10,995 matches
-
a ocupat tovarășa Brîndușa Roman, gîndesc eu cu glas tare. Doar n-o să vă închipuiți că ea e vinovată! îmi aruncă o privire furioasă Don Șef. Vinovați sîntem noi, noi doi. Noi?! Da-da, noi. Pentru că trebuia să pornim separatorul inventat de dumneavoastră, ca să poată fi oprite cele două stații de filtrare. Pornirea separatorului e programată tocmai pe... Vezi-ți, dom'le, de treabă! îmi taie vorba Don Șef. La ora actuală, în combinat, este o pisică moartă. Cineva trebuie s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
general, ca și pentru mulți alții de aici din sală, acum, contează doar pornirea separatorului pînă mîine seară. Dar, oare, cîți dintre cei prezenți sînt conștienți că, de fapt, separatorul în sine nu există?! Există niște oameni care l-au inventat și l-au construit; trebuie să existe, acum, cineva care să-l pornească; trebuie găsită o soluție, dar o soluție venită din priceperea unui om, sau a mai multora, nu o minune cerească. Cine e vinovat de comportarea asta a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Am separat vizual cele două feluri de text utilizând italice pentru fragmentele în limba română în original. Am considerat necesare următoarele intervenții: împărțirea textului în paragrafe și alineate (deoarece originalele, din economie de spațiu, dau impresia că expeditoarea ar fi inventat un fel de scriptio continua modernă), suplimentarea discretă a semnelor de punctuație (dacă lipsa lor făcea neclