9,181 matches
-
acesta era unghiul de vedere al evreilor. Din unghiul de vedere al lui Iorga (at�ț de profund r? nit �n m�ndria să na? ional? ? i de negarea dreptului la autodeterminare al majorit?? îi rom�ne? ți), totul se reducea la furia fă?? de lipsă de loialitate a evreilor ? i de preferarea unui comunism instituit de inamicul na? ional num? rul unu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? rom�nii au �drepturi organice�, �n timp ce evreii nu au �nici un drept organic�. Orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga, Sima l? a condamnat pe Boeru, �ntreb�nd totodat?: �Ce c? uta �n fond Boeru �n Legiune? � (Sima, Cazul Iorga? Madgearu, p.�75). La urma urmei, Legiunea a fost �ntotdeauna considerat? ca fiind o Oaste Puritan?! Era oare vorba de furie sau de invidie (din pricina succesului economic de dup? r? zboi al domnului Boeru?) Este sigur c? Boeru a prosperat (�n vreme ce șo? ia lui era �n �nchisoare!) , dar �ceea ce vine de haram, de haram se duce�; dup? unele calcule financiare gre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aproape pustiu, �n vreme ce din sensul opus se scurgea un flux continuu de faruri. Valul de vilegiaturi? ți continuă s? se rostogoleasc? spre plajele Mediteranei. �n clipă �n care am plecat, actuala doamn? Boeru a �nceput s? tune ? i s? fulgere cu furie. A afirmat cu ț? rie c? ea nu este legionar?. Mai mult (subliniind totu? i c? nu este filosemit?) , c? blama metodele legionare �n privin? a evreilor. Dup? ce ? i?a desc? rcat furia, s? a cufundat �n ț? cere. Dna Boeru locuia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �nceput s? tune ? i s? fulgere cu furie. A afirmat cu ț? rie c? ea nu este legionar?. Mai mult (subliniind totu? i c? nu este filosemit?) , c? blama metodele legionare �n privin? a evreilor. Dup? ce ? i?a desc? rcat furia, s? a cufundat �n ț? cere. Dna Boeru locuia la periferia M�nchenului. C�nd am ajuns i? am mul? umit ? i mi? am luat r? mas bun, g�ndindu? m? la remarcă f? cut? de Hannah Arendt despre �banalitatea r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�niei 69 �Neamul rom�nesc�, 20 iulie 1920, 28 iulie 1929, 20 martie ? i 29 iunie 1940 70 �Neamul rom�nesc�, 7 iunie 1926, Iorga nu agreă deloc nici m? car o istorie separat? a Ucrainei. El a scris cu furie despre renumitul profesor ucrainean Hru? evski, pe care �l consideră �cult, dar confuz�, pentru c? acesta voia s? adauge un capitol despre ceea ce Iorga numea �inexistentă istorie a Ucrainei� la volumul alc? tuit de profesorii Lamprecht ? i Tille. O via?? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
105 10�Enciclopedia rom�n? , vol. I, p. 937, Bucure? ți, 1939 11�O via?? de om... , vol. III, p. 226 12��Neamul rom�nesc, 18 februarie 1938 13�Coposu �i atribuia lui Ioga crearea titlului. �n jurnalele sale politice, Iorga a respins cu furie acest lucru. Memorii, vol. VI, p. 2 14�Ibidem, pp. 2 ? i 4 15�Coposu, op. cît. 16�C�nd a aflat c? regele Carol �i acordase lui Manoilescu �Ordinul Coroanei de Spîni�, Argetoianu a f? cut urm? torul comentariu: �Ordinul coroană
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
febrile, executate sub ochii noștri, a unui zid făcut din planșe de lemn, echivalentul mănăstirii...atunci cadrul scenei se închidea progresiv și în gesturile precipitate recunoșteam dăruirea până la moarte a meșterilor și a lui Manole... Răsună și acuma în mine furia construcției, retrăiesc agitația zidarilor, căci teatrul, în prezența mea, devenea metafora vie a sacrificiului pentru creație. A devoțiunii dincolo de viață și moarte. Nu auzeam un discurs, ci eram martorul unui act. De câte ori mă gândesc la el, mereu îl regăsesc. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ura soției, pe care o poartă ca pe-o greutate invizibilă, adus de spate. Atitudinile sale crispate seamănă cu cele ale lui Ion. Ca un animal hăituit, mereu la pândă, nu poate privi în ochi, zvâcnește când și când cu furie, zbătându-se neputincios, trecând năprasnic de la calm aparent la furie dementă. Spre deosebire de montarea teatrală, unde fuga îl poartă neîndurător în cerc, doar în jurul simbolicei mese de lemn, filmul îi pune la dispoziție râpele alunecoase de frunze moarte, din pădurea în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
