11,358 matches
-
mărginaș de case, vreau să trec pe acolo, dar pe locul acela alți doi ostași căzuseră. În situația aceasta - locul fiind atent supravegheat - trec în stânga caselor și prin spatele lor, sar peste un gard, nici astăzi nu știu cum am sărit acel gard - și de acolo nu mai era nici un pericol. Se lasă amurgul peste pozițiile noastre și peste satul Tudora. Adăpostită după case, găsesc o căruță de la companie în care se afla Mihai, ordonanța mea. Îi cer insistent apă, dar nu are
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în casa ce-mi va fi adăpost doar trei ani! Până la sfârșitul lui septembrie am de lucru nu glumă! Repar acoperișul, văruit-zugrăvit peste tot, făcându-ne cât mai bune condiții de viață. Ai mei m-au ajutat foarte mult. Refac gardurile peste tot, ba mai construiesc și o pivniță trainică de bun gospodar, cu gând de stabilitate. Bătrâna mamă a celui dispărut se bucură că are în jurul ei o familie tânără, având cui să-și spună păsul, mai ales față de soția
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
fiecare era cu specificul lui. S. B.: Când a fost înființată microgarnizoana? M. M.: Era de pe timpul rușilor. Dacă țineți minte dumneavoastră, numai Divizionul avea clădire nouă, toate celelalte erau vechi. Era o cazarmă rusească și amintiți-vă că în afara gardului erau două blocuri. S. B.: Da, gard în gard cu terenul Divizionului, spre stradă. "Blocurile NATO" li se spunea. M. M.: Pe vremuri, în aceste "blocuri NATO" stăteau ofițerii care lucrau în cazarmă. S. B.: În '89 stăteau civili. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Când a fost înființată microgarnizoana? M. M.: Era de pe timpul rușilor. Dacă țineți minte dumneavoastră, numai Divizionul avea clădire nouă, toate celelalte erau vechi. Era o cazarmă rusească și amintiți-vă că în afara gardului erau două blocuri. S. B.: Da, gard în gard cu terenul Divizionului, spre stradă. "Blocurile NATO" li se spunea. M. M.: Pe vremuri, în aceste "blocuri NATO" stăteau ofițerii care lucrau în cazarmă. S. B.: În '89 stăteau civili. M. M.: Vă dați seama că e Bucureștiul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fost înființată microgarnizoana? M. M.: Era de pe timpul rușilor. Dacă țineți minte dumneavoastră, numai Divizionul avea clădire nouă, toate celelalte erau vechi. Era o cazarmă rusească și amintiți-vă că în afara gardului erau două blocuri. S. B.: Da, gard în gard cu terenul Divizionului, spre stradă. "Blocurile NATO" li se spunea. M. M.: Pe vremuri, în aceste "blocuri NATO" stăteau ofițerii care lucrau în cazarmă. S. B.: În '89 stăteau civili. M. M.: Vă dați seama că e Bucureștiul. Pe București
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
militare și agricole S. B.: În perioada verde a anului, o componentă a activității noastre, care ne ocupa o mare parte din timp chiar în unități operative fiind, era agricultura. Să vorbim puțin despre această îndeletnicire mai puțin obișnuită dincolo de gardul unei unități militare. M. M.: Atunci se punea mare accent pe două lucruri: pe GAZ10 și pe instrucție. Hai să facem GAZ! În '86, se lucra în zona Pantelimonului la irigații, se introduceau conductele. Sigur că am discutat cu unul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cu galben. M. M.: Le știu, Assos-ul, bune țigări; Papastratos, nici nu mai zic. Auziți, micul trafic era, dar nu se exagera, adică nu se făceau presiuni, adică nu-l condiționai. S. B.: Micul trafic nu ținea cont de gardul unității. Îmi aduc aminte o fază: era vară și mai săream gardul în Pantelimon, unde aveau țiganii bere pe sub mână, că nu se găsea la liber. Noi aveam sursele noastre. Și țin minte că împreună cu încă trei camarazi ne-am
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
nu mai zic. Auziți, micul trafic era, dar nu se exagera, adică nu se făceau presiuni, adică nu-l condiționai. S. B.: Micul trafic nu ținea cont de gardul unității. Îmi aduc aminte o fază: era vară și mai săream gardul în Pantelimon, unde aveau țiganii bere pe sub mână, că nu se găsea la liber. Noi aveam sursele noastre. Și țin minte că împreună cu încă trei camarazi ne-am dus la ultimul pat, în fundul dormitorului, și-am desfăcut două sticle. Era
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
