10,921 matches
-
Alex. P. Vojen, Carmen Sylva, Arad, 1904; Georges Bengesco, Carmen Sylva (Sa Majesté La Reine Elisabeth de Roumanie). Bibliographie et ses oeuvres, Bruxelles, 1904; Georges Bengesco, Carmen Sylva et la poésie populaire roumaine, Namur (Belgia), 1904; Georges Bengesco, Carmen Sylva intime (La famille, l’enfance, l’éducation, les fiançailles, le mariage, la maternité, l’oeuvre littéraire et l’oeuvre philanthropique), Paris, 1905; Mihail Dragomirescu, Dramaturgia română, București, 1905, 72; Francesco Bernardini, Regina e poetessa (Carmen Sylva), Roma, 1907; Benedetto di Luca
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
îi va provoca lui C., mai târziu, grave complexe de inferioritate și o zbatere continuă, aproape disperată de a-și depăși condiția de bastard, de a înlocui extracția socială modestă printr-o iluzorie ascendență nobiliară, plăsmuită cu o uimitoare convingere intimă. Pe Maria Constantinescu, în vârstă de douăzeci de ani, I. L. Caragiale o cunoscuse în primăvara anului 1884 la Regia Monopolurilor, unde, ca și dramaturgul, aceasta era funcționară. Cât timp a durat relația lui I. L. Caragiale cu Maria Constantinescu nu se
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
al poeziei lui C.-R.: celebrarea tradiției. Efuziuni lirice și sugestii metaforice relevă relația organică, esențială, cu pământul natal a unui eu dezindividualizat, identificat cu duhul înaintașilor. Peisajul terestru sau cosmic, rotirea anotimpurilor, roadele câmpului, contactul cu spiritul locului, trăiri intime sunt distilate în imagini animate de lumini și culori. Proiectate pe acest fundal, meditațiile asupra timpului, a îmbătrânirii și morții își atenuează dramatismul. Reprezentări alegorice ale condiției poetului afirmă statutul deosebit al acestuia. El plătește cu propria ființă călătoriile în
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
însoțită de șarja suculentă a limbajului semidoct. Adevărata măsură a talentului de romancier, C. o dă în Femeia sângelui meu. Aici, veridicitatea împrejurărilor-cadru (Parisul, în cutremurul - bine prins - al primelor luni de război) și cea a personajului (evocat prin intermediul jurnalului intim) sunt puse în umbră de pulsația unui ritm dionisiac, care e și al lumii, însă, în primul rând, el se revelă prin intermediul neostoitei febre erotice în care trăiește eroul cărții, scriitorul Emanoil Glineanu. Iar C. este, în același timp, poetul
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
scrie A., o „supraviețuire” ce recuperează nostalgic conștiința identității, refăcând cadrul apuselor vârste ale copilăriei, una însă dominată de chinuitoarele imagini ale iadului comunist, din care poeta avea să încerce a evada („Scoateți din poduri, dezgropați din grădini/ din jurnale intime, măștile funerare/ ale clipelor trăite de ei/ cei care au sfârșit la Canal/ În Zarca Aiudului, la Reduit/ ispășind milenii de pușcărie/ și Mări Negre de lacrimi// Scotociți în lăzi ferecate, în amintiri/ oricât de senine/ certificatele noastre de existență
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
Petru cel Mare, 1961, scenarii radiofonice cu subiecte mitologice). I-au rămas în manuscris o masivă monografie despre Goethe, un Tratat de estetică generală, romanele Casa cu cinci fete și Mireasa multiplă, o ediție de autor, dar și un Jurnal intim, mărturie a debusolării și oportunismului, dar și desen în aqua forte al unor chipuri de literați de prin anii ’50. Marcel Aderca este fiul lui A. Soarta scrisului inegal, de aspect pluriform, al lui A. („literat complet și nespecializat”, cum
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
îngr. Marcel Aderca și Valentin Chifor, pref. Marcel Aderca, Cluj-Napoca, 1983; Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1987; Femeia cu carnea albă. Zeul iubirii, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1993; Oameni excepționali. Jurnal intim, îngr. și pref. Valentin Chifor, Cluj-Napoca, 1995. Traduceri: Henri Barbusse, Prăpădul, București, 1918, Focul, București, 1935; Jacques de Lacretelle, Silbermann, București, 1923; Romain Rolland, Umilă viață eroică. Precursorii, București, 1924; Georg Brandes, Balzac și Stendhal, București, 1925; Stefan Zweig, Adorație
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Dacă, până la el, poezia era chemată să dea glas numai simțământului (erotismul, iubirea de patrie), acum devine vocea unei conștiințe, iar poemul - un scenariu care pune în discuție, uneori stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi, pe care i-a explicat în acea "scară a numerilor și cuvintelor streine tâlcuitoare" este pentru că structura intimă a textului avea imperioasă nevoie de aceste noțiuni, de negăsit în limba română, nu pentru că ar fi intenționat să "reformeze" limba română, imprimându-i o direcție culturală; el nu a făcut decât să elaboreze, în lipsa unei tradiții autentice, un limbaj
