9,091 matches
-
produce mutații profunde și la nivelul spațiului rural. Locurile de muncă sunt tot mai puține și piața agricolă din ce În ce mai restrânsă. Aceste schimbări se conjugă, În anumite locuri, cu efectele imediate ale pătrunderii capitalului străin În România și, implicit, cu efectele globalizării. Un asemenea caz este și cel al comunei Roșia Montană (județul Alba), unde compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation propune un proiect de exploatare la suprafață a minereului de aur. Conform proiectului, cinci sate și peste 900 de gospodării vor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang absolut. Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în societățile tradiționale, spiritual înglobante care, privite din punctul de vedere al modernității tîrzii, pot trece drept monopoliste , divinul cuprinde, ordonează și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui individuale, ci și prin civilizație, cultură, religie. Dincolo de gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care nu prea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pentru a rezista pe piață, marile religii își regîndesc strategiile de comunicare, modalitățile de prezență și de influență publică, își înmulțesc gesturile simbolice pregnante. Dacă, așa cum argumenta H.-R. Patapievici, modernitatea acordă valoare supremă noutății, modernitatea tîrzie a organizat prin globalizare, circulația informației, atotputernicia reclamei producția noutății torențiale. Sîntem puși mereu în situația de a alege pe o plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice, spirituale sau de larg consum. Ca experiență comună, de fiecare zi, libertatea tîrziu modernă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai revine nici măcar la noțiunea de general, nu se mai referă nici măcar la trăsăturile calitative care definesc umanul, ci la o globalitate de subiecți definiți aproape numeric ; se reduce la categoria colectivului. De cîtăva vreme, universalitatea ia, pentru noi, chipul globalizării, care, cel puțin pentru moment, constituie mai degrabă o victorie a uniformității pigmentate multicultural : comportament identic în afaceri, consumul acelorași produse, ideal comun de bunăstare, informație supraabundentă, dar deliberat neselectată, neierarhizată. Dacă revenim la criteriul calitativ, subiect universal e declarat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a făcut atenți atît la uitarea accelerată a culturii creștine în societățile tîrziu moderne (populate de omul recent al lui H.-R. Patapievici), cît și la funcția de păstrare/construire a memoriei pe care o îndeplinește religia. Chiar ascensiunea și globalizarea fundamentalismelor în secolul XXI poate avea, în această privință, o influență colaterală pozitivă. Ca să li se opună în mod avizat, societățile europene sînt îndemnate să devină mai atente la propriile tradiții religioase, la adîncimea lor culturală, pe de o parte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a unui grup. Or, realitatea din terenul extra-european, ba chiar și european, contrazice diagnosticul de extincție a religiei. Fără ca expresia să fie abandonată, specialiștii se referă astăzi din ce în ce mai apăsat la vitalitatea religiilor, capabile să reacționeze creator la delocalizările pricinuite de globalizare, să ofere sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării. Potrivit lui Clifford Geerz, atenția cercetătorilor trebuie să se îndrepte astăzi către procesele de transformare și reformulare ale fiecărei religii în momentul în care ea pătrunde, de voie sau de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fi observată a treia fază: cea în care FPÖ renunță la rădăcinile sale naționaliste germane și la vechile concepte neoliberale, pentru a susține valorile naționale (austriece), legea și ordinea și șovinismul statului bunăstării prin care să ducă lupta împotriva pericolelor globalizării, integrării europene și imigrației. Sloganul "Austria mai înainte de toate", care a însoțit o petiție populară controversată din 1993, a fost îndreptat direct împotriva drepturilor străinilor. În programul partidului din 1997, FPÖ s-a angajat de partea "unui creștinism care își
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
338, 343, 344, 345, 346 fujimorism, 240, 287, 288, 289, 290, 291, 292 G Garcia, Alan, 21 gen, 289, 351 Germani, Gino, 19, 21, 38, 131 Germania, 12, 23, 131, 190, 294, 352 Geys, Benny, 65, 75 Giddens, Anthony, 37 globalizare, 197 Goodwin, Laurence, 38 Grayson, George, 166, 169, 170, 174, 175 Green, John, 39, 137 Grompone, Romeo, 267, 271, 272 Guillermoprieto, Alma, 270, 272 Gutiérrez, Lucio, 263, 265 H Habermas, Jürgen, 37 Haider, Jörg, 189, 190, 191, 192, 195, 196
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politicilor de „externalizare”, ceea ce determină, de fapt, subcontractarea anumitor activități, o concentrare tot mai mare pe competențele de bază ale organizației, crearea, în condițiile actuale, de legături tot mai strânse cu antreprenori specializați, care pot furniza cele mai bune servicii, globalizarea, înlăturarea „barierelor”, fapt ce a facilitat accesul la piața mondială de aprovizionare, progresul tehnologic care a ușurat procesul de fabricație, dar a condus, în același timp, la tehnologii mai complexe, limitând capacitățile unor organizații de a fabrica anumite produse în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
de achiziții trebuie să-și găsească echilibrul într-o situație incredibil de complexă, în care se confruntă cu factori precum: condiții economice stringente, imperative de reducere a costurilor, creșteri și fluctuații în prețul produselor de bază, riscurile de pe piața furnizorilor, globalizarea crescută și volatilitatea afacerilor. Marile companii folosesc tot mai mult inovația, resursele globale, o planificare strategică a sistemului de achiziții pentru a încerca să realizeze acest echilibru. Funcția de achiziții se concentrează în etapa actuală pe crearea unor relații (acele
