11,264 matches
-
preferință în locurile nebănuite, rugăciunea adresată lui Dumnezeu nu e pentru a primi răsplata raiului, ci „din dragoste pentru un Dumnezeu care s-ar putea să nu existe”. Eseurile teologice din Dăruind vei dobândi (1992) vorbesc despre „dulcea taină” a creștinismului sau, mai direct spus, despre ce înseamnă a fi în zilele noastre un bun creștin. De oriunde ar porni, teologul ajunge la această chestiune. Călugărit, el se duce smerit la superiorul mănăstirii și îl întreabă dacă în noua lui condiție
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
jurnal al beatificării, R, 1991, 5-6; Tania Radu, „Monologul polifonic”, LAI, 1991, 27; Cartea unui scriitor creștin: „Jurnalul fericirii” de N. Steinhardt, F, 1991, 9 (semnează Ion Simuț, Florin Ardelean, Tiberiu Ciorbea, Ioan Moldovan, Dumitru Chirilă, Traian Ștef); Gheorghe Grigurcu, Creștinismul în tradiție liberă: N. Steinhardt, VR, 1991, 9; Simona Furdui, Calea spre fericire, ECH, 1991, 10-11; Achim Mihu, Rohia, Sebeș, Păltiniș, ECH, 1991, 10-11; George Carpat-Foche, Pecetea gratiilor, RL, 1991, 48; Virgil Leon, Pre-critica fericirii, APF, 1991, 12; Florin Mihăilescu
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
în șir rubrica „Probleme-recenzii-comentarii”), Iosif E. Naghiu, Nic. Neagu, Teodor Bodogae. O serie de articole din 1942, inaugurată de Nicolae Terchilă (Filosofia religiei la domnul Lucian Blaga) și continuată luni în șir de D. Stăniloae (Poziția domnului Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie), a dat naștere unei polemici în jurul concepției filosofice a poetului, ale cărei ecouri nu s-au stins nici astăzi. Până în 1945 se traduce din scrierile unor autori precum Shakespeare, Edgar Allan Poe, Rudyard Kipling (celebrul poem Dacă, transpus
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
o apă curgătoare. Caloianului i se atribuie rolul de ajutor al Sfântului Ilie. Simbioza dintre elementele păgâne și cele creștine constă în aceea că denumirea obiceiului este luată din calendarul creștin, în timp ce forma și conținutul lui relevă un rit anterior creștinismului. Un ritual de secetă este și Paparuda sau Paparudele, în care se utilizează dansul mimic și măștile fitomorfe, combinate cu elemente de magie homeopatică (udatul cu apă al Paparudelor). Caloianul (păpușa de lut), Cămașa ciumei (momâia de paie îngropată în
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
dăruită pentru pomana morților) sunt simboluri ale unor străvechi practici teatrale. Cele mai vechi jocuri cu măști au fost cele ce țineau, la tracii sud-și nord-dunăreni, de sărbătorile solstițiului de iarnă și ale echinocțiului de primăvară și de toamnă. Creștinismul încearcă să combată jocurile cu măști, travestirile de orice fel fiind interzise încă de la Sinodul al VI-lea (Constantinopol, 692). Treptat, o parte din obiceiurile creștine au fost contaminate de rituri precreștine, în așa măsură încât ele vor deveni mai
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
asemenea, am adăugat un capitol în care ne-am referit la asemănările și deosebirile dintre Buddha și Iisus. Despre aceste lucruri s-a scris puțin la noi, cea mai cunoscută lucrare fiind cartea profesorului Vasile Găina de la Cernăuți - Buddhismul și creștinismul. Studiu apologetic -, scrisă cu un veac înainte. Cu privire la acest aspect al paralelelor dintre Buddha și Iisus s-a scris mai mult în Occident, însă o abordare dintr-o perspectivă creștinortodoxă nu este, credem, lipsită de interes. În sfârșit, un al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
învățătură. Spuneți-le că săracii și umiliții, bogații și nobilii, toți sunt egali, că toate castele se unesc în această religie ca fluviile în mare”. Astăzi, buddhismul este privit de savanți ca fiind prima religie universală, urmată mai târziu de creștinism și islamism. În mod fals, buddhismul este socotit o religie fără Dumnezeu, întrucât nihil sine Deo, iar adeseori credincioșii i se închină lui Buddha ca lui Dumnezeu. Pe de altă parte, s-a pus accentul eronat pe ideea că buddhismul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Aśoka s-a convertit la buddhism și a avut un rol determinant în expansiunea acestei religii. Buddhismul a devenit religie de Stat. Convertirea lui Aśoka la credința buddhistă echivalează ca însemnătate pentru Orient cu convertirea lui Constantin cel Mare la creștinism pentru Occident. De aceea a și fost numit „Constantin cel Mare al Orientului”. Patronajul său imperial a înălțat ceea ce debutase ca o doctrină bazată pe exerciții spirituale riguroase la poziția unei religii larg propagate, prospere și populare. Regele însuși, însoțit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