eram la magazia cu echipamente. M. M.: Domnule, se întreținea tehnica militară cu mare grijă, se curățau, se ungea... S. B.: Le luam pe toate la rând. Eu aveam magazie în poziția Bateriei a IV-a, erau cele de pe marginea gardului dinspre Pantelimon. Iar scoteam "completul numărul unu", "completul numărul doi", curăță tot, fă ordine, curățenie. Chiar în magazie eram când a venit locotenentul major Marinel și ne-a dat știrea. Era foarte bucuros și s-a creat atunci o atmosferă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
am stat în cazarmă. Știți foarte bine asta. S. B.: Sigur că da, doar eram acolo. Ce-ați făcut în perioada aia, pentru că eu țin minte că toți ofițerii au stat în cazarmă? La Divizion le mai veneau nevestele la gard și le aduceau diverse lucruri și mâncare. M. M.: La mine n-a venit nimeni. Mai veneau pe la câte un major. Noi aveam mâncare. Una dintre măsurile prevăzute la alarma de luptă era alocarea automată la drepturi, aveam drepturi de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
sonoritate și cadență de armă de foc. M. M.: De unde o fi fost? Eu la regiment aveam TAB-uri, de cercetare, de ălea mici. S. B.: În fine. Deci, vă dați seama, milițienii au fost trimiși aproape de miezul nopții la gardul unde era poziția Bateriei I. M. M.: Unde voi apărați cazarma. S. B.: Și unde erau tunurile de calibrul 50 ale lui Preda, unde erau locașurile de tragere, cum aveam noi pe partea dinspre șosea. Din 22 decembrie erau peste
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Norocul nostru a fost că se aflau la o oarecare distanță. Ne-am culcat imediat la pământ, ne-am târât pe coate și ne-am adăpostit pe unde am putut". Ei erau în fața cimitirului pe când Bateria I era în spatele acestuia, gard în gard. M. M.: Pe astea cine le-a organizat? S. B.: Au spus că au primit ordin de la Militaru. M. M.: Militaru-i mort. A dus cu el... S. B.: A fost și candidat la prezidențiale, dacă vă aduceți
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a fost că se aflau la o oarecare distanță. Ne-am culcat imediat la pământ, ne-am târât pe coate și ne-am adăpostit pe unde am putut". Ei erau în fața cimitirului pe când Bateria I era în spatele acestuia, gard în gard. M. M.: Pe astea cine le-a organizat? S. B.: Au spus că au primit ordin de la Militaru. M. M.: Militaru-i mort. A dus cu el... S. B.: A fost și candidat la prezidențiale, dacă vă aduceți aminte. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
termen. M. M.: O fi sunat primarul din comună. S. B.: Nu știu. Asta a fost după atacul de noapte. A doua zi, s-a format o grupă de trei militari în termen, la dispoziția locotenentului Dabu. Am sărit direct gardul în cimitir, nu am mai înconjurat unitatea ca să ieșim, și unde vedeam cripte ridicate (cripte noi, cu capacele ridicate care-și așteptau "locatarii") trebuia să le ridicăm de tot și să verificăm să ne asigurăm că nu sunt teroriști acolo
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Eu, de regulă, nu mă duc prin locuri de astea, că e dezolant. Când știu câtă muncă am depus acolo și cât suflet am pus. S. B.: Eu am fost și am făcut fotografii. Ce e acolo e de nedescris. Gardul e stricat, dinspre stradă, pe latura cu "blocurile NATO" unde era liziera de la Divizion, s-ar putea intra dar te oprește o țesătură de tufe și mărăcini și niște mormane de pământ. Clădirea Divizionului este cojită de tencuială și cu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de tufe și mărăcini și niște mormane de pământ. Clădirea Divizionului este cojită de tencuială și cu ochii scoși, nu mai are ferestre. E ca un cadavru. Este împrejmuită separat de celalalte pavilioane. În curte era un automobil și la gard au venit furioși trei dulăi. Cred că este preluată de o firmă ce o pregătește pentru renovare (vezi foto 9). Nu se poate intra. Funcțională a rămas baza sportivă a Regimentului, dar la nivel de teren de fotbal, nu mai
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
indicativul numeric al Regimentului 20 de tancuri. 20 TAB transportor autoamfibiu blindat. 21 Alex Stoenescu, "Ce a făcut Armata pe 21-22", în http://jurnalul. ro/ campaniile-jurnalul/decembrie-89/ce-a-facut-armata-pe-21-22-111669.html, 20.02.2014. 22 "Vigilența" era un post de veghe lângă gardul dinspre șosea al microgarnizoanei, de unde se observau mașinile cu numere aparținând ambasadelor sau consulatelor și persoanele care ar fi încercat să fotografieze obiectivul. 23 Romulus Cristea, Dosarul Revoluția 1989, 19 decembrie 2008, http://www.romanialibera.ro/aldine/history/dosarul-revolutia-1989-142100, accesat