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de a evita confuzia terminologică și de a aduce mai multă claritate conceptului, Alejandro Portes realizează două tipuri de distincții privind transnaționalismul. În primul rând, el limitează uzul termenului de transnaționalism doar la practicile și instituțiile imigranților (transnaționalismul, privit ca „globalizare de jos în sus”). Față de literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai multă claritate conceptului, Alejandro Portes realizează două tipuri de distincții privind transnaționalismul. În primul rând, el limitează uzul termenului de transnaționalism doar la practicile și instituțiile imigranților (transnaționalismul, privit ca „globalizare de jos în sus”). Față de literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale) și multinaționale (referitoare la companiile multinaționale). De asemenea, distinge
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legături regulate între societățile de origine și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind un fenomen nou, legat de schimbările produse de procesul de globalizare și de răspunsul pe care migranții îl formulează la acesta. În fine, o altă articulare teoretică utilă demersului meu este realizată de Thomas Faist. Acesta nu consideră transnaționalismul un fenomen neapărat nou, ci un fenomen care a căpătat în ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
respectiv economie (reușita pe piață), unde manipularea, persuasiunea, influențarea opiniei publice prin diferite mijloace (de exemplu, mass-media) sunt destul de frecvente. La finalul lucrării face un rezumat al cauzelor și consecințelor confruntărilor comunicaționale. Schleicher Nóra*, în capitolul „Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
La finalul lucrării face un rezumat al cauzelor și consecințelor confruntărilor comunicaționale. Schleicher Nóra*, în capitolul „Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează că în acest studiu se va concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează că în acest studiu se va concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește conceptele de bază ale temei de cercetare, respectiv comunicare, limbă, engleza mondială, imperialism lingvistic (prezentând aici
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează că în acest studiu se va concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește conceptele de bază ale temei de cercetare, respectiv comunicare, limbă, engleza mondială, imperialism lingvistic (prezentând aici teoria lui Robert Phillipson (1996), legată de imperialismul lingvistic) și dezbate problemele legate de utilizarea limbilor în Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
accent mai ales pe limbile minoritare, respectiv pe răspândirea limbii engleze. N. Schleicher prezintă aspecte legate de Ungaria, analizând situația limbii engleze și influența acesteia asupra vocabularului maghiar, precum și situația limbilor minoritare. În același capitol, ne sunt prezentate conceptele de globalizare și localizare, respectiv încearcă să definească câteva rezolvări posibile legate de problemele cauzate de răpândirea limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe cu studiul lui Sárközi Erika, intitulat „Cultura politică și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la această bucată din vită, miezul trebuie să rămână zemos, în sânge chiar. Un preparat la grătar cu adevărat inovativ, original, după părerea celor mai mulți români, sunt mititeii. Emblematici pentru alimentația noastră din secolul trecut, oarecum puși în primejdie de hamburgerii globalizării, micii rămân un mit românesc; unii compatrioți 86 au cerut chiar includerea lor pe lista produselor tradiționale (și protejate comercial), listă supusă aprobării Uniunii Europene... În privința mititeilor (ca și în multe alte preparate culinare), necazul este că România are ca
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Dacă reușim să însoțim [în sensul vechi, «a în soți», n.n.] unele produse de departe (Orientul Mijlociu, Africa...) cu unele de la noi, devenim cei mai buni ambasadori ai regiunii noastre. Astfel ajungem cu adevărat la acel terroir al secolului XXI.“ Adversarii globalizării vor fi probabil indignați, deși Veyrat nu se referă deloc la așa ceva; globalizarea, în sens gastronomic, are sensul unei uniformizări alimentare industrializate, ea neputând fi asimilată ingeniozității combinative a unor bucătari inventivi. Competența „bucătărească“ fiindu-ne, din nefericire, străină, ne
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de departe (Orientul Mijlociu, Africa...) cu unele de la noi, devenim cei mai buni ambasadori ai regiunii noastre. Astfel ajungem cu adevărat la acel terroir al secolului XXI.“ Adversarii globalizării vor fi probabil indignați, deși Veyrat nu se referă deloc la așa ceva; globalizarea, în sens gastronomic, are sensul unei uniformizări alimentare industrializate, ea neputând fi asimilată ingeniozității combinative a unor bucătari inventivi. Competența „bucătărească“ fiindu-ne, din nefericire, străină, ne vom mărgini, în încheiere, să sugerăm, fără pretenții tehnic-culinare nemeritat asumate, câteva idei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rapoartele diferitelor comisii internaționale, acesta ar fi crescut în ultimele decenii<footnote M. Malița, Zece mii de culturi. O singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998. footnote>; elite desprinse de interesele predominante ale societății, bucurându-se de efectele globalizării în sferă restrânsă. Însă, ceea ce este esențial sunt efectele într-adevăr benefice ale societății informaționale globale, cu avantajele directe sau indirecte pe care le aduce fiecărui individ. În acest context, informația devine de o importanță vitală. Se face însă diferența
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu arhitectură deschisă, trebuie să satisfacă toate cerințele utilizatorilor legate de securitatea și confidențialitatea datelor, legare în rețele, acces distribuit, grafică, timp partajat, multiprogramare și multiprocesare. Tehnologii informaționale esențiale Principalele tehnologii informaționale care conduc întreprinderile spre modernitate, iar societatea spre globalizare sunt<footnote Al. Țugui, T. Fătu, Managementul resurselor informatice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004. footnote>: a. Internetul Secolul nostru este teatrul unei evoluții tehnologice foarte rapide. Lumea a devenit din ce în ce mai „interconectată”: puteți contacta o persoană dintr-o altă parte a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]