13,290 matches
-
ale cadrului didactic de natură cognitivă, emoțională și comportamentală de a diminua ori tolera acțiunea factorilor stresori: stima de sine pozitivă, asertivitatea, optimismul, perseverența; - reacții specifice la stres - răspunsurile la acțiunea factorilor stresori, care pot fi de natură fiziologică, cognitivă, emoțională sau comportamentală. Atunci când degradările induse de stres depășesc posibilitățile adaptative ale organismului, acesta are caracter nociv. Stresul organizațional poate fi definit ca fiind răspunsuri fizice și emoționale, vătămătoare, ce apar atunci când solicitările locului de muncă nu corespund capacităților, resurselor, trebuințelor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
stres - răspunsurile la acțiunea factorilor stresori, care pot fi de natură fiziologică, cognitivă, emoțională sau comportamentală. Atunci când degradările induse de stres depășesc posibilitățile adaptative ale organismului, acesta are caracter nociv. Stresul organizațional poate fi definit ca fiind răspunsuri fizice și emoționale, vătămătoare, ce apar atunci când solicitările locului de muncă nu corespund capacităților, resurselor, trebuințelor persoanei, putând conduce la deteriorarea sau chiar vătămarea stării de sănătate. Vulnerabilitatea la stres se constituie În funcție de traumele psiho-afective, experiențe ale unor stresuri psihice cu rezonanță majoră
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
afecta În mod serios sănătatea fizică și psihică a omului (distres-ul). Cercetările recente asupra consecințelor stresului cronic la locul de muncă au impus În literatură un nou concept și anume sindromul de extenuare - “burnout” („a arde complet”), caracterizat prin epuizare emoțională, fizică și mentală și determinat de implicarea pe termen lung În situații solicitante emoțional. Acest concept este utilizat tocmai pentru a insista asupra acelor situații În care individual apare consumat, slăbit de munca sa, fiind caracterizat prin prezența următoarelor simptome
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
consecințelor stresului cronic la locul de muncă au impus În literatură un nou concept și anume sindromul de extenuare - “burnout” („a arde complet”), caracterizat prin epuizare emoțională, fizică și mentală și determinat de implicarea pe termen lung În situații solicitante emoțional. Acest concept este utilizat tocmai pentru a insista asupra acelor situații În care individual apare consumat, slăbit de munca sa, fiind caracterizat prin prezența următoarelor simptome: - oboseală intensă, cu dureri difuze, tulburări digestive, tulburări de somn; - un sentiment de „dezumanizare
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
acelor situații În care individual apare consumat, slăbit de munca sa, fiind caracterizat prin prezența următoarelor simptome: - oboseală intensă, cu dureri difuze, tulburări digestive, tulburări de somn; - un sentiment de „dezumanizare”, care se traduce printr-o aplatizare afectivă, o detașare emoțională din ce În ce mai evidentă, mergând chiar până la absența emoțiilor față de alții; - scădere a eficienței În muncă, cu decepție față de profesie și sentimentul de inutilitate legat de activitatea respectivă; - scăderea realizărilor personale și incapacitatea de a-i ajuta pe alții; - iritabilitate față de cei
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
Câteva soluții În vederea depășirii, prevenirii, Înlăturării surselor, efectelor stresului profesional pot fi: Învățarea unor metode de relaxare, a unor metode de rezolvare a problemelor și luare de decizii, dezvoltarea unor strategii de identificare și rezolvare a situațiilor conflictuale, menținerea echilibrului emoțional, dezvoltarea unei relații satisfăcătoare cu cei din jur, stabilirea și menținerea unui suport social adecvat, mentinerea unei imaginii de sine pozitive - dezvoltarea stimei de sine, valorizarea performanțelor, gândire pozitivă, dezvoltarea unui stil de viață sănătos (menținerea unei greutăți normale, practicarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
alta a evoluției. Profesorului nu i se cere doar o recunoaștere a elevului de ieri, ci o precunoaștere a celui de mâine, orice recomandare pe care o va face, se va efectua cu argumentele elevului și cu racordarea la contextul emoțional și intelectual al vârstei acestuia. Contextul comunicării este alcătuit din cel familial, școlar și social. Profesorul vine cu responsabilitatea morală, evidențiată de faptul că actul pedagogic este unul de natură existențială, dar și etică. În actul educațional se află mereu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
