9,140 matches
-
un fenomen de modă, ca thriller-ul ezoteric à la Dan Brown. Sau nu... Secretul acestor best-seller-uri? Depeizarea, desigur, un anume fel de exotism (!) pe care îl degajă frigul, izolarea, însingurarea nordică, și care declanșează resorturi neexplorate ale imaginarului. O curiozitate privitoare la ceea ce se petrece "acolo sus", în vîrful lumii, dar care se îmbină repede și cu plăcerea descoperirii unor ținuturi, societăți și mentalități pline de umbre și lumini speciale. Din nou, aceeași slăbiciune și comoditate care ne face adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și mai firești decît sub pana lui, asemenea Michèlei, care se indrăgostește de un bărbat înainte de a descoperi că e cel care a violat-o la începutul romanului. Cuiul lui Cehov... Cert e că Djian sparge frazele cu luciditate și curiozitate, pentru a vedea ce e înăuntru, pentru a pune mîna pe mecanismul nașterii cuvîntului. Maestru al suspansului, incomparabil povestitor, dar imprevizibil prin modul în care se reinventează în fiecare nou roman, derutant prin tabuurile pe care le încalcă (cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vînătorilor de cărți) și, desigur, mulți alți autori talentați care pot oricînd țîșni în fața consacraților. Printre numeroasele trăsături ce individualizeaza piața franceză de carte, dincolo de febrilitatea și tensiunile ce însoțesc decernările de premii, se află și o mare flexibilitate, o curiozitate eclectică și o deschidere spre necunoscut, ba chiar o foame de neprevăzut, prin urmare, debutanții sau cvasi-necunoscuții au o șansă reală să pătrundă în sferele olimpiene, chiar dacă nu au făcut obiectul unor campanii de promovare abil și scump orchestrate de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
limbajului, ceea ce, să recunoaștem, aduce o boare proaspătă de inocență în marea de dizgrațioase pornografii pe care postmodernitatea s-a crezut datoare să le etaleze. Amélie Nothomb e nespus de pudică și discretă, fiind totodată de o neașteptată îndrăzneală și curiozitate fără umbră, care se opresc în trama verbală, încît parfumul ușor vetust și prețios al cărților sale reușește să inducă o stare vecină cu transa catarctică celor care cititori-femelă, vorba lui Cortazar se lasă seduși. Iată două fragmente din Barbă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ales, fie au fost forțați de împrejurări să aleagă o altă limbă de expresie literară în speță franceza, în care s-au făcut cunoscuți și apreciați, rămînînd însă pentru noi, cei de lîngă care au ple cat, un epifenomen, o curiozitate marginală sau, de cele mai multe ori, o prezență absentă. Nu e vorba, desigur, de celebrități precum Ionesco, Cioran, Eliade, sau de mai tinerii, dar deja prețuiții Matei Vișniec, Dinu Flămînd sau Dan Lungu (enumerările fiind pur indicative, nicidecum exhaustive). E vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o dată compromisuri și umi lințe greu de dus. Necazurile îndurate în viața "dinainte", cea a stu denției protagoniștilor, Andi și Carmen, sunt însă schițate cu pudoare și cu înțelepciunea autentică a celui care știe că, pentru generațiile ce au urmat, curiozitatea legată de traiul cotidian pe vremea părin ților și a bunicilor e limitată, inconstantă, vremelnică, și orice insis tență suplimentară, orice notă melodramatică riscă mai degrabă să stîrnească reacții adverse sau indiferență. Or Tudor Alexander e un scriitor perfect ancorat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
între mîini și, în același timp, este sedus de ineditul situației și, pocnind de orgoliu creator, obnubilat de responsabilitatea sa de a da viață sau moarte personajului care îl imploră... nu face nimic. În orice caz, Roussy mizează pe această curiozitate maladivă, care ne face să mergem pînă la capăt, "debarasîndu-se" de autoritatea sa auctorială pe spinarea bietului cititor, care termină cartea cu un viu sentiment de culpabilitate și de neputință. NU MAI CITI. NU VREAU SĂ MOR. ÎNCHIDE CARTEA. E
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o manieră conflictuală) cu cele ale locatarilor 'săi', de soarta cărora se simte responsabilă. Cioran dezvoltă o adevărată fascinație pentru această ființă, care trăiește totul la modul personal, care se atașează, bodogănește și protejează, dar și o ființă a cărei curiozitate vulgară și autoritarism intruziv îl perturbă profund. Mai mult încă, figura portăresei se transformă, la Cioran, în prototipul anti-diaristului : Să ții un jurnal înseamnă să căpeți obiceiuri de portăreasă, să remarci toate fleacurile, să te oprești la ele, să acorzi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
toate suferințele, sfaturi pentru toate perplexitățile, soluții pentru toate îndoielile, adevăruri pentru toate inteligențele, distracții pentru toate plictiselile, lapte pentru copii, vin pentru bătrâni, care să se îngrijească de toate nevoile noastre, să prevină toate dorințele noastre, să satisfacă toate curiozitățile noastre, care să redreseze toate erorile noastre, toate greșelile noastre, și să ne dispenseze de acum înainte de prevedere, de prudență, de sagacitate, de experiență, de ordine, de economie, de cumpătare și de activitate. Și de ce nu aș dori-o și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
