10,085 matches
-
insulă, ne scăldaserăm privirile în legendarele băi ale Afroditei trecând printre nenumăratele soiuri de plante din grădina botanică din Polis și văzuserăm orașul și portul Paphos noaptea. Sunt momente în viață când astfel de „evadări” te desprind efectiv de tumultul cotidian și te fac să uiți de probleme și de faptul că, poate, nu ai un job mulțumitor sau chiar deloc ori că nu știi dacă francul elvețian mai are de gând să „urce” și mai reziști să-ți achiți nenorocita
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
care se află îngropate cele mai alese comori duhovnicești cu care Dumnezeu l-a înzestrat. Dar colindele sunt legate doar de Sărbătoarea Crăciunului. Ele nu se mai cântă în timpul anului. Într-un fel, doina, a suplinit acest gol în viața cotidiană a omului simplu. Doina autentică, în tot ceea ce are ea mai adânc și curat, este și ea tot o rugăciune, un imn de laudă înălțat către Dumnezeu. Poetul Ștefan Octavian Iosif o numește „cântec sfânt“, în poezia cu același nume
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
de pe urma revoluției din 1989. Societatea de tranziție este o societate lipsită de spirit critic. La fel și cultură. Rezultatele se văd cu ochiul liber. O mîzga subculturală acoperă literatura, muzica (ușoară), artele, arhitectura, spectacolul de teatru, filmul. Mass-media și presa cotidiană n-au nici cea mai vagă idee de ce înseamna cultură adevărată. Festivaluri că acela recent de la Mamaia (amestec de muzică imbecila și de afaceri necurate) umplu sălile și stadioanele de un public tînăr de care nu se ocupă nimeni, nici macar
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
din puntul de vedere al funcției de intensificare) și zdravăn: și mai frecvent apare substantivul cu valoare adverbiala măr. Atributele tipice ale bătăii sînt bună (nu însă și rea), zdravăna, sora cu moartea etc. Intensificatorii populari apar consecvent în știrile cotidiene: "i-a mai dat o bătaie bună" ("Evenimentul zilei" = EZ 1939, 1998, 16); "murise după o bătaie zdravăna cu pumnii în cap" (id.); "Florin ăDiligentă l-a bătut măr pe Costică State (EZ, ediția de prînz, 278, 1993, 2); "O
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
am început să citesc această carte a fost mai curînd superficial și ocazional: titlul mi s-a părut potrivit pentru momentul în care ne aflăm. Sfîrșit de vară, de vacanță, întoarceri mai mult sau mai putin entuziaste/deprimate la universul cotidian al celorlalte 300 de zile din an. Totuși, de dragul preciziei, trebuie menționat că Sfîrșit de vacanță nu este titlul original, ci acela ales de traducător sau de editură, ceea ce îmi retează cumva din pofta interpretativa, din apetitul speculativ. Adevăratul titlu
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
este banal, cum sugeram din titlu. Nu pentru că un accident de mașină ale cărui victime nu supraviețuiesc este forma cea mai comună de moarte neașteptată astăzi. Ci mai curînd pentru că Jean, Bernard și Madeleine sînt personaje desprinse dintr-un univers cotidian: nimic spectaculos ori românesc în existentele lor, care se desfășoară cu monotonia rutinei zilnice a fiecăruia dintre noi. Tragic e faptul că nimeni nu știe cu adevarat nimic important despre celălalt, oricît de apropiați ar fi, oricît de intensă și
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
relativ recente și unanim cunoscute, care au marcat societatea românească în ultimul deceniu. Punerea sub lupa a unei "felii" din viața unei societăți, pentru a obtine, prin extensie, o imagine deslușita a acelei lumi, nu urmărește redarea fidelă a vietii cotidiene, de care, altfel, cititorul e, fără îndoială, sătul. A te recunoaște și identifică întocmai cu eroii ficțiunilor, a lua "ad litteram" tot ceea ce se petrece, e treaba spectatorilor filmelor de duzină. Anumite scene de viață pot fi redate în cărți
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
serios.(...) În izolarea mea pariziana, eu duc viața de pustnic, chinuit de gânduri, neajutat de sănătate, amărât de griji. Dar cuvântul cel din urmă, tot eu îl voi avea. Nu-i vorba aci de a învinge în sens social și cotidian (lucru de care imi bat joc!), ci de a ma învinge pe mine si negura incertitudinilor (pp.157-158). În aprilie 1938, Băncilă îi reîntâlnește la București pe Ion Chinezu și Grigore Nandris - prilej de a-și aminti de "comunitatea (lor
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
legat de portretul pe care i-l face Maiorescu în 1889, pornind de la ediția poeziilor pe care criticul însuși o alcătuise în 1883. Este un Eminescu văzut schopenhauerian, ca un geniu care se hrănește exclusiv cu spirit, disprețuind mizeriile vieții cotidiene; poezia lui se rezumă la antume, adică la acele texte apărute cît timp a trait poetul însuși; publicistica politică rămîne în umbră, curentul eminescian, sesizat de Ibrăileanu, fiind exclusiv poetic. Al doilea Eminescu începe să se impună după descoperirea postumelor
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