secolul al IV-lea d. Hr. Subtilitățile metafizice ale acestor doi gânditori celebri și-au pus definitiv amprenta asupra dezvoltării doctrinei mahayaniste. Această direcție buddhistă a suferit multe modificări prin confruntarea sa cu alte religii: confucianismul, taoismul, șintoismul și chiar creștinismul sub formă nestoriană. Pare a fi o stranie coincidență faptul că apariția buddhismului Mahăyăna a coincis cu începuturile creștinismului. Edward Conze identifică trei paralele importante între tradiția mahayanică și creștinism: accentul pus pe dragoste și ajutorarea aproapelui, concentrarea pe „ființa
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dezvoltării doctrinei mahayaniste. Această direcție buddhistă a suferit multe modificări prin confruntarea sa cu alte religii: confucianismul, taoismul, șintoismul și chiar creștinismul sub formă nestoriană. Pare a fi o stranie coincidență faptul că apariția buddhismului Mahăyăna a coincis cu începuturile creștinismului. Edward Conze identifică trei paralele importante între tradiția mahayanică și creștinism: accentul pus pe dragoste și ajutorarea aproapelui, concentrarea pe „ființa plină de compasiune” (bodhisattva, respectiv Hristos) și un anumit interes eschatologic. Este posibil ca anumite idei creștine să fi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
confruntarea sa cu alte religii: confucianismul, taoismul, șintoismul și chiar creștinismul sub formă nestoriană. Pare a fi o stranie coincidență faptul că apariția buddhismului Mahăyăna a coincis cu începuturile creștinismului. Edward Conze identifică trei paralele importante între tradiția mahayanică și creștinism: accentul pus pe dragoste și ajutorarea aproapelui, concentrarea pe „ființa plină de compasiune” (bodhisattva, respectiv Hristos) și un anumit interes eschatologic. Este posibil ca anumite idei creștine să fi intrat în contact cu gândirea buddhistă și să o fi influențat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
religie de Stat, a continuat să se dezvolte, s-a răspândit în țările asiatice, iar în cele din urmă a dispărut aproape total din India, devenind însă „religia cu cea mai mare influență din Asia”. El poate fi comparat cu creștinismul care, gonit din Palestina, a devenit o religie universală. Buddhismul a promovat sisteme elaborate de doctrină, filosofie, etică, ceremonialuri somptuoase și sărbători sacre, scrieri voluminoase, o artă și o arhitectură elegante. Religia întemeiată de Buddha nu depinde de scrierile sfinte
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sacră a fost descoperită de Buddha și ea nu poate fi înțeleasă și practicată decât prin tovărășia spirituală dintre monahii și laicii care vor să urmeze cărarea salvatoare a Iluminatului. Această idee se regăsește într-o anumită măsură și în creștinism. Mântuirea nu e posibilă decât prin credința în Hristos, în Evanghelia Sa și nu se poate realiza decât în Biserică. Diferența majoră între cele două religii constă în aceea că în buddhism e suficientă urmarea căii propuse de Buddha, în timp ce
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu e posibilă decât prin credința în Hristos, în Evanghelia Sa și nu se poate realiza decât în Biserică. Diferența majoră între cele două religii constă în aceea că în buddhism e suficientă urmarea căii propuse de Buddha, în timp ce în creștinism, dincolo de conformarea cu învățătura hristică, e necesară intervenția personală, harică, a lui Dumnezeu. Cu privire la acest aspect, N. Steinhardt preciza: „Lui Buddha nu i te poți ruga; nu-l poți implora. Buddha nu mai e; e în Nirvăṇa. În schimb, Hristos
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
deveni un monarh universal, un ćakravartin, sau un iluminat. El a ales cea de-a doua misiune, opusă dorinței tatălui care îl voia conducător în locul său, însă putem spune că și prima profeție s-a împlinit, întrucât buddhismul este, alături de creștinism și islamism, una dintre religiile universaliste ale lumii. Legenda spune că sarcina Măyei a fost imaculată, la fel și nașterea, copilul ieșind din coapsa dreaptă a mamei fără a-i provoca durere. La fel, Iisus nu a fost zămislit în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
indieni există această convingere: nimeni nu poate deveni pe deplin înțelept decât după ce a gustat din toate plăcerile simțurilor. Eliberarea supremă nu poate fi dobândită de cel care renunță de la bun început la orice plăcere. Această concepție nu există în creștinism. Iisus Însuși nu a fost niciodată căsătorit și a trăit în curăție întrega Sa viață; la fel și numeroși sfinți. Cu toate acestea, există totuși un pasaj din Evanghelii care se apropie într-o oarecare măsură de concepția tradițională indiană
