sau 30 aprilie/12 mai 1830, Săcele, jud. Brașov - d. 6/18 septembrie 1896, București), a întemeiat cea mai importantă librărie și editură românească din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cea
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
infailibilității papale. Condamnarea sa de către papa Ioan al XXIII-lea provoacă nemulțumiri și mișcări sociale. Doctrina sa a generat mișcarea husită, care nu a avut numai un caracter religios, ci și social și național. Aceasta a dat naștere războiului țărănesc ceh care avea să zguduie Imperiul Habsburgic. Doctrina lui Hus s-a răspândit și în afara Cehiei, ajungând chiar și în Ardeal și nordul Moldovei. Prin lupta sa, Martin Luther a obținut ruperea definitivă a de catolicism și a pus bazele lutheranismului
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
rețele, câștigătorul acesteia urmând să primească un premiu de 25.000 de euro. Filmul a fost realizat în anul 2010 și până în momentul de față a fost dublat în mai multe limbi cu ajutorul membrilor: română, franceza, germană, italiană, spaniolă, portugheză, cehă, rusă, arabă și chineză. Dublajul versiunii în limba română a fost realizat de InterLAN Internet Exchange. Toate versiunile filmului de scurt metraj sunt disponibile pe canalul oficial de YouTube al Euro-IX.
Euro-IX () [Corola-website/Science/337239_a_338568]
-
rută a avut punctul de pornire în portul Vladivostok, situat pe malul Oceanului Pacific și s-a sfârșit fie în portul Constanța, fie în porturile italiene Triest, Genova și Ragusa. Cădere pe data de 16 aprilie 1920, a preluat de la colonelul ceh Eduard Kadlec prin hotărârea generalului Janin, comanda "Legiunii de Vânători Ardeleni și Bucovineni". Preluând întreaga răspundere a contingentului de voluntari români precum și a celorlalți prizonieri supuși români, a obținut de la Janin aprobarea înființării unei baze române la Vladivostok, precum și promisiunea
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
capul, într-un context în care corpul de armată cehoslovac devenise între timp necontrolabil. Pentru a-i fi Legiunii Cehoslovace asigurată trecerea și pentru a fi securizată zona critică a tunelurilor din jurul lacului Baikal, la 16 ianuarie 1920 doi ofițeri cehi l-au predat pe Kolceak autorităților locale compuse din menșevici și socialist-revoluționari, afirmând că acestea sunt ordinele lui Janin. Împrejurările predării amiralului au fost însă de așa natură, încât din punct de vedere militar garda cehoslovacă a fost depășită ca
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
factorii de decizie francezi cu organizarea unui front antibolșevic în Siberia și cu comanda trupelor Directoratului, Janin a primit și comanda trupelor de alogeni: iugoslave, sârbe, poloneze, românești și letone. În iarna 1918-1919 astfel, a intervenit în conflictul dintre colonelul ceh Eduard Kadlec - numit comandant al celui de Al Doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia și Comitetul Național Român al aceluiași Corp, iar în primăvara anului 1920 a intervenit în facilitarea repatrierii Legiunii și a altor prizonieri de naționalitate română
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
(în ) este un pod istoric celebru, care traversează râul Vltava în Praga, Republica Cehă. Construcția sa a început în anul 1357, sub patronajul regelui Carol al IV-lea, și a fost terminată la începutul secolului al XV-lea. El a înlocuit vechiul pod Judith, construit în perioada 1158-1172, care fusese grav avariat de o
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
30 de sculpturi, majoritatea realizate în stil baroc, în jurul anului 1700, și înlocuite, în prezent, cu replici. De-a lungul istoriei sale, Podul Carol a suferit de pe urma mai multor dezastre și a fost martor la numeroase evenimente istorice. Potrivit legendelor cehe, construcția Podului Carol a început la 9 iulie 1357, ora 05:31, prima piatră fiind pusă chiar de regele Carol al IV-lea. Această dată exactă a fost foarte importantă pentru împăratul Sfântului Imperiu, deoarece el credea mult în numerologie
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
Întreaga zonă aflată sub picioarele sale adăpostește holul de la intrare. O asemănare între Turnul Eiffel și Turnul Petřín o reprezintă designul celor proiectarea celor mai de jos grinzi transversale sub formă de oase rotunde. În anul 1889 membrii Clubului Turiștilor Cehi au vizitat expoziția unversală de la Paris și au fost inspirați de Turnul Eiffel. Ei au strâns o sumă suficientă de bani, iar în martie 1891 au demarat construirea turnului pentru Expoziția Centenară din Praga, lucrările fiind finalizate în doar patru
Turnul Petřín () [Corola-website/Science/335853_a_337182]
-
din Bratislava, este obligatorie plata taxei de vignetă. Încă din vremea Cehoslovaciei, în anii 1930, a existat o idee de a lega Praga de Slovacia și de Muncaciu, aflat astăzi în Regiunea Transcarpatia din Ucraina. Construcția a început în partea cehă la sfârșitul perioadei interbelice, dar în partea slovacă nu s-a construit nimic. După sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, construcția șoselei a fost abandonată în favoarea operațiunilor de reconstrucție postbelică. În anii 1960 însă traficul a început să crească
Autostrada D1 (Slovacia) () [Corola-website/Science/335881_a_337210]
-
