10,086 matches
-
În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi în ultimii 4-5
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi în ultimii 4-5 ani ele s-
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi în ultimii 4-5 ani ele s-au mărit, deoarece mulți oameni nu mai au posibilitate să cultive tot pămîntul pe care-l dețin. În prezent teritoriul pentru pășunatul animalelor este de 818 hectare, ceia ce înseamnă aproximativ 8% din totalul terenurilor agricole. În total aceste suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sînt neînsămînțate. În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mulți oameni nu mai au posibilitate să cultive tot pămîntul pe care-l dețin. În prezent teritoriul pentru pășunatul animalelor este de 818 hectare, ceia ce înseamnă aproximativ 8% din totalul terenurilor agricole. În total aceste suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sînt neînsămînțate. În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
au posibilitate să cultive tot pămîntul pe care-l dețin. În prezent teritoriul pentru pășunatul animalelor este de 818 hectare, ceia ce înseamnă aproximativ 8% din totalul terenurilor agricole. În total aceste suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sînt neînsămînțate. În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare. În ceia ce
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare. În ceia ce privește zootehnia
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare. În ceia ce privește zootehnia satului, locuitorii s-au specializat mai
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare. În ceia ce privește zootehnia satului, locuitorii s-au specializat mai mult în creșterea ovinelor și caprinelor, aceasta datorîndu-se faptului că localitatea
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare. În ceia ce privește zootehnia satului, locuitorii s-au specializat mai mult în creșterea ovinelor și caprinelor, aceasta datorîndu-se faptului că localitatea este situată în zona de stepă
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare. În ceia ce privește zootehnia satului, locuitorii s-au specializat mai mult în creșterea ovinelor și caprinelor, aceasta datorîndu-se faptului că localitatea este situată în zona de stepă. Acestei ramuri a zootehniei îi revine circa 50% din totalul șeptelului de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Ovinele și caprinele reprezintă o sursă sigură în asigurarea populației cu carne, lînă și brînză. Se cresc specii cum sînt: țigaia, țurcana. Bovinele se cresc mai mult pentru lapte, iar porcinele pentru carne și grăsime. Numărul de animale la 1 hectar de pășune este de aproximativ 2 capete. Pe timpul colhozului în Colibași exista una dintre cele mai mari ferme de creștere a bovinelor din republică. Complexul se mîndrea cu unele dintre cele mai calificate cadre în domeniu, reușind să colecteze anual
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
nu întotdeauna țin cont de caracterul reliefului, îmbinarea corectă a culturilor, aplicarea asolamentelor nerespective, utilizarea mașinilor învechite, fapt ce duce la excluderea din circuit a unor teritorii. În legătură cu criza economică, începînd din anii 1990 cantitatea de îngrășăminte minerale folosite la hectar s-a micșorat de mai multe ori, ajungînd doar la 3-5 kg/ha, ceia ce este foarte puțin în comparație cu cantitatea folosită în timpul colhozului, circa 200-300 kg/ha. Aceasta a dus la scăderea procentului de humus din sol, fiind doar de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de pășuni și numai 491 hectare din totalul terenurilor satului de 6.912 hectare sînt ocupate de plantații forestiere. Pășunile sînt de calitate inferioară, iar pădurile sînt foarte tinere, excepție făcînd doar fîșia de pădure din partea de nord - est a satului, numită “Flămînda”. Vegetația de pășune
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de pășuni și numai 491 hectare din totalul terenurilor satului de 6.912 hectare sînt ocupate de plantații forestiere. Pășunile sînt de calitate inferioară, iar pădurile sînt foarte tinere, excepție făcînd doar fîșia de pădure din partea de nord - est a satului, numită “Flămînda”. Vegetația de pășune și pajiște favorizează creșterea animalelor, în special a
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Vechiul Hiliuți din raionul Rîșcani. Între anii 1921 și 1926, cîteva familii din regiunea Cernăuți s-au alăturat celorlalte 40 și au format un sat nou sub numele Hiliuți. Începînd din 1923, fiecărei familii i s-a repartizat cîte 6 hectare de pămînt pentru a le prelucra și a putea supraviețui. Majoritatea locuitorilor satului sau angajat la muncă cu ziua la boierii de prin împrejurimi. În anul 1927 s-a deschis prima școală primară. Școala era situată în casa lui Statii
Hiliuți, Fălești () [Corola-website/Science/305167_a_306496]