largă asupra naturii și societății umane, pune în valoare cât mai multe elemente comune ale umanității de pretutindeni. În acest mod, literatura universală poate să inspire o adevărată solidarizare universală. Ea se constituie în primul rând la nivel literar, imaginar, emoțional și ideatic, dar se prelungește în mod firesc și în sfera relațiilor interumane. Literatura universală, astfel înțeleasă, are în centrul său omul universal exprimat în orice limbă, în orice literatură. Marele erou literar este homo archetypus. pe scurt, noua perspectivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de beatitudine și umor specifice țăranului moldav. Dar, spre deosebire de Ion Creangă, șugubățul Boancă povestește întâmplări de altădată sau din prezent cu ajutorul cuvintelor nerostite ale picturii naive. Linii, forme și pete de culoare se contopesc într-un dans poetic, emanând stări emoționale ori conflictuale ale unor personaje ce amintesc abuziv de cele ale lui Peter Brugel. Pictorul Gheorghe Boancă a știut și știe să surprindă caracterul omului de la țară sau de la oraș într-o fizionomie-carcasă care să-l reprezinte și pe el
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, „Bojdeuca Ion Creangă”, Iași. „Expresie a unei firi hotărâte, care spune ce are de spus direct și fără prea multe menajamente, lucrările sale în lemn, transfigurate prin utilizarea cu măiestrie a încărcăturii emoționale potențiale a elementelor materialului brut (goluri, noduri, scorburi, etc.), impresionează prin expresivitatea accentuată de cioplitură sigură și tranșantă. Prelucrarea frustă, alungirea exagerată a figurilor în posturi încremenite, amintesc parcă de maiestuozitatea și severitatea coloșilor din Insula Paștelui. Ceea ce este
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
politic "în termenii unor formulări rivale ale unui text moral", ca un dezacord moral bazat esențialmente pe argumente și interpretări diferite, deformând astfel natura opoziției dintre adversarii politici prin eludarea unor componente fundamentale ale acesteia, precum interesele, motivațiile sau angajamentele emoționale diferite 30; 11) moraliștii uită sau nu sunt conștienți de faptul că politica este o activitate dominată de interese, că moralitatea are o forță motivațională redusă în politică și - ca atare - că moralitatea are o capacitate limitată de "dirijare" sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
vot a celor din străinătate și de acasă s-a suprapus mult mai bine pe filmul imaginilor cu imensele cozi de așteptare de la ambasadele românești din străinătate. Efectul bulgărelui de zăpadă a mesajului transmis a fost facilitat și de reacția emoțională și de frustrare a milioanelor de români în raport cu stereotipurile negative intens fabricate de mașina de propagandă a PSD-ului. A contat masiv și proasta organizare a votului în străinătate. În concluzie, românii au votat masiv cu Klaus Iohannis și au
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
figurii Profetului. Or, imediat după atentate, milioane de oameni din întreaga lume s-au solidarizat cu victimele oribilului atentat. Je suis Charlie! au strigat cu toții. Puțini au avut curajul să spună: Je ne suis pas Charlie. De ce? Pentru că oamenii reacționează emoțional, contagios. Reacția lor colectivă este amplificată prin mijloacele magiei moderne: televiziune, radio, Internet, Facebook etc. Nu au răbdarea să studieze fenomenul în profunzimea lui, să judece echidistant, să reacționeze echilibrat și responsabil. Ar mai fi strigat atât de mulți creștini
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic și care determină subiectul să se afle permanent Într-o stare de Încordare. Anxietatea situativă apare ca reacție emoțională la situații stresante și prezintă diferite grade și durate, caracterizându-se prin trăiri subiective: nervozitate, neliniște, tensiune. Anxietatea stabiă denotă o permanentă predispunere a subiectului spre a percepe ca amenințătoare un larg diapazon de situații, reactionând la ele printr-o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
trăirea acestei vârste este mai puțin alarmantă decât stereotipul ce i se atribuie. Majoritatea subiecților au probat un traseu evolutiv În limitele crizelor normale ale vârstei - față de problemetica sexualității, a raporturilor cu părintii sau cu vârstnicii -, fară perturbări sau tumult emoțional. Raportul celor ce reclamă probleme este , conform rezultatelor lui Offer, de 1 la 5 subiecți investigați. Dar, este mai ales cazul acelor adolescenți ale căror probleme s-au manifestat Încă din copilărie. Creșterea numarului de conflicte a fost observată de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