operațiunilor de reconstrucție postbelică. În anii 1960 însă traficul a început să crească foarte rapid, și s-a întocmit un nou plan pentru o șosea D1, fără partea din Rutenia Carpatică, ce fusese anexată de URSS în 1945. În partea cehă a Cehoslovaciei, lucrările au început în 1967. În partea slovacă, ele au demarat în 1973 prin construcția segmentului - Liptovský Mikuláš, o secțiune de 14 km în nordul Slovaciei, odata cu construcția barajului . În 1972 a început construcția secțiunii între Bratislava
Autostrada D1 (Slovacia) () [Corola-website/Science/335881_a_337210]
-
(1 aprilie 1918 - 1 iunie 1979) a fost un scenarist și regizor de film evreu născut în Ungaria. A lucrat ca realizator de filme în Slovacia, Republica Cehă, SUA și Canada. Cele mai multe dintre filmele sale au fost regizate împreună cu Elmar Klos. Cei doi au devenit celebri pentru filmul premiat cu Oscar Magazinul de pe strada mare ("Obchod na korze", 1965). În calitate de profesor la FAMU (Școala de Film și Televiziune
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
anii 1960. După ce s-a mutat în Statele Unite ale Americii, a devenit profesor de regie de film la American Film Institute din Beverly Hills. Viața sa privată, precum și filmele sale, au inclus influențe ale mai multor culturi: evreiască, Slovacă, maghiară, cehă și americană. Kadár s-a născut la Budapesta, capitala Regatului Ungariei, ce făcea parte pe atunci din Austro-Ungaria. Părinții săi s-au mutat curând la Rožňava, Slovacia, în noul stat înființat Cehoslovacia, unde Ján a copilărit. Kadár a urmat cursuri
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
Filmul a primit mai multe premii, printre care și Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Oamenii de știință și criticii de film cehi și slovaci îl consideră încă drept cel mai bun film din istoria cinematografiilor slovacă și cehă. Munca lui Kadár și Klos la următorul lor proiect inspirat din romanul maghiar "Something Is Drifting on the Water" ("Valamit visz a víz", 1928) de Lajos Zilahy, în fapt un remake al filmului maghiar cu titlul englezesc "Something Is in
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
(în cehă: "Propast Macocha", literal "Prăpastia Mamei Vitrege"), cunoscută și sub numele de "Cheile Macocha", este o dolină de prăbușire în sistemul de peșteri carstice al Moraviei din Republica Cehă, situată la nord de orașul Brno, în apropierea orașului Blansko. Ea este o parte a Peșterii Punkva, iar râul subteran Punkva curge prin interiorul ei. Dolina are aproximativ 138,7 metri adâncime și este cea mai adâncă gaură montană de
Prăpastia Macocha () [Corola-website/Science/335884_a_337213]
-
de pasaje, domuri și prăpăstii subterane, ce măsoară aproximativ 6500 de metri și este cunoscut sub numele Sloupsko-šošůvské jeskyně (Peșterile Sloup-Šošůvka). Circuitul turistic cu lungimea de 3.000 de metri este cel mai lung traseu subteran deschis publicului în Republica Cehă. În timp ce partea dinspre Sloup are cupole mari și abisuri adânci, secțiunea dinspre Šošůvka, ceva mai mică, se remarcă prin prezența unor formațiuni din gheață colorate și uimitor de fragile. Una dintre stalagmite, numită "Svícen" (Lumânarea), are un guler ca de
Prăpastia Macocha () [Corola-website/Science/335884_a_337213]
-
este un film ceh din 1996 regizat de Jan Svěrák și avându-l în rolul principal pe tatăl său, Zdeněk Svěrák, care a scris și scenariul după o povestire a lui Pavel Taussig. Subiectul filmului îl reprezintă schimbarea într-un mod neașteptat a vieții
Kolja () [Corola-website/Science/335906_a_337235]
-
câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin și Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun film într-o limbă străină. Filmul începe în 1988 înainte ca blocul răsăritean să înceapă să se dezintegreze. František Louka, un bărbat ceh de vârstă mijlocie ce era burlac convins, este un violoncelist ce își câștigă existența cântând la funeraliile organizate la crematoriul din Praga. El și-a pierdut locul de muncă de la Filarmonica Cehă deoarece fusese trecut de către autorități pe lista neagră
Kolja () [Corola-website/Science/335906_a_337235]
-
înceapă să se dezintegreze. František Louka, un bărbat ceh de vârstă mijlocie ce era burlac convins, este un violoncelist ce își câștigă existența cântând la funeraliile organizate la crematoriul din Praga. El și-a pierdut locul de muncă de la Filarmonica Cehă deoarece fusese trecut de către autorități pe lista neagră ca „nesigur politic” după ce fratele său fugise în Occident. Un prieten îi oferă o șansă de a câștiga o sumă mare de bani printr-o căsătorie fictivă cu o femeie rusoaică care
Kolja () [Corola-website/Science/335906_a_337235]
-
ei cetățenie pentru a emigra în Germania de Vest, unde locuia iubitul ei. Din cauza unui concurs nefericit de împrejurări, rusoaica a trebuit să-l părăsească pe Kolja, fiul ei în vârstă de 5 ani, care ajunge astfel în grija muzicianului ceh. La început Louka și Kolja au dificultăți de comunicare, deoarece niciunul dintre ei nu vorbește limba celuilalt, iar existența mai multor cuvinte diferite în cehă și rusă, dar care se pronunță asemănător, sporesc confuzia. Treptat se formează însă o legătură
Kolja () [Corola-website/Science/335906_a_337235]
-
urmează retează ambiția șefului de gară de a fi promovat la rangul de inspector. Germanii și colaboratorii lor încep să treacă tot mai des prin stație, deoarece trenurile lor sunt atacate de partizani. O agentă plină de farmec a Rezistenței Cehe (o artistă de circ în timp de pace), cu numele de cod Viktoria Freie, îi livrează o bombă cu ceas lui Hubička pentru a fi folosită la aruncarea în aer a unui tren cu o mare cantitate de muniție. La
Trenuri bine păzite () [Corola-website/Science/335904_a_337233]