11,061 matches
-
familie și la bucuria de a fi din nou în mijlocul ei. Vede deja imaginea, cam peste o oră, când avionul va ajunge la aeroport, iar doamna Smith și cei trei copii vor fi cu toții acolo să-l întâmpine.” [35] Subiecții creativi realizează povestiri sau desene care se depărtează de stimul, bogate în teme și idei neobișnuite, ilustrând „capacitatea de a se juca cu ideile” și nonconformismul față de părerile convenționale. Despre aceeași imagine, un elev creativ a scris: „Omul se întoarce de la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
acolo să-l întâmpine.” [35] Subiecții creativi realizează povestiri sau desene care se depărtează de stimul, bogate în teme și idei neobișnuite, ilustrând „capacitatea de a se juca cu ideile” și nonconformismul față de părerile convenționale. Despre aceeași imagine, un elev creativ a scris: „Omul se întoarce de la Reno, unde s-a dus să divorțeze de nevastă. Nu mai putea trăi cu ea, i-a spus judecătorului, pentru că își punea atâta cremă pe față noaptea, încât capul îi aluneca pe pernă și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
inteligenți au avut tendința de a desena detalii și de a numi porțiuni de desen, cum ar fi desenarea unei clădiri, scriind pe ea „Școală”. Ei s-au concentrat asupra comunicării și a faptului că vor fi înțeleși, în timp ce elevii creativi s-au concentrat puțin asupra detaliilor specifice, chiar cu riscul de nu fi înțeleși. De exemplu, un elev creativ a dat înapoi foaia de hârtie albă goală, modificând titlul din „Leapșa în curtea școlii” în „Leapșa în curtea școlii - pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unei clădiri, scriind pe ea „Școală”. Ei s-au concentrat asupra comunicării și a faptului că vor fi înțeleși, în timp ce elevii creativi s-au concentrat puțin asupra detaliilor specifice, chiar cu riscul de nu fi înțeleși. De exemplu, un elev creativ a dat înapoi foaia de hârtie albă goală, modificând titlul din „Leapșa în curtea școlii” în „Leapșa în curtea școlii - pe ceață”. Subiecții creativi se disting prin capacitatea de a produce forme noi îmbinând elemente discordante, de acționa în direcții
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
concentrat puțin asupra detaliilor specifice, chiar cu riscul de nu fi înțeleși. De exemplu, un elev creativ a dat înapoi foaia de hârtie albă goală, modificând titlul din „Leapșa în curtea școlii” în „Leapșa în curtea școlii - pe ceață”. Subiecții creativi se disting prin capacitatea de a produce forme noi îmbinând elemente discordante, de acționa în direcții noi abătânduse de la comportamentul obișnuit fără teama de nou și de incert. Subiecții inteligenți sunt preocupați de căutarea răspunsului „just”, bine verificat și aprobat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
verificat și aprobat de societate. Caută să aibă acele calități pe care le consideră importante pentru succes, deci se dovedesc mult mai bine orientați spre acele profesiuni bine cotate social. Înclină mai mult spre securitate decât spre dezvoltare și risc. Creativii nu se prea sinchisesc de standardele succesului oamenilor. De exemplu, mulți elevi creativi au declarat că aspiră spre cariere neobișnuite (explorator, inventator, scriitor), iar elevii cu IQ înalt doreau mai degrabă să devină doctori, avocați și profesori. Simțul umorului este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
consideră importante pentru succes, deci se dovedesc mult mai bine orientați spre acele profesiuni bine cotate social. Înclină mai mult spre securitate decât spre dezvoltare și risc. Creativii nu se prea sinchisesc de standardele succesului oamenilor. De exemplu, mulți elevi creativi au declarat că aspiră spre cariere neobișnuite (explorator, inventator, scriitor), iar elevii cu IQ înalt doreau mai degrabă să devină doctori, avocați și profesori. Simțul umorului este mult mai apreciat la indivizii creativi decât la cei inteligenți. Dacă indivizii inteligenți
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
standardele succesului oamenilor. De exemplu, mulți elevi creativi au declarat că aspiră spre cariere neobișnuite (explorator, inventator, scriitor), iar elevii cu IQ înalt doreau mai degrabă să devină doctori, avocați și profesori. Simțul umorului este mult mai apreciat la indivizii creativi decât la cei inteligenți. Dacă indivizii inteligenți preferă comunicarea cu ceilalți, având controlul că sunt integrați și apreciați, creativii preferă să se exprime pe ei înșiși, să se joace cu ideile, nu consideră important să obțină aprobarea altora, ci se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
elevii cu IQ înalt doreau mai degrabă să devină doctori, avocați și profesori. Simțul umorului este mult mai apreciat la indivizii creativi decât la cei inteligenți. Dacă indivizii inteligenți preferă comunicarea cu ceilalți, având controlul că sunt integrați și apreciați, creativii preferă să se exprime pe ei înșiși, să se joace cu ideile, nu consideră important să obțină aprobarea altora, ci se orientează după propriul criteriu intern de apreciere. Un studiu (Barron, 1963) efectuat pe 343 ofițeri din armată au scos