analizabile că măști suficient de predictibile pentru a le asemui cu cele din commedia dell^arte. Acest tip de mască, oricât de simplu ar putea fi, functioneaza, la un prim nivel de identificare, ca un mijloc terapeutic împotriva stress-ului vieții cotidiene. Într-adevăr, produsele culturale gen soap opera, telenovelas sau musicals sunt produse în primul rând cu intenția de a-l relaxa pe cetățeanul de rând, aflat la sfârșitul unei zile de muncă. Valoarea estetică trece pe planul al doilea. Dar
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
științifică aspectele lingvistice fundamentale ale interogației, avînd permanent în vedere relația întrebare-răspuns. Chiar alegerea termenului întrebare e semnificativă: studiul nu vizează doar structurile sau funcțiile interogative, judecate sub unghi tehnic, ci actul verbal, în diversitatea adesea deconcertantă a manifestărilor sale cotidiene. Desigur, perspectiva pragmatică servește la evitarea multor capcane, dar complică descrierea, neeliminînd nimic din ce e uman, comunicativ, ambiguu; vor fi deci studiate deopotrivă enunțurile care realizează funcția specifică a întrebării, fără a avea și structurile ei prototipice, "forma interogativă
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
dîmbovițene, dl Tudor Cristea notează, oarecum împotriva colaboratorului d-sale din paginile 6-7, că foștii noștri cronicari literari, care acum scriu la Evenimentul zilei, reprezintă "un exemplu de incompatibilitate între modul serios de a face și comenta literatura și presa cotidiană". De cînd scriu la ziar, "ei fac, cu rîndul, sîmbăta, în cadrul unei rubrici intitulate Cărțile la control, un soi de cronică literară foarte populistă, plasată de obicei lîngă reclame la detergenți ori alături de poza unor domnișoare cu fundul aproape gol
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
ne-a luat vorba din gură. Îi mulțumim că ne cruță ca, spunînd noi aceste lucruri, să fim considerați subiectivi și nedrepți cu foștii noștri colaboratori. Care au făcut, cum spune dl Cristea, opțiunea cu pricina: între articolul de gazetă cotidiană, - superficial, mai aproape de publicitate decît de publicistica literară, orientat spre cititorul mijlociu (dacă măcar cititor o fi), antielitist și fără argumente analitice - și cronica literară, așa cum a consacrat-o tradiția, din revistele de cultură. * Opțiunea a fost a lor, ei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
păcate, ca toate modele, supărătoare prin lipsă de temei. Părțile proaste ale veștilor bune și invers Aproape totdeauna veștile bune au în România și o parte proastă. Uneori partea proastă o covîrșește pe cea bună. Iată cîteva exemple din presa cotidiană. Pînă în anul 2006 România urmează să primească un miliard de euro din partea Uniunii Europene, ca ajutor de preaderare. Miliardul ar putea fi pierdut însă din cauza corupției, anunță EVENIMENTUL ZILEI. Dar în partea rea a veștii există și o parte
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
alternative, de la intervenția în peisaj și pînă la performance. Însă și în aceste acțiuni artistul se păstrează în spațiul unei viziuni arhaice, fie prin resemnificarea unor materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a unor ceremonialuri domestice intrate demult în stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor întreținută cu o neobosită subtilitate. Și ceea ce ar părea, la o privire sumară
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
s-o rezolv în felul meu: tăcînd, rămînînd fără replică, într-o imobilitate vecină cu imbecilitatea, poziția ideală pentru strădania de a fixa în cuvinte și fraze ceva imposibil de fixat în cuvinte și fraze, cum ar fi bunăoară miracolul cotidian al unei dimineți însorite, aflat în permanență dincolo de experiență și analiză și uite-mă umblînd pe o punte îngustă și povestind despre hăul de sub mine. De sub noi toți de fapt. Povestesc în nădejdea precară că voi fi crezut. Unora le
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
intimă diaristului în orice condiții. Cea de-a doua fantasmă despre care vorbește Eugen Simion nu este decât un reflex indus de seria de fantasme produse de polifonia năucitoare a unui astfel de text. Există un unic Maiorescu în notele cotidiene? Sau un unic Eliade? etc. Numai într-un jurnal "slab" imaginea creată este compactă, fără distorsiuni grave, autorul căutând să-și "vândă" un chip unic fără să stăpânească arta autenticității. Ficțiunea poate crea un astfel de chip cu succes, jurnalul
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
își înfige adînc rădăcinile în soluri imemoriale, în substraturi etno-arheologice și esoterico-metafizice, aspirînd evident spre lumea glacială și pură a nordului, spre acea lumină incoruptibilă a Walhalei. Solitudinea brâncușiană însăși, cu decorul ei arhaizant, cu mișcările ceremoniale și cu gesturile cotidiene resorbite în stereotipii rituale, corespunde și ea unui anumit eminescianism generic și unei utopii romantice împinse pînă la limita hipostazierii. Aparent, aceste similitudini, asociate și cu enorma capacitate civilizatoare, prometeică, aceea de a redimensiona lumea prin reconstrucția limbajului, sunt fatalități
