9,556 matches
-
Cacova, Vultureanca și Balomireasa, cu o populație totală de 1842 de locuitori. În comună funcționau o moară, o piuă cu aburi, trei biserici și o școală. În 1925, comuna era inclusă în plasa Găești a aceluiași județ și avea în compunere satele Cacova, Morteni, Vultureanca și Drăghești, cu 3125 de locuitori. În 1950, a fost transferată la raionul Găești din regiunea Argeș pentru ca în 1968 să revină la județul Dâmbovița, reînființat, și să capete actuala alcătuire. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Morteni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301180_a_302509]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,69%). Pentru 2,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Pietroșița și Valea Țâței, cu o populație totală de 1900 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se îndeletniceau cu producerea țesăturilor din lână, pe care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în compunerea raionului Pucioasa din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, ea a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, satul Adunați fiind desființat și inclus în satul Dealu Frumos (fost Valea Țâței).
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
funcționau două biserici, o moară cu aburi și o școală mixtă. Potlogi Urbani era o comună urbană (oraș) în decădere, având doar 309 locuitori și 3 străzi, ea fiind locul unde se aflau ruinele palatului brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință cu 1500 de locuitori, o școală și o biserică. Comuna Văcăreștii de Răstoacă avea în satele Pitaru, Strâmbeanu și Moara Crovului, 800 de locuitori, două biserici, o școală și o moară de apă pe pârâul Șuța
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între două comune denumite "Valea Lungă", separate de râul Cricovul Dulce. Una dintre ele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere șapte sate: Ogrea, Gorgota, Vatra Satului, Strâmbu, Frasinu, Ștubeiele și Tisa, cu 1559 de locuitori. În ea funcționau două biserici, o școală și șase mori de apă. Cealaltă făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova și era formată din
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
județului Dâmbovița și era formată din satele Scheiu, Ludești și Telești, cu 2370 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, o școală și trei mori de apă. În 1925, comuna este consemnată în plasa Bogați a aceluiași județ, având în compunere satele Ludești și Telești, cu 1660 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Găești din regiunea Argeș, iar în 1968 a revenit la județul Dâmbovița, în componența actuală. Biserica din Ludești, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a
Comuna Ludești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301176_a_302505]
-
zilele comunei, dată la care oficialitățile locale organizează diferite manifestări culturale ce îmbină folclorul cu tradiția, într-un cadru natural de excepție). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Ragu și Petrești, cu o populație de 854 de locuitori. În comună funcționau patru mori de apă, două biserici și două școli, dintre care una cu un sediu construit de generalul Fălcoianu. La acea vreme, pe teritoriul actual al
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
două biserici și două școli, dintre care una cu un sediu construit de generalul Fălcoianu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Greci, Ionești și Puntea de Greci. Comuna Greci avea în compunere satele Greci, Petrești, Zăvoiu Orbului și Izvoru, cu 1629 de locuitori; aici funcționau trei biserici, o școală și o moară de apă. Comuna Puntea de Greci avea doar satul de reședință, cu 686 locuitori, în compunere și în ea existau
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
Comuna Greci avea în compunere satele Greci, Petrești, Zăvoiu Orbului și Izvoru, cu 1629 de locuitori; aici funcționau trei biserici, o școală și o moară de apă. Comuna Puntea de Greci avea doar satul de reședință, cu 686 locuitori, în compunere și în ea existau o biserică și o școală. Comuna Ionești, cu satele Ionești, Palade și Gherghești, cu 720 de locuitori avea doar o biserică. În Anuarul Socec din 1925, comunele Greci, Petrești și Puntea de Greci apar deja comasate
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
apar deja comasate, sub numele de "Greci", comună din care făceau parte satele Greci, Puntea de Greci și Petrești, cu 2248 locuitori, și arondată plășii Găești din același județ. Comuna Ionești își păstra componența. În 1950, comunele au trecut în compunerea raionului Găești din regiunea Argeș. Comuna Greci a căpătat în timp numele de "Petrești". În 1968, cele două comune au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, dar comuna Ionești a fost desființată și inclusă în comuna Petrești, tot atunci dispărând și
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
efectuat reparația generală a bisericii și a construit clopotnița. Învățământul în satul Pucheni este menționat în anul 1838, învățător fiind Ion Rădulescu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și avea în compunere satele Pucheni și Valea Largă, cu o populație de 1035 de locuitori ce trăiau în 206 case. În comună funcționau trei făcaie de moară, o școală și o biserică veche, reparată în 1844. În 1925, comuna este consemnată de Anuarul
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
o populație de 1035 de locuitori ce trăiau în 206 case. În comună funcționau trei făcaie de moară, o școală și o biserică veche, reparată în 1844. În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, având în compunere satele Meișoarele, Pucheni și Valea Largă și cătunul Nicolaești, în total având 1582 de locuitori. În 1950, județul Muscel s-a desființat, iar comuna a trecut în administrarea raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, s-a revenit la organizarea
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
