12,214 matches
-
o turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la Jena (1806), unde triumful decisiv al lui Napoleon urmat de tratatul franco-prusac de la Tilset (1807) au precipitat Cuvântările către națiunea germană ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică drept mijloc de redresare și resuscitare a națiunii germane greu încercate de înfrângerea militară. Educația universală, obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
citatul, făcea parte din această categorie). Patima xenofobică nu se manifestă doar la umili învățători rurali, ci cuprinde și intelectuali rasați de clasa lui A.D. Xenopol. În manualul său de Istoria Românilor pentru clasele primare (1890), eruditul istoric și subtilul filosof al istoriei lansează un mesaj cu o puternică încărcătură xenofobică: "In Romănia locuesc mai multe felurĭ de oamenĭ, care vorbesc deosebite limbĭ și se închină la deosebite religiunĭ. [...] Romănia liberă este a Românilor, căcĭ eĭ aŭ cîștigat această țară prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecut vreodată prin mintea omenească" (pp. 35-36). Postulatul egalității sociale este o vădită violare a principiului natural al inegalității. Egalitatea există numai ca noțiune geometrică, imposibil de înfăptuit în natura esențialmente și iremediabil inegală și ierarhizată. Din acest motiv, încercarea filosofilor politici de a-l împământeni ca bază a organizării sociale este, din capul locului, damnată eșecului, la fel cum este și tentativa geometricienilor de a găsi cvadratura cercului (p. 38). Nici libertatea nu este scutită de ridiculizare. Dacă egalitatea era
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
opera poetului-filosof Lucian Blaga. În timp ce Emil Cioran nu vede o altă modalitate de a intra în Istorie (cu majusculă) decât prin brutalitatea violentă a războiului, Blaga găsește "salvarea prin stil" (Durandin, 1998, p. 209). "Sufletul românesc" devine obsesia analitică a filosofilor națiunii, care încearcă să-i reveleze tainele etnice, prin abordări etnopsihologice (Rădulescu-Motru, 1937) ori prin mijloacele monografice specifice Școlii sociologice de la București, la care trebuie adaugate eforturile teologale întreprinse de N. Crainic, D. Stăniloae sau M. Vulcănescu. Indiferent prin ce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un "naționalism cultural extatic" cultivat de filosoful poet. Scriitura lui L. Blaga este deconcertantă în cel mai înalt grad. Experiențial, lecturarea scrierilor lui filosofice are forța de a produce un efect paralizant. Cum să te mai încumeți să scrii după Blaga (cu atât mai mult despre scriitura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai greu când obiectul expresiei devine însăși filosofia lui Blaga. Singura rută de scăpare din acest impas pare a fi soluția de a-i da cuvântul filosofului. Acesta este motivul care explică abundența de citate decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rută de scăpare din acest impas pare a fi soluția de a-i da cuvântul filosofului. Acesta este motivul care explică abundența de citate decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o "retragere" din "istorie"" (p. 227). Metaforicitatea neprelucrabilă a limbajului blagian obligă imperativ la reproducere, ca în cazul de față, în care filosoful lansează o altă metaforă fascinantă pentru a ilustra această recluziune în sine a românismului pus în fața asaltului devastator al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa, unde în veacurile de somn aveau să se înfiripe întâiele determinante ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria gândirii Occidentale au reușit să încingă spiritele la temperaturi atât de incandescente precum "disputa istoricilor". Antecedente notabile sunt "problema medievală a universaliilor", care a divizat comunitatea medievală a filosofilor între realism și nominalism, și "cearta dintre antici și moderni", o dispută care, la rândul ei, a scizionat L'Académie française la sfârșitul secolului al XVII-lea. Disputa istoricilor germani se înscrie în prelungirea acestei lungi și fertile tradiții conflictuale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teoretică a