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
joace cu ideile, nu consideră important să obțină aprobarea altora, ci se orientează după propriul criteriu intern de apreciere. Un studiu (Barron, 1963) efectuat pe 343 ofițeri din armată au scos la lumină unele variabile ale personalității care deosebesc persoanele creative de cele inteligente. Creativii au fost descriși ca: afectați, agresivi, exigenți, dependenți, dominanți, viguroși, nerăbdători, cu spirit de inițiativă, sinceri, sarcastici, influențabili, pe când persoanele cu valori mai mari la testele de inteligență, dar mai slabi la cele de creativitate, au
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
consideră important să obțină aprobarea altora, ci se orientează după propriul criteriu intern de apreciere. Un studiu (Barron, 1963) efectuat pe 343 ofițeri din armată au scos la lumină unele variabile ale personalității care deosebesc persoanele creative de cele inteligente. Creativii au fost descriși ca: afectați, agresivi, exigenți, dependenți, dominanți, viguroși, nerăbdători, cu spirit de inițiativă, sinceri, sarcastici, influențabili, pe când persoanele cu valori mai mari la testele de inteligență, dar mai slabi la cele de creativitate, au fost descriși ca: blânzi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
știință, tehnică, literatură, au avut coeficienți de inteligență ridicați justifică prezența inteligenței în actul creator. * Creativitatea se realizează prin mijlocirea memoriei, depinzând de calitatea informațiilor stocate anterior, de cantitatea acestora (până la un punct, după care cantitatea devine povară pentru actul creativ) și de rapiditatea accesării acestor informații care sunt atribute ale inteligenței. * Actul inteligent este până la urmă un act creator pentru că rezolvă o problemă. Individul care creează ceva nou trăiește o experiență inedită, căci, fie folosește o cale pe care nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru a o face deschisă ideilor divergente. Metode de creativitate, precum brainstormingul sau sinectica, recurg la reformulări (transformări) succesive ale problemei, pentru atacarea ei din diferite perspective. Redefinirea / transformarea se mai referă la capacitatea de a efectua, asupra unui produs creativ existent, operații cum ar fi: găsire de alte utilizări, adaptare, modificare, mărire, combinare, micșorare, înlocuire, reorganizare sau inversare. Alex Osborn a elaborat, în anul 1953, Lista interogativă (a se vedea Capitolul 10), ce constituie un instrument util pentru stimularea gândirii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
înlocuire, reorganizare sau inversare. Alex Osborn a elaborat, în anul 1953, Lista interogativă (a se vedea Capitolul 10), ce constituie un instrument util pentru stimularea gândirii creatoare, inclusiv prin aportul redefinirii. Această listă cuprinde 60 întrebări (numite de el „acte creative ale inteligenței”), grupate în nouă categorii. Lista se folosește încercând să răspundem la toate întrebările conținute în ea. Este foarte eficientă, de mare renume. Exemple: O întrebare, din lista citată mai sus, este: „Ce idei sugerează?”. Răspunzând la o întrebare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dezvoltată la copii, ea diminuându-se pe măsura consolidării deprinderii de a gândi logic. spunea fizicianul Robert Oppenheimer. Intuiția este prezentă în mai multe momente ale actului creator: în etapa de identificare a problemei, în etapa de iluminare a procesului creativ și în momentele de elaborare a produsului creativ. 4.1.1.7 Memoria Memoria este facultatea creierului care permite conservarea, recunoașterea și reproducerea în conștiință a experienței din trecut (fapte, cunoștințe, evenimente, impresii, senzații). Memoria este necesară pentru acumularea și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
consolidării deprinderii de a gândi logic. spunea fizicianul Robert Oppenheimer. Intuiția este prezentă în mai multe momente ale actului creator: în etapa de identificare a problemei, în etapa de iluminare a procesului creativ și în momentele de elaborare a produsului creativ. 4.1.1.7 Memoria Memoria este facultatea creierului care permite conservarea, recunoașterea și reproducerea în conștiință a experienței din trecut (fapte, cunoștințe, evenimente, impresii, senzații). Memoria este necesară pentru acumularea și apoi accesarea informațiilor care vor fi procesate în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un domeniu pot deveni o frână pentru imaginație. 