Pală, cu 1570 de locuitori. Aici funcționau o moară cu aburi și două biserici câte una în fiecare sat. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Broșteni, în plasa Cobia din județul Dâmbovița, având în compunere satele Broștenii de Jos și Broștenii de Sus, cu 586 de locuitori, o moară cu aburi, o biserică și o școală. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă și cu aceeași componență, populația sa fiind de 3034 de
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
moară cu aburi, o biserică și o școală. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă și cu aceeași componență, populația sa fiind de 3034 de locuitori. Comuna Broșteni trecuse la plasa Găești din județul Dâmbovița, și avea în compunere satele Broștenii din Deal, Izvoru și cătunul Broștenii de Jos, cu o populație totală de 1077 de locuitori. În 1931, comuna Vișina a trecut la județul Dâmbovița, având în compunere doar satul Vișina. În 1950, comunele Vișina și Broșteni au
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
trecuse la plasa Găești din județul Dâmbovița, și avea în compunere satele Broștenii din Deal, Izvoru și cătunul Broștenii de Jos, cu o populație totală de 1077 de locuitori. În 1931, comuna Vișina a trecut la județul Dâmbovița, având în compunere doar satul Vișina. În 1950, comunele Vișina și Broșteni au trecut în administrarea raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița, reînființat; satele Broșteni-Deal și Broșteni-Vale au fost comasate în satul Broșteni, iar comuna Broșteni
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
două comune au fost comasate, fiind consemnată de Anuarul Socec din 1925 comuna Văile Unite, cu reședința la Valea Mare, comună ce servea drept reședință a plășii Bogați din același județ Dâmbovița. Comuna avea 2500 de locuitori și avea în compunere satele Băsești, Fețeni, Gârleni, Saru, Stratonești, Valea Caselor și Valea Mare. Comuna a luat în timp numele de Valea Mare și a fost arondată în 1950 raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ea a redevenit parte a județului Dâmbovița
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
venit în contact cu flacăra(gazul metan). Avem aici un exemplu tipic de etimologie populară fantezistă"”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei era organizată comuna Cucuteni, în plasa Ialomița-Dâmbovița a județului Dâmbovița, comună având în compunere satele Vâlcana de Jos, Vâlcana de Sus și Cucuteni, cu o populație de 1500 de locuitori. Aici funcționau trei biserici, o școală și stațiunea băile Vâlcana. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Vulcana în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
din plasa Ialomița a județului Dâmbovița avea 1041 de locuitori, o biserică și o școală în unica sa localitate. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului, funcționau în aceeași plasă și comunele Ghergani și Vizurești. Comuna Ghergani avea în compunere satele Ghergani, Mavrodin, Colacu și Săbiești, cu 1750 de locuitori. Aici funcționau o moară cu aburi, trei biserici și două școli una la Ghergani și alta la Colacu. În Ghergani este înmormântat, împreună cu familia sa, Ion D. Ghica, fost Bei
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
1712 locuitori și făcea parte din plasa Ghergani a aceluiași județ. Reședința acestei plăși era comuna Ghergani, cu 3150 de locuitori în satele Bălănești, Colacu, Gămănești, Ghergani, Mavrodinu și Săbiești. Cealaltă comună de pe actualul teritoriu al orașului, Vizurești, avea în compunere în 1925 satele Vizurești și Ghimpați, cu 1390 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
și Ghimpați, cu 1390 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004, comuna Răcari a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Răcari se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
1,74%) și creștini după evanghelie (1,38%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Văleni", făcea parte din plasa Argeșel a județului Muscel și avea în compunere satele Lunca, Plopișoru, Văleni și Vrăbiești, cu o populație totală de 1781 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Văleni în aceeași plasă, cu 2460 de locuitori și având în
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
satele Lunca, Plopișoru, Văleni și Vrăbiești, cu o populație totală de 1781 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Văleni în aceeași plasă, cu 2460 de locuitori și având în compunere doar satul de reședință. Întrucât în același județ existau două comune cu numele de Văleni (una în plasa Golești și aceasta în plasa Argeșel), în 1931, comuna a primit pentru dezambiguizare denumirea actuală de "Văleni-Dâmbovița", și având componența actuală (cu
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
Gabriel Popescu, primul gravor în metal din România, care a introdus gravura că disciplină de studiu la Academia de Arte Frumoase. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vulcana-Pandele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Gură Vulcanei, Făgețel și Vulcana-Pandele, având în aceste sate două biserici, două mănăstiri și o școală. În 1925, comuna avea aceeași compoziție și era arondata plășii Pucioasa din același județ, având în cele trei sate o populație de 2173
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
satului este însemnat „Vârfurile”. Tot „Vârfurile” se menționează și în ""Geografia județului Dâmbovița"" din 1887, care descrie comuna în felul următor: La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vârfurile făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Vârfurile, Valea Rea, Cojoiu, Cârlănești, Strâmbu și Șuvița, cu 1300 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală. Anuarul Socec din 1925 adaugă comunei și satul Stătești, comuna având 2531 de locuitori și fiind arondată plășii Pucioasa
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Șuvița, cu 1300 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală. Anuarul Socec din 1925 adaugă comunei și satul Stătești, comuna având 2531 de locuitori și fiind arondată plășii Pucioasa a aceluiași județ. În 1931, comuna avea în compunere satele Cârlănești, Cojoiu, Stătești, Suvița, Valea Rea și Vârfuri. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1964, satul Strâmbu a luat denumirea
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]