invizibilă, adus de spate. Atitudinile sale crispate seamănă cu cele ale lui Ion. Ca un animal hăituit, mereu la pândă, nu poate privi în ochi, zvâcnește când și când cu furie, zbătându-se neputincios, trecând năprasnic de la calm aparent la furie dementă. Spre deosebire de montarea teatrală, unde fuga îl poartă neîndurător în cerc, doar în jurul simbolicei mese de lemn, filmul îi pune la dispoziție râpele alunecoase de frunze moarte, din pădurea în care a ucis. S-a smintit de-a binelea și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că el îl omorâse pe Dumitru, primul soț al Ancăi. În filmul Înainte de tăcere, Alexa Visarion ecranizase tot ce nu era caricatural în poveștile lui Caragiale, elemente insolite, fantastice, morbide, rocambolești. Dimpotrivă, în Năpasta, nimic morbid, nimic fantastic. Crima, răzbunarea, furia justițiară, toate acestea sunt desigur tragice, dar nu senzaționale sau perverse. Edgar Papu a putut cu dreptate scrie despre Năpasta că "alături de teatrul lui Tolstoi și al lui Strindberg, această dramă a lui Caragiale se numără printre primele din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înșelătoare lentoare. Forța puternică, virilă este semnul care a marcat invariabil și inconfundabil toate marile lui spectacole și filme anterioare. În Ana, regizorul lucrează într-o cheie cu totul nouă. Povestea ca fapt de viață este dramatică și zbaterile violente, furia neputincioasă și urletele ridicate până în ceruri ar fi fost întrutotul la locul lor. Alexa refuză însă poncifele, modalitățile lesne și cel mai adesea uzitate și optează cu o impecabilă știință a dozajului pentru o manieră impresionistă. Nu lipsește nimic ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
comportamentele violente, ca fiind cele distructive, provocând durere și comportamente asertive (de autoafirmare) în categoria celor „bune”, care conduc la succes (Barker, 1988). în cadrul repertoriului de comportamente specifice atașamentului, John Bowlby (1989, pp. 79-80) admite funcționalitatea pozitivă a mâniei, a furiei copilului față de figura de atașament a cărei absență de durată devine de nesuportat pentru copil. El spune că în circumstanțe adecvate mânia poate fi o manifestare indispensabilă, menită să prevină alte comportamente periculoase, să înlăture un eventual rival sau să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a provoca suferința victimei în situații de violență domestică există, cu diferențe de la o țară la alta, o toleranță față de intenția agresorului de a comite asemenea acte violente față de victimă. Această toleranță se leagă de sentimente de onoare rănită, gelozie, furie ale bărbatului, provocate de comportamentul „nepotrivit”al partenerei. Adesea, este vorba mai degrabă de ceea ce bărbatul își imaginează despre comportamentul femeii, ceea ce el interpretează sau imaginează, și nu despre acte reale comise de aceasta. Toleranța socială funcționează doar pentru comportamentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Poate că unul dintre cele mai frapante aspecte specifice violenței domestice este amestecul de violență și intimitate „sub același acoperiș”(Mayseless, 1991). în vreme ce intimitatea presupune căldură, protejarea celuilalt, acceptarea lui, căutarea apropierii, violența are corolare opuse: distanțarea, respingerea, mânia sau furia în interacțiune, animozitatea, impredictabilitatea. în situații de violență, în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi înspăimântă și induc o stare de teroare copilului. Terorizarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adulții cu funcții de protecție a copilului, vor fi foarte crescute. Ceea ce trebuie însă să păstrăm în minte este că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se asociază cu „sechele puternice și persistente, inclusiv cu sentimente de rușine (jenă), umilire, furie, lipsă de valoare și inhibiții emoționale”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009, p. 60). Impactul acestor forme de maltratare determină dezvoltarea la adolescent și mai târziu, la adult, a unor sentimente de lipsă de valoare, de incapacitate de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Zona centrală a girusului cingulat anterior integrează emoția și cogniția. Este o zonă activă în timpul excitației sexuale la bărbați precum și în timpul unor sarcini cognitive dificile care impun atenție. Cortexul cingulat anterior activează cortexul orbitofrontal. Cortexul orbito-frontal stimulează ariile emoționale specifice furiei. De asemenea, informează cortexul prefrontal care analizează situația și produce o idee conștientă. Cortexul prefrontal numit și creierul rațional reacționează pentru contextualizarea și reglarea emoției și este implicat în reducerea suferinței și autocontrol. Jan Panksepp (2003) relatând experimente bazate pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în vederea elaborării unui răspuns adaptat. în acest moment doar se vor manifesta marcatorii somatici, semne externe ale emoției, pentru a orienta decizia.”