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
impresia, totuși că noi muncim mai mult ca ei. Nu pot ști realitatea meleagurilor, deci ar fi mai bine să n-o comentez. Mizeria este mare însă. De la masa pe care pomeneam c-am servit-o lângă piscină, înconjurați de garduri pe care se cățărau flori roșii și frunze verzi, am fost transportați la o fabrică de covoare orientale. Țesute din mătase, erau superbe, satisfăcând toate gusturile, de la cele mai colorate la cele mai pale, de la cele figurative la cele geometrice
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
visare. În cele din urma am ajuns pe vestita stradă despre care-mi citise cu o seara înainte Liviu din ghid. Ascultând lectura, mi-o imaginasem largă, destul de lungă, cu grădini și fântâni arteziene pe care le poți admira prin gardurile din fier forjat atât de frumos ornamentat, cu vile impunătoare, în diferite stiluri. Una din cele mai frumoase calități ale Barcelonei este aceea de-ați răsturna imaginea pe care ți-ai fabricat-o despre diferitele locuri pe care-ți dorești
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
asta a fost inversă. De unde mi-am imaginat o cale grandioasă bogată în vegetație și clădiri cu renume și istorie (ca orice lucru spaniol care se respectă) am dat cu nasul într-o stradă îngustă de aproximativ 2, 50 (?), fără garduri din fier forjat, fără grădini răcoroase, fără fântâni arteziene. Dar... Dar plină de surprize. Cu o concentrare de artă cum poate nicăieri în lume nu mai există, într-un spațiu atât de restrâns. Palatul în care se află Muzeul Picasso
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pe terasa unde mâncăm acoperiți de o țesătură militară care imită frunzele pădurii, stă Zgripți, adică nemțoaica din casă, Jeni, sora Ecaterinei, care spală în continuare vase, punctând cu câte o glumă hâtră tot ce se întâmplă. Între șopron și gard, ascunsă de soare, s-a cuibărit Margot de la Pitești, care fumează non-stop Carpați fără filtru, iar pe terasa de deasupra noastră lucrează pe rând Angela Tomaselli din București și Ecaterina, când nu e hărțuită de problemele organizatorice. La mansardă s-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
s-a pus la dispoziție un echipaj cu girofar doar eram în misiune oficială-și am plecat la "adrisant". Nu era nimeni acasă, vecinii informându-ne că "sunt plecați la țară". Cum cățeii se zbenguiau prin curte, plutonierul-șofer a sărit gardul , a înșfăcat unul, l-a pus în portbagajul mașinii și am plecat , scena amintindu-mi de un episod din "101 dalmațieni". Ajunși la vila Lac 1 cu captura, i-am dat drumul cățelului pe gazon, turcul l-a observat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
gândind în sinea mea că nu numai câinii erau prost hrăniți în România ci și oamenii și am propus să ducem "patrupedul "înapoi. Propunerea mea a fost primită de "tablagiul șef" cu remarca "dă-l dracului, sa-l aruncăm peste gard, mama lui de javra cu stăpân cu tot!". Am insistat și cu un gest de lehamite a fost de acord , tov. Plutonier aruncându-l peste gard cu supărare celui conștient că se ratase o ocazie importantă pentru consolidarea prieteniei româno-turce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fost primită de "tablagiul șef" cu remarca "dă-l dracului, sa-l aruncăm peste gard, mama lui de javra cu stăpân cu tot!". Am insistat și cu un gest de lehamite a fost de acord , tov. Plutonier aruncându-l peste gard cu supărare celui conștient că se ratase o ocazie importantă pentru consolidarea prieteniei româno-turce! în iulie 1976 ne vizita Mathieu Kerekou, președintele Republicii Benin. Plecasem cu delegația de ziariști beninezi la Constanța, unde Kerekou și Ceaușescu urmau să viziteze stațiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
peste tot, stăteau la pândă, dar din umbra. Motivând asigurarea "securității ambasadelor", aveau "forțe de ordine" în fața acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe unde li se punea în vedere să ia masuri, să informeze corect autoritățile și mass-media din țările lor asupra evoluțiilor "pozitive" din Chile. Din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]