apararea teritoriului, corpul fiind acum instrumentul, ținta și miza . Indiferent de denumire, teoreticienii sunt de acord cu faptul că grupul de prieteni permite adolescenților tranziția de la interacțiuni sociale Între membrii de același sex la relațiile heterosexuale. 2.3.3.Caracteristici emoționale Emoțiile se manifestă În perioada adolescenței cu o dinamică mai accentuată. Acum adolescentul este fericit, se simte bine În pielea sa și două ore mai târziu este trist, deprimat, descurajat. Adeseori el oscilează Între sentimetul de putere, de forță și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ani, când băieții ridicau mai multe probleme, fetele sunt acum mai prezente În topul dezordinilor emotionale. Incercând o explicație a fenomenului, În contexul culturii americane, Rutter avansează urmatoarele interpretări: femeile au o mai accentuată tendință de a-și exprima problemele emoționale prin stări depresive; acestea sunt potențate de atributele statutului dezavantajos al femeii În societate, fapt pe care tânăra Începe să-l conștientizeze; apariția ideii că de fapt controlul ei asupra aspectelor esențiale ale vieții este mai diminuat decât În cazul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
dezavantajos al femeii În societate, fapt pe care tânăra Începe să-l conștientizeze; apariția ideii că de fapt controlul ei asupra aspectelor esențiale ale vieții este mai diminuat decât În cazul băieților. Aceste date indică mai ales faptul că reacțiile emoționale de această factură sunt În special rezultatul neajutorării Învațate. Pot fi chiar rezultatul interacțiunilor sociale de până atunci, inclusiv al celor școlare, În care fetele au mai multă nevoie de Încurajare pentru securizarea Învățării, În timp ce băieții pot fi stimulați mai
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
prin integrări succesive la diferite niveluri de complexitate. Aceste procese neurofiziologice asigură mecanismele de adaptare homeostatică a organismului, internă și externă. Agresivitatea ar fi În sensul cel mai profund biologic, un mijloc extrem de adaptare, care ar sta la baza stărilor emoționale negative, de ură sau de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.Vandenberg a demonstrat rolul hormonului masculin În declanșarea agresivității la vertebrate, indicând rolul testosteronului În manifestarea combatitivității la om
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate distinge Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice vizează atât sănătatea și integritatea corporală a victimei, cât și evoluția sa psihologică: În plan cognitiv, autopercepție negativă, iar În plan emoțional teamă, depresie. Agresiunile verbale și psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Își pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Un studiu britanic (cf, Action for Children,1998 cit În Neamțu, C.,2001ă a ajuns la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
au vizionat filmul provocator sexual au fost cei mai agresivi, iar cei din grupul trei au fost cel mai putin agresivi. Pe de altă parte, un alt grup de cercetători au demonstrat că sexualitatea și agresivitatea sunt intrinsec incompatibile. Trăirile emoționale ca efect al provocării sexuale inhibă tendințele agresive. Pentru a depăși aceste opinii contradictorii, Zillmann, Împreună cu colaboratorii săi, propune În 1981 modelul excitație- violență privind efectele pornografiei asupra agresivității. Prin intermediul cercetărilor, s-a scos În evidență faptul că filmele
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
din viață. “Istoria” propriei vieți a părinților. Cei mai mulți părinți ce-și maltratează copiii au fost ei inșiși, la rândul lor, supuși unui tratament similar de cître propriii lor părinți sau au fost, În cea mai mare masură, neglijați emoțional de către aceștia. Atitudini parentale În raport cu creșterea copiilor. Părinții abuzivi În a utiliza mijloacele de sancțiune fizică privesc copilul ca pe o modalitate de a-și satisface propriile lor nevoi, soliciâandu-l În a Înterprinde acțiuni ce depășesc posibilitățile și abilitățile
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
diverși autori, În ceea ce privește reducerea agresivității. Una dintre cele mai vechi este catharsisul, legat de așa numitul “model hidraulic” (energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a frustrării, resimte nevoia descărcării). Trebuie, Însă, găsite modalități de descărcare a tensiunii emoționale de reducere a pornirii către conduita agresivă. Cele mai Întâlnite par a fi următoarele (cf P.Iluț cit În A.Neculau, 1996): a) vizionarea de materiale cu multe scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc.
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
linia Prutului. În zorii zilei de 22 iunie, armatele române și germane au declanșat primele acțiuni, trecând la executarea celebrului ordin dat de generalul de armată I. Antonescu: "OSTAȘI, VĂ ORDON: TRECEȚI PRUTUL". Documentul de o profundă încărcătură patriotică și emoțională, reflectă cu claritate mobilul acțiunii armatei române, precizând că: "a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna... Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miază-Noapte. Dezrobiți din jugul roșu
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]