limbajul. Deși nu putem dobândi acea cunoaștere absolută a lucrului în sine, cunoașterea fenomenală, hermeneutică și-a dovedit de cele mai multe ori validitatea prin efectele sau eficacitatea acțională; or, în general, cunoașterea este în vederea acțiunii, căci omul, deși împins de instinctul curiozității în actul cunoașterii și-a verificat cunoașterea în acțiunea practică. Însuși convenționalismul și arbitrarietatea limbajului văzute de autorii menționați ca o „debilitate” a acestuia au constituit totuși și o imensă resursă de a accede la cele mai complexe teorii și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
studiul organizațiilor internaționale sau cercetările asupra păcii), altele sînt tratate foarte pe scurt (analiza politicii externe). Concentrarea asupra unei arii mai restrînse vrea să evite o ratare care pare emblematică pentru disciplina relațiilor internaționale, în ultimul deceniu. În acest interval, curiozitatea crescîndă a specialiștilor și a publicului s-a lovit de o disciplină mai incapabilă ca niciodată să ofere o imagine coerentă asupra ei însăși și a obiectului său. Introducerile în disciplina relațiilor internaționale se prezintă de obicei fie sub forma
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
folositori comunității naționale, reflectînd asupra politicii externe americane și încercînd să o perfecționeze. Mai mult, legăturile dintre mediul universitar, guvern (așa-numitul sindrom Kissinger) și rețeaua institutelor de cercetare făceau posibilă influența reciprocă între școlile realiste, lăsau libertate întrebărilor și curiozităților și creau noi perspective și preocupări pentru politica externă a SUA.1 Realismul funcționa ca paradigmă în măsura în care stabilea limitele cercetării "legitime". Așa cum a argumentat convingător John Vasquez, realismul a oferit un instrument fundamental de analiză pentru generații de dezlegători de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
critice. Și mai important este că ea duce la un pluralism teoretic și metodologic în cadrul disciplinei; un pluralism care să ne insufle un simț al limitei și al modestiei în privința pretențiilor noastre și să ne invite la o mai mare curiozitate și o privire mai atentă, dincolo de presupusele granițe teoretice. CONCLUZIE Furtuna epistemologică a devastat disciplina relațiilor internaționale în anii '80 și '90. Ea a ridicat nivelul dezbaterilor metateoretice începute o dată cu disputa paradigmelor. Unii ar putea regreta pierderea protecției pe care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
witz-ul e învederat. Trecerea prin Podul Iloaiei este prilej de reverie și sarcasm, biografia lui Scavinschi un pretext de a zugrăvi cu râs amar un bolnav de răul veacului. Romantică este și impertinența tânărului boier din capitală, care, plictisit de curiozitatea provincialilor, îi convoacă și le dă informații despre persoana sa: "Boieri, cucoane și cuconițe! Eu sunt de la Iași. Șed în casă cu chirie în mahalaoa Păcurarii. Trăiesc din venitul unii moșioare ce am. Mă numesc B. B. Am venit aici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Epicul este constituit din expedițiile detașamentului în frunte cu ofițerul și atinge senzaționalul în episoadele privind manoperele unui contrabandist și erotica misterioasă a femeii sale Niculina. Romanul e condus cu foarte multă abilitate sub raportul enigmei sufletești a Niculinii, excitând curiozitatea cea mai acută de a afla atitudinea ei presupusă, lineară. Este de mirare câtă mișcare epică poate rezulta din date atât de puține. Așezați pe malul unei ape în fața unui imperiu imens, tăcut, câțiva bărbați înfrigurați de dorința erotică fac
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a vulnera, încît rămâne o construcție valabilă în sine, expresie cel mult a unei gratuite înverșunări de imagini. Este evident că în Icoane de lemn sunt zugrăvite figuri reale din clerul român contemporan cu tinerețea scriitorului, însă cititorul nu simte curiozitatea identificării, fiindcă pamfletarul încadrează pe om unui tip a cărei monografie sintetică o face, urmărind personalitatea umană în rigiditățile ei, ca pe un mecanism și uneori un sistem de aparate, aplicîndu-se același procedeu și în domeniul psihologicului, unde, subliniindu-se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trăiește mai intens și pune mai multe probleme sub forma "trăirilor". Eticul fiind aspectul fundamental al destinului uman, problema trebuie pusă ca experiență morală. Artistul nu ia atitudine, ci trăiește răul și binele, eliberîndu-se de amândouă, rămânând cu o intactă curiozitate. De unde acel "imoralism" (față a preocupării morale), care la Gide se vădește în interesul pentru adolescență, delicvenți, vițiile insolite, crimă, revoluție socială, exotic, experimentate toate cu o egală simpatie, însă cu hotărârea de a nu se opri nicăiri. O consecință