metaforei în demersul de conceptualizare a realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de față, prin asumpțiile sale teoretice, procedurile sale metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și limitările rațiunii sunt un dat inexorabil al condiției umane. Limitările nu sunt străine nici lucrării de față, cele mai multe datorându-se perimetrului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instaura, dar regimurile autoritare nu vor mai reuși să capete legitimitate și să se consolideze. Capitolul 10. REGIMURILE DEMOCRATICE 1. DEMOCRAȚIILE REALE Democrația este un fenomen cu adevărat complex, a cărui analiză a provocat de-a lungul timpului mai mulți filosofi, care propun chiar modele ideale de democrație, istorici, care îi analizează dezvoltarea, ascensiunea și declinul, politologi, care încearcă să dea o explicație empirică a condițiilor afirmării, menținerii, funcționării, răspîn-dirii și posibilei sale prăbușiri. Bineînțeles că întotdeauna sînt posibile suprapuneri analitice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
întrebat ce lecturi aveam eu. Eu parcursesem manualele obligatorii pentru admitere, câteva dicționare și printre cărți recunosc că am citit Anti-Dühring al lui Engels și Contractul social al lui J.J. Rousseau. M-a întrebat dacă mai cunosc niște nume de filosofi - de unii auzisem, de alții nu. Au urmat patru ani de facultate în care mi-am dat seama că riscam să reproduc, într-un anumit mod, destinul tatălui meu, care m-a avertizat să am un comportament adecvat, ca să nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Nea Petrică? Mi-a fost profesor. A ținut cursuri de sociologie, introducere în sociologie. Era o figură nea Petrică, una dintre figurile facultății, oricum. Veneam cu plăcere la cursurile lui pentru că arunca tot timpul paranteze picante despre biografia unor filosofi. S. B.: Elvira Sorohan era la Litere. D. T.: Da. O doamnă distinsă. S. B.: La un moment dat, o să discutăm despre cum îi ia apărarea lui Alexandru Călinescu. D. T.: O femeie corectă, profesionistă. S. B.: Un nume des
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Florica Bejenaru, Carol Marcu, C. Săndulescu, Eliza Hârțan, C. Melinte, Petre Vancea, Tudorel Axinia, Ilie Danilov, Ioan Sachelarie, Gheorghe Marinescu, Gheorghe Bădărău, Ioan Triandaf, Lorica Gavriliță, C. Hârcă, I. Hăulică, F. Grigorescu, Ghe. Timoșca, Gheorghe Scripcaru. D.T.: Nicolae Stratone era filosof sau cam așa ceva și a ocupat funcții de propagandă. Era pe linie. Cezar Dinu era un profesor, un medic bun, decan la Medicină. Caracteristica celor de la Medicină era aceea că nu refuzau funcții de partid, deoarece asta conta foarte mult
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
murit la 1 decembrie 1981. S.B.: Cu Titus Raveica ați făcut istoria filosofiei. D.T.: Titus era pitoresc. Am mai spus-o, pigmenta cursul, ieșea din curs cu anecdote, cu istoria anecdotică a filosofiei, cu întâmplări din viața privată a marilor filosofi. A terminat facultatea la București. A rămas în "memoria amfiteatrelor", ca să citez o carte de-a sa. S.B.: Pe Petre Dumitrescu l-ați avut la doctrine sociologice contemporane. D.T.: Am mai vorbit de el. Era absolvent de București prin '60
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în limba română, dar la "Ștefan Gheorghiu" era un laborator de științe sociale unde se traduceau cărți de neomarxism și comunicare, condus de Nicolae Frigioiu. Tot în ideea de a combate, de a intra în dialog cu alte doctrine și filosofii. Erau chiar teme, cum era lupta de idei în lumea contemporană. Erau și niște recomandări, dar erau și cărți traduse ale unor mari autori. S-a înființat Editura Politică, cu Seria "Idei contemporane", care era excelentă. Plus că mai veneau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