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dezavantaje pot fi luate în considerare. Din punctul de vedere al persoanelor cu diabet, dezavantajele se referă la percepția pompei ca pe un "corp străin", sau la eventualele inconveniente ce pot apare în practicarea unor sporturi sau în viața lor intimă. Din punct de vedere tehnic, dezavantajele se referă la eventualele disfuncționalități sau defecțiuni tehnice ale pompei, care, deși sunt semnalate de cele mai multe tipuri de pompe, se pot asocia rapid cu dezechilibre metabolice și chiar cetoacidoză. Necesitatea automonitorizării frecvente poate fi
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
să se înțeleagă perfect, dar este de neînțeles pentru comis-voiajorul care, înfuriat la culme, părăsește planeta. Înainte de science-fiction, E. A. Poe, în nuvela sa intitulată Mellonta Tauta (1849), abordase problema evoluției limbilor. În anul 2248, o călătoare comentează în jurnalul ei intim peisajele pe care le vede și monumentele pe care le întrezărește în călătoria cu balonul de-a lungul Statelor Unite ale epocii. Ea descrie într-un vocabular greu de recunoscut ruinele a ceea ce a fost New York-ul, meditând pe teme politice
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să fie livrat împreună cu "un ansamblu de bobine memoriale" conținând în special emoțiile omenești. Astfel, femeia- robot poate "simula orice acțiune umană". Ea poate, de asemenea, să-și alimenteze circuitele memoriale cu filme și lecturi, ceea ce și face, citind jurnalul intim scris în adolescență de unul dintre cei doi prieteni și uitându-se la serialele sentimentale de la televizor. Ea se îndrăgostește de Dave, care, după multe eschive și refuzuri, sfârșește prin a-i mărturisi că și el o iubește. Vor petrece
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
studii care evidențiază rolul învățării sociale și a contextelor interacționale; 3. studii ce pun accentul pe rolurile de gen și fenomenele culturale; 4. studii ce reliefează rolul limitării resurselor și ai unor factori sociali structurali în comportamentele violente ale partenerului intim; 5. încercări teoretice de integrare a abordărilor. 1.7.4. Cauzalitate, factori de risc, diferite abordări teoretice în violența domestică funcționează o cauzalitate complexă, multidimensională și adesea dificil de identificat. Această situație sugerează utilizarea preferențială a conceptului de factori de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ridicat de stres; h) cunoștințele pe care fiecare partener le are despre biografia socială a celuilalt. Cercetările axate pe identificarea factorilor de risc de violență domestică conturează anumite grupuri sociodemografice cu risc crescut. Riscul expunerii la comportamente violente ale partenerului intim este sporit în cazul: femeilor, al grupurilor minoritare, al tinerilor, al persoanelor cu nivel scăzut de educație, al celor cu venituri reduse și trăind în sărăcie. în vreme ce sărăcia este recunoscută ca factor universal de risc de violență domestică, există și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este că bătaia e o modalitate de a obține comportamentul dorit la cel care depinde de tine, mai slab decât tine, și că nimeni nu te va condamna pentru acest lucru. Consecința firească va fi deci aplicarea bătăii, în relațiile intime și în relație cu propriii copii, în familie. Există și cercetări comparative care arată schimbarea comportamentului copiilor, consecutiv bătăilor primite cu intenție de disciplinare, precum și dezvoltarea unor comportamente abuzive, de agresor sau victimă, mai târziu în cadrul relațiilor de cuplu (Swinford
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a-l controla pe celălalt, împotriva partenerului care exercită un control coercitiv; este vorba despre așa-zisa „rezistență violentă”; 3. violența ce însoțește controlul coercitiv exercitat față de partenerul neviolent sau violent, dar fără comportament de control, numită de autor „terorismul intim”; 4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983, Black vorbește despre tipul de violență „de pradă”, comisă cu scopul obținerii unor avantaje și violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentiment de oboseală și neputință. 1.7.7. Statistici și consecințe ale violenței domestice Statistici întocmite în SUA, Canada și Anglia prezintă o prevalență de una la patru femei care a fost ținta unor comportamente de violență fizică din partea partenerului intim, în prezent sau în trecut (Michalski, 2005). Așadar avem o pătrime dintre femei sau altfel spus 25% dintre femei care au trăit experiențe violente cu partenerii intimi. Sintetizând informațiile conținute în 11 studii, referitoare la nouă state europene, privind prevalența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