(Damasio, 2010) Dacă emoțiile nu sunt controlate și persoana ia decizii sub imperiul unor emoții puternic negative (mânie, furie, frică) sau a unor emoții pozitive intense (starea de bucurie prea intensă) deciziile nu sunt adecvate căci informarea creierului rațional s-a făcut doar parțial datorită activării necontrolate a creierului emoțional. Așadar soluția 1. „Abilitatea de a percepe și exprimă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alura unei anorexii în plan sentimental; proiecție sumbră în viitor, pe toate planurile (personal, profesional, social). D. Instalarea unei stări perpetue de agitație, care se manifestă în minim două ipostaze, din cele inventariate mai jos: insomnie; pusee de iritabilitate și furie; carențe ale capacității de concentrare; hipervigilență; răspuns exagerat la sperietură. E. Simptomele notate cu B, C, D durează mai mult de o lună. F. Se instalează suferințe clinice semnificative, sau are loc o deteriorare a abilităților socioprofesionale, sau din alte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se datorează faptului că V. Thorn consideră că sporirea asistenței religioase postnatale în aceste cazuri este indispensabilă. Problematica maternității (și implicit a avortului), cu întreaga lui trenă de sentimente polare pe care le poate induce unei femei (bucurie, tandrețe, disperare, furie, tristețe, angoasă, speranță) este descrisă prin tușe expresive, la care are acces doar un condei de marca Orianei Fallaci, în cartea Scrisoare către un copil niciodată născut (1976). Desigur este o problemă de viață sau de moarte, adică o problemă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suntem nevoiți să elucidăm noțiunea de sistem Coex. Este vorba de acea descoperire grofiană epocală, conform căreia trăirile umane colorate puternic din punct de vedere afectiv, nu sunt stocate haotic, în hambarele inconștientului, ci sunt arhivate sistematic, pe teme majore (furie, umilință etc.), formând conglomerate de experiențe condensate, denumite generic sisteme Coex. Menționăm că o asemenea formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Suferința și anoxia rămân cumplite și pot spori semnificativ în eventualitatea unor complicații indezirabile (circulară de cordon ombilical, placenta previa etc.). Important este că anxietatea nu mai domină suveran, căci individul dezvoltă o imensă forță ce se metamorfozează într-o furie nestăvilită, care îi inoculează dorința irepresibilă de a supraviețui. Nota dominantă, ce conferă identitate acestei secvențe, este o luptă titanică între moarte și renaștere, altfel spus, persoana experimentează o stare intermediară, cea a purgatoriului. Așa se explică de ce întreaga experiență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un management corect al stresului diminuează sau chiar înlătură multe dintre stările psihice dăunătoare. Este vorba, în principal, conform opiniei vehiculate de R. și J. Holmes (2001), de stările albastre (îndeosebi depresia), stările galbene (mai ales anxietatea), stările roșii (preponderent furia) și stările verzi (precumpănitor invidia). Vorbind despre conotațiile traumatice ale bolii, nu se poate ignora problema pacienților aflați în fază terminală. Traumatismul inerent unei asemenea situații prezintă trei epicentre deoarece afectează nu doar persoana în cauză, familia, ci și echipa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și risipirile cotidiene ale existenței, spre senescență ele se activează, devenind indispensabile în pragul morții. E. Kellay și M. Miclea (2007) au demonstrat, prin suport de teren, recoltat pe un grup de bolnavi neoplazici, că intensitatea stărilor negative (depresie, anxietate, furie etc.) care dau contur profilului lor de personalitate, se diminuează apreciabil dacă vor găsi un sens pozitiv încercărilor dramatice pe care le traversează. Derulând, în continuare, firul deducțiilor, cercetarea respectivă ne trimite cu gândul la necesitatea procesului de spiritualizare pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2008), adică de „marea preoteasă a morții”, cum a fost ea supranumită de Yalom (2009, p. 30). Este vorba despre succesiunea unor faze posibile (nu și obligatorii) pe care le poate traversa un muribund până când își asumă propria moarte: negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea. Instituirea unei relații terapeutice cu un bolnav terminal, indiferent sub pavilionul cărei școli defilează specialistul, reclamă nu numai dobândirea din partea acestuia a unei expertize specifice, dar și un anume nivel de maturizare psihică. Printre obiectivele psihoterapeutice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]