4.1.2 Aptitudinile speciale Aptitudinile speciale (lat. aptus = înzestrat) sunt însușiri care permit obținerea de performanțe deosebite în domenii concrete ca: știința, tehnica, arta, literatura, matematica, relațiile umane, etc. Orice proces creativ reclamă un nivel, măcar minim de aptitudini speciale. Lista lor este foarte cuprinzătoare, specifică pentru fiecare domeniu al creației. Aptitudinile speciale pentru știință sunt: aptitudinea matematică; aptitudinea verbală; aptitudinea spațială. Aptitudinile speciale pentru tehnică sunt: abilități senzo-motrice; abilități perceptiv-spațiale; vizualizare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Deschiderea la experiență Deschiderea la experiență (openness to experience) înseamnă preferința individului pentru varietate: dorința de a vedea și învăța lucruri noi, interese largi, curiozitate, atenția la sentimentele interioare. Opusul acesteia se corelează cu rigiditatea convingerilor, opiniilor și comportamentelor. Individul creativ simte nevoia de schimbare și este dotat cu un ascuțit spirit de observație. Marii creatori au avut hobby-uri variate: H. Coandă a urmat lecții de sculptură fiind chiar elevul lui Rodin, cânta la violoncel atât de bine, încât o dată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Beethoven și cânta la vioară. I. Newton scria poezie cu real talent. Leonardo da Vinci avea preocupări în domenii precum pictură, sculptură, arhitectură, anatomie, botanică, tehnică. [41] 4.1.3.2 Deschiderea intelectuală Deschiderea intelectuală (open minded) reprezintă o atitudine creativă importantă. Ea include receptivitatea la ideile noi, abilitatea de „a se juca cu ideile”, lipsa de prejudecăți în abordarea problemelor, lipsa temerilor în fața noului, curiozitatea față de noutăți. 4.1.3.3 Umorul și spiritul copilăresc Persoanele creative au spiritul umorului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
reprezintă o atitudine creativă importantă. Ea include receptivitatea la ideile noi, abilitatea de „a se juca cu ideile”, lipsa de prejudecăți în abordarea problemelor, lipsa temerilor în fața noului, curiozitatea față de noutăți. 4.1.3.3 Umorul și spiritul copilăresc Persoanele creative au spiritul umorului dezvoltat și o prospețime copilărească în gândire. Persoana creativă este animată de curiozitate, indiscreție și are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a descoperi și de a înțelege
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de „a se juca cu ideile”, lipsa de prejudecăți în abordarea problemelor, lipsa temerilor în fața noului, curiozitatea față de noutăți. 4.1.3.3 Umorul și spiritul copilăresc Persoanele creative au spiritul umorului dezvoltat și o prospețime copilărească în gândire. Persoana creativă este animată de curiozitate, indiscreție și are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a descoperi și de a înțelege universul înconjurător. Creatorii scotocesc prin lăzile de vechituri, prin biblioteci, întreabă mult
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a înțelege universul înconjurător. Creatorii scotocesc prin lăzile de vechituri, prin biblioteci, întreabă mult, își aruncă privirea peste tot, sunt impresionați de lucruri care scapă atenției celorlalți, se amuză frecvent, fac poante hazlii celor din jur. Spunea cineva că „adevăratul creativ este un copil perpetuu, nenorocirea este că oamenii cresc”. Rămân demne de reținut cuvintele lui Newton, rostite cu puțin timp înaintea morții sale, la 84 de ani: 4.1.3.4 Toleranța la ambiguitate Toleranța la ambiguitate reprezintă capacitatea persoanei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este un copil perpetuu, nenorocirea este că oamenii cresc”. Rămân demne de reținut cuvintele lui Newton, rostite cu puțin timp înaintea morții sale, la 84 de ani: 4.1.3.4 Toleranța la ambiguitate Toleranța la ambiguitate reprezintă capacitatea persoanei creative de a utiliza mintal o serie de concepte incomplet definite sau conturate, sau de a stăpâni un material abundent și difuz, neordonat. Creatorul este nevoit să lucreze cu idei care sunt incomplete sau ambigue. Un inginer, de exemplu, trebuie să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Creatorul este nevoit să lucreze cu idei care sunt incomplete sau ambigue. Un inginer, de exemplu, trebuie să opereze cu idei care vor suporta pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. În sens opus, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 4.1.3.5 Rezistența la închidere Rezistența la închidere reprezintă capacitatea de a rezista tentației de a alege soluția aflată la îndemână sau prima soluție care apare, socotind problema rezolvată. De regulă, prima
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
alege soluția aflată la îndemână sau prima soluție care apare, socotind problema rezolvată. De regulă, prima soluție este neoriginală, comună, banală. Abia după ce se emit mai multe idei (fluența ideației) se ajunge în atmosfera rarefiată a ideilor originale, cu adevărat creative. S. Parnes ne dă un exemplu de exercițiu care demonstrează existența sau inexistența acestei atitudini. Se prezintă figura de mai jos (Figura 6) și se cere să se răspundă câte pătrate sunt. Cele mai multe persoane, fără rezistență la închidere, răspund rapid
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]