patru femei care a fost ținta unor comportamente de violență fizică din partea partenerului intim, în prezent sau în trecut (Michalski, 2005). Așadar avem o pătrime dintre femei sau altfel spus 25% dintre femei care au trăit experiențe violente cu partenerii intimi. Sintetizând informațiile conținute în 11 studii, referitoare la nouă state europene, privind prevalența violenței domestice, Hagemann-White (2001) a găsit o variație între 10 și 26%. în vreme ce aceste statistici se apropie de cele americane, există și studii care susțin că în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui fisuri. Cât privește pe adulții victimizați, și ei pot apela, cu reale beneficii tămăduitoare, de obturare a breșelor interioare, la diverse activități creative. Confesiunea prin viu grai (adresată unei persoane de încredere) sau realizată în scris (prin intermediul unui jurnal intim), sunt de asemenea binevenite. Chiar dacă memoria umană este o „oglindă spartă”, care restituie doar frânturi de amintire, cum nota O. Paler (2010), întreținerea unui jurnal constituie o bună strategie de supraviețuire după o experiență traumatică. Pe această cale, suferința este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentiment de teamă și destabilizatoare neîncredere în oameni. Sintetizând, putem spune că pentru a da naștere unor copii curați este nevoie de părinți curați, adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas la izvoare sau despre vârsta prenatală „Am deja multe de povestit.” Deviza Asociației italiene de educație prenatală Evoluând în spiritul restructurărilor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
său genital, masturbația devine acum principala cale de eșapare a tensiunii libidinale. Virajul curiozității copilului către această zonă este întreținut și de dorința sa, nu lipsită de inflexiuni sexuale, care își propune să-și cunoască mai îndeaproape configurația părților sale intime, dar și diferența anatomică dintre sexe. Apariția comportamentului masturbator la copil este potențată și de oricare dintre cauzele de mai jos și care demonstrează prezența unor erori educative fundamentale din partea cuplului parental: gafa lamentabilă de a-și etala nuditatea cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu se pliază pe uzanțele standard; supraviețuitorul să-și conștientizeze faptul că amintirea celui drag va rămâne deplină în sipetul său lăuntric, chiar dacă între timp se lasă purtat de provocările seducătoare ale vieții. Vizionarea de spectacole, călătoriile, întreținerea unui jurnal intim, promovarea gândirii pozitive, practicarea unui sport etc. se numără printre cele mai prețioase tehnici de supraviețuire. I. Mitrofan și D. Buzducea (2002) sugerează ca soluție de remontare a supraviețuitorului, alocarea zilnică a unui timp cuprins între 20 și 30 de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
gradientului transmitral conduc la creșterea presiunii în AS și a presiunii venoase pulmonare (congestie) care se răsfrânge asupra circulației pulmonare. Când presiunea venoasă pulmonară depășește presiunea oncotică plasmatică apare edemul pulmonar [3]. Apare o vasoconstricție compensatorie și o hipertrofie a intimei arteriolelor pulmonare, ceea ce conduce la apariția hipertensiunii pulmonare. Pe măsură ce stenoza progresează, debitul cardiac se reduce. Travaliul ventriculului drept crește cu încărcarea VD secundară vasoconstricției pulmonare. VD trebuie să genereze suficientă forță să depășească rezistența generată de valvă mitrală stenotică și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
un model de duplicare lirică a vorbirii, a bricolat un mic tipar metric adaptat cadenţei rostirii, care înghesuie orice replică în două versuri. Ideea de geniu a instaurat un raport strâns cu realul, a autorizat o instalare apropiată, intimă - a lipit poezia de țesutul sensibil al realității. Pe ultimul etaj al acestei stimulări verbale poezia devine flecăreală pură. Vorbirea nu mai simbolizează nici lăudăroșenia, nici zgârcenia, nici infatuarea, ci pur și simplu pălăvrăgeala care face versuri. În portretul Flecarului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în poezia sa, mai ales în poezia sa primitivă"48. De aceea Herder insistă asupra practicilor sociale care se răsfrâng în repetițiile poeziei după ce s-au reflectat în redundanțele limbii. În paralelism e la lucru o "natură", aceea a dialogului intim ("viața fraților când locuiesc împreună"), un tip aparte de sociabilitate, care se bazează pe reluare și confirmare, nu pe conflict și dominație: "Cele două părți se întăresc reciproc, se ridică una pe alta, se inspiră în mod natural, fie că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]