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
din limba română de azi, în special a celor lexicale, sînt atît de frecvente, încît pot lăsa să treacă neobservate o serie de exemple ale tendinței contrarii: cazuri în care unor modificări radicale apărute în obiceiuri, tehnici, acțiuni din viața cotidiană nu le corespunde o la fel de evidentă și imediată impunere a cuvintelor și a expresiilor care să le descrie. Pentru a examina asemenea situații trebuie să evităm însă zona substantivelor. În clasa substantivului, inovația ' mai ales sub forma împrumutului - se produce
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
misiune al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor, care va exercita această comandă prin intermediul unei structuri ierarhice de comandă și control. 4. Șeful de misiune va conduce operațiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor și va răspunde de administrarea cotidiană a acesteia. 5. România va avea aceleași drepturi și obligații, în ceea ce privește gestionarea cotidiană a operațiunii, ca și statele membre ale U.E. care participă la operațiune, în conformitate cu instrumentele juridice menționate în art. 2 paragraful 1 din acord. 6. Șeful de misiune
ACORD din 22 noiembrie 2004 între România şi Uniunea Europeană stabilind cadrul general de participare a României la operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163054_a_164383]
-
comandă prin intermediul unei structuri ierarhice de comandă și control. 4. Șeful de misiune va conduce operațiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor și va răspunde de administrarea cotidiană a acesteia. 5. România va avea aceleași drepturi și obligații, în ceea ce privește gestionarea cotidiană a operațiunii, ca și statele membre ale U.E. care participă la operațiune, în conformitate cu instrumentele juridice menționate în art. 2 paragraful 1 din acord. 6. Șeful de misiune al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor va fi responsabil cu controlul
ACORD din 22 noiembrie 2004 între România şi Uniunea Europeană stabilind cadrul general de participare a României la operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163054_a_164383]
-
naționale vor transfera comandă și/sau controlul tactic și operațional asupra forțelor și personalului lor către comandantul operațiunii U.E. Comandantul operațiunii U.E. are drept de delegare a autorității. 3. România va avea aceleași drepturi și obligații, în termeni de gestiune cotidiană a operațiunii, ca și statele membre ale U.E. participante. 4. Comandantul operațiunii U.E. poate solicita, după consultări cu România, în orice moment, retragerea contribuției României. 5. România va numi un înalt reprezentant militar, care va reprezenta detașamentul sau național în cadrul
ACORD din 22 noiembrie 2004 între România şi Uniunea Europeană stabilind cadrul general de participare a României la operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163054_a_164383]
-
serviciului de programe, pentru fiecare zi a săptămânii și în ordinea succesiunii sale orare; ... b) program local - totalitatea programelor/emisiunilor conținute în grila de programe, dedicate comunității locale (programe/emisiuni de informare care aduc la cunoștința publicului evenimente din actualitatea cotidiana a comunității respective, programe/emisiuni de interes local pe teme sociale, economice, culturale și politice). ... Articolul 2 (1) Radiodifuzorul care difuzează pe cale radioelectrica terestra un serviciu de programe de televiziune în localități cu o populație sub 250.000 de locuitori
DECIZIE nr. 87 din 22 aprilie 2003 privind difuzarea programelor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149443_a_150772]
-
100 cmp. Pentru calculul acestor niveluri s-a considerat cazul cel mai defavorabil rezultat din următoarele ipoteze: a) iradierea pielii timp de 8760 de ore pe an duce la o doza efectivă de 0,5 mSv pe an; ... b) ingestia cotidiană a activității care s-ar putea găsi pe 10 cmp din regiunea mâinii duce la o doza efectivă angajată de 0,5 mSv pe an; ... c) inhalarea întregii activități prezente pe 100 cmp duce la o doza de 5 mSv
NORMA FUNDAMENTALĂ din 24 ianuarie 2000 de securitate radiologică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149242_a_150571]
-
structurilor anatomice, funcțiilor organice, activităților și participării acestuia la viața societății, ținând cont de mediul în care trăiește și dacă beneficiază sau nu de servicii și intervenții adecvate: protezare, ortezare, mijloace tehnice, îngrijire, recuperare, educație s.a. Autonomia personală în viața cotidiană a copilului cu dizabilități reprezintă unul dintre principalele nivele de calitate ale funcționarii care trebuie atins. De nivelul autonomiei depinde accesarea serviciilor de intervenție și sprijin: asistent personal, resurse financiare, recuperare și reabilitare etc. În funcție de nivelul la care are loc
GHID din 19 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi ��i încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]