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tot ceea ce-și poate omul dori: perioada de studii, viața de familie cu plăcerile și necazurile ei, retragerea din viața de familie și trăirea în curăție și, în cele din urmă, izolarea totală de lume și viețuirea ascetică. În creștinism, această etapizare nu e obișnuită. Un adept poate accepta viața de familie, cum fac cei mai mulți, și se poate mântui pe această cale, care nu e neapărat cea mai ușoară, sau poate deveni monah, țelul său fiind același. Trecerea de la o
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pe Iisus, El a săvârșit numeroase minuni și a dăruit această putere și Apostolilor Săi. Mântuitorul a vindecat bolnavi, orbi, ologi, muți, demonizați și a înviat morți. Același lucru l-au făcut și Apostolii, mai ales Petru și Pavel. În creștinism minunile au un unic scop, acela de a ajuta pe alții și de aceea sunt permise. Buddha nu pretinde că propovăduiește o doctrină originală. El repetă de nenumărate ori că urmează „calea veche”, doctrina atemporală, împărtășită de către „sfinții” și „desăvârșit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cunoscătorii lui Brahmă, urcă și sunt mântuiți, eliberați (vimuktăh), menționați în versetele care erau deja antice când Yăjñavalkya le cita în prima Upanișadă. Idei asemănătoare întâlnim și în religia creștină. Așa cum buddhismul este o reacție la adresa brahmanismului, tot așa și creștinismul este o reacție la adresa iudaismului. Ambele religii nu aduc o schimbare radicală, ci o înnoire în spirit. Iisus Însuși mărturisește: „Să nu socotiți că am venit să stric Legea și proorocii; nu am venit să stric, ci să împlinesc” (Matei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
prin suprimarea dorințelor. Buddha vrea să înlăture suferința, în timp ce Iisus vrea să ne-o asumăm. A fi iubit de Dumnezeu și a-L iubi pe El înseamnă să suferi. În buddhism se caută înțelegerea suferinței și scăparea de ea. În creștinism se urmărește acceptarea fără înțelegere a suferinței. Unii oameni sunt pregătiți să accepte suferința, dar îi doare că n-o pot înțelege. Kierkegaard descoperă însă tocmai neînțelegerea ca parte integrantă, indispensabilă, a unei suferințe adevărate. „Dacă există cumva o bucurie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a suferinței. Unii oameni sunt pregătiți să accepte suferința, dar îi doare că n-o pot înțelege. Kierkegaard descoperă însă tocmai neînțelegerea ca parte integrantă, indispensabilă, a unei suferințe adevărate. „Dacă există cumva o bucurie, și o nespusă bucurie a creștinismului, ea nu poate consta decât în a accepta (iar nu a înțelege, pentru că înțelegerea ar desființa într-un anume fel suferința) să fie așa”. Îngrijirea bolnavilor și a săracilor este o datorie morală atât în buddhism cât și în creștinism
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
creștinismului, ea nu poate consta decât în a accepta (iar nu a înțelege, pentru că înțelegerea ar desființa într-un anume fel suferința) să fie așa”. Îngrijirea bolnavilor și a săracilor este o datorie morală atât în buddhism cât și în creștinism. În acest sens, găsim nu doar idei identice, ci și texte foarte asemănătoare. Astfel în Mahavagga, VIII, 26, găsim următorul enunț: „Călugări, acela care m-ar îngriji pe mine, să îngrijească de bolnavi”. Acesta ne amintește de Matei, 25, 40
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
manifestată față de toate ființele merge până acolo încât cruță chiar și viețile cele mai neînsemnate și tratează cu dragoste animalele cele mai vătămătoare. Această dragoste pentru toate ființele se numește maitra („prietenie”). Ea se deosebește de iubirea de aproapele a creștinismului prin aceea că nu se mărginește doar la oameni, ci se extinde asupra tuturor ființelor. O altă legătură între morala buddhistă și cea creștină se referă la existența unui așa numit „decalog”, alcătuit din zece restricții sau precepte morale. În
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pentru un mod de viață corespunzător eliberării spre care se tinde. Atunci când discipolul se supune, prin aplicarea sau respectarea lor, autocontrolului moral, el nu face altceva decât să-și amelioreze forma de existență odată cu fiecare nouă renaștere. În schimb, în creștinism, respectarea celor zece porunci, pe care Iisus le preia din tradiția iudaică și le recomandă și El, este absolut obligatorie și contribuie la mântuirea crediciosului. Conținutul celor două „decaloage” nu este identic, dar există și prescripții comune: a nu fura
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
creștină ar putea fi motivată doar de credința în iminența celei de-a doua veniri a Domnului, care însă și ea s-a dovedit falsă. Folosirea comună a bunurilor este respectată în linii mari atât în buddhism cât și în creștinism doar în cazul monahilor. În ultima fază a vieții celor doi întemeietori de religii există alte asemănări dar și importante deosebiri. De pildă, cazul trădării: așa cum Iuda l-a trădat pe Iisus, dându-l pe mâna Sinedriului, tot așa și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]