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umană se poate transforma într-un motiv, numai în situația în care a fost conștientizată și integrată unei imagini, care ocupă, un loc bine definit pe scara de valori a individului . Cele mai frecvente motivații sunt: ♦ reîntoarcerea la natură, cunoașterea, curiozitatea, înțelegerea, creativitatea odihna; ♦ cura de aer și de fructe, consumul de alimente proaspete; ♦ sportul vânătoare, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumețiile; ♦ atracție și interes pentru activitățile practicate în aceste areale etc . Prin turismul rural, consumatorul caută conștient sau inconștient un alt
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
Receptiv la inovații, limbajul publicistic contribuie la înlocuirea calculilor lingvistici cu împrumuturi neologice: brâul pământului înlocuit cu ecuator, casa păstrătoare cu bancă, mergere înainte cu progres, stare împrejur cu circumstanță ș.a. Treptat, formațiile perifrastice greoaie apar doar izolat, ca simple curiozități lingvistice, iar limbajul câștigă în fluență și eleganță. În concluzie, specificul limbajului politic cultivat de presa românească din secolul al XIX-lea este configurat, pe de o parte, de caracterul istoric al limbii, într-o epocă în care normele limbii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și a genurilor abordate de către gânditorul francez (eseu, jurnal de călătorie, studii filosofice și politice, memorii, articole, interviuri), precum și a îmbinării diverselor stiluri de scriitură (analitic, poetic, retoric, sentențios, fragmentar) procură alte elemente care să susțină rizomatica scriitură baudrillardiană, precum și curiozitatea de a cerceta diverse teme și domenii: "alegerea formelor neortodoxe de scriitură, întrețeserea dintre teoretizare și jurnale de călătorie, aforisme și însemnări din jurnal, confesiuni și modelări cibernetice abstracte prezintă o provocare adusă formelor convenționale de cercetare, metodologie și scriitură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Argentina Firuță, Editura Științifică, București, 1999, pp. 51-58. 306 David Harvey, op. cit., p. 52. În formularea lui Baudelaire, modernitatea este "tranzitoriul, trecătorul, contingentul, jumătatea artei, a cărei cealaltă jumătate este veșnicia și imuabilul" (Charles Baudelaire, Pictorul vieții moderne și alte curiozități, antologie, traducere, prefață și note de Radu Toma, Editura Meridiane, București, 1992, p. 390). 307 A se vedea Anexa capitolului 2. 308 În pofida pluralității discursurilor culturale, a triumfului sintacticului asupra semanticului în postmodernism, precum și a raționalității operaționale asupra celei semnificante
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nici să nu iasă dacă nu sunt trimiși din ascultare. Din păcate, uneori, și nu fără a fi motiv de scandal, piețele orașelor, porturile, palatele principilor, casele prelaților sunt pline de anumiți religioși, nu din necesitate, ci mai degrabă din curiozitate sau împinși de lăcomia stomacului. De aceea, spune Isaia: Nu mai este adevăr prin piețe, iar egalitatea nu mai are loc (Is 59,14). Ecleziastul adaugă: Nu căuta cu privirea printre străzile orașului și nu hoinări prin locurile solitare (Sir
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Salimbene de Adam din Parma, enormă prin extindere și prin abundența informațiilor - chiar și în textul trunchiat ce ne-a rămas -, traducem, într-o formă antologică, acele informații ce privesc mai direct istoria franciscană și le prezentăm în funcție de anumite tematici. Curiozitatea acestui scriitor, ce se interesează de toate, dacă, pe de o parte, nu ajunge la cercetări și informații aprofundate, pe de altă parte, se menține departe de luări de poziții partizane, mai ales în ceea ce privește Mișcarea Ioachimistă, în mijlocul căreia a trăit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
restul nu neglija ceea ce ți-am cerut». Cel care ți-a povestit, a auzit acestea de la însoțitorii Fericitului Francisc. 13. Amintirile fratelui Leon Traducem aceste trei exemple ce sunt legate de fratele Leon, ca un indiciu al răspândirii atenției și curiozității de a-i cunoaște pe primii însoțitori ai Sfântului Francisc înainte ca aceștia să dispară, luând cu ei cuvinte și fapte ce nu fuseseră incluse în biografiile sale. Text în Liber exemplorum, nr. 70-72, p. 239-240. 1. Fratele Petru a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
predau un curs de drept comercial la Închisoare, m-am gândit că voi avea ocazia să contribui și eu la bunul mers al societății. Și-apoi, eram puțin curios În legătură cu viața la Închisoare și cu cei care stau acolo. Probabil curiozitatea respectivă m-a Îndemnat să invit fiecare cursant din clasa mea să se ridice În picioare și să-și spună povestea. În ziua aceea am descoperit că, dacă Îi ceri unui deținut să-ți povestească despre trecutul lui, el va
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]