filosofie a ținut și Stere și m-am mirat că l-am văzut în fruntea colectivului. Stere a vorbit de două ori când am fost și eu de față despre doctrine și curente filosofice în gândirea premarxistă. Ghideanu vorbea despre filosofii contemporane, de aceea au și fost incluși acolo, erau specialiști. S. B.: În ședința biroului Comitetului județean din 8 aprilie 197513 s-a prezentat o informare despre activitatea catedrelor de științe sociale 14. Sunt criticate formalismul cursurilor, slaba organizare a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe țară!". Și atunci trebuia analizat, recomandat, fără recomandarea anului de studiu nu se mergea mai departe. Asta era socializarea mare, întâlnirea cu studenții. S. B.: În 1975, Iliescu propune: "să inițiem niște întâlniri simple de lucru, un cenaclu al filosofilor, economiștilor și celor cu preocupări ale științelor politice, unde să facem o informare cu ce este mai proaspăt din literatura politică"42. Cunoașteți dacă s-au realizat astfel de întâlniri? D. T.: S-au realizat în Aula UAIC și în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
preocupări ale științelor politice, unde să facem o informare cu ce este mai proaspăt din literatura politică"42. Cunoașteți dacă s-au realizat astfel de întâlniri? D. T.: S-au realizat în Aula UAIC și în Aula IPI. El invita filosofi, profesori, oameni de carte, personalități din străinătate care vizitau Iașul. S. B.: Într-o informare prezentată în ședința BOB de la CCTS, din 16 februarie 1976, se arată importanța "ciclurilor verticale de manifestări" precum: "Perspective și retrospective politice", "Marxism-leninismul și lumea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că tovarășul nu a semnat!". Și am cerut o audiență de la prodecan. N-o să uit niciodată ce mi-a zis: "Băi, Tompea, păi tu ai venit aici să bați berbunca, să joci fotbal pe toloacă? Sau ai venit să fii filosof?". "Tovarășul prodecan, în timpul liber". Ci timp liber, bre? Ție îți trebuie timp liber să mergi la bibliotecă, să mergi să-nveți, să citești, lasă toloaca și fotbalul!" "Tovarășul prodecan, știu să-mi administrez timpul". "Băi, bagă-ți mințile în cap
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
categorisi foarte repede pe Gherghel, de pildă (dar poate fi vorba și de alții), ca pe un instructor cu propaganda și atât. Dar dacă se informează mai bine află că acesta era organizatorul seminariilor de filosofie la care participa crema filosofilor ieșeni, întreținea o corespondență cu Noica, mergea la Păltiniș, iar textele din Heidegger apăreau și datorită domniei sale. D. T.: Eu am aprobat să fie în caseta redacțională. Antonesei era redactor-șef adjunct pe partea culturală. Să revin la cazul despre
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a acestora pe baza propriei lor "arătări de sine". În Etica nicomahică, dar și în Politica, Aristotel susține că omul ar fi dator nu doar să trăiască, ci, de asemenea, să ducă o viață bună, frumoasă, virtuoasă.1 După același filosof, scopul "ultim" al omului în toate activitățile sale prin esență omul fiind activ este, totuși, binele. La o primă vedere, binele, frumosul, virtutea sunt, formal, același lucru: scop pentru actele omenești; și, firesc, alături de ele pot fi socotite altele, la fel de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
său de obiecte constituite judicativ, la logos (nu la cel formal, ci la acela "originar", care cuprinde în sine și momentul formal). Oricum, pe această cale se poate ivi un rost chiar pentru acea urmă a gândirii despre care unii filosofi susțin că a fost uitată datorită închiderii filosofiei în formula operațională a metafizicii ("onto-teo-logiei"). Trebuie să luăm cu noi întreaga "experiență" filosofică, fie aceasta blocată în formula metafizicii, pentru a da de urma acelei gândiri "mai originare" (propriu-zis originare) și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomenologic"), socotită îndeobște "subiectivă", constând în preluarea și prelucrarea "obiectului" pentru a-l construi epistemic (cunoaște) sau a-l reconstrui filosofic (recunoaște) sau chiar pentru a-l utiliza după fel de fel de scopuri? Iată întrebări (re)puse de unii filosofi contemporani, urmând aporetica mai veche a filosofiei, dar acceptând ca de la sine înțeleasă, dintr-o poziție "naturalistă", "obiectivitatea obiectului" preluat și prelucrat, faptul că situarea acestuia în fața "conștiinței" ("subiective"), așadar în afara ei, în diferență "de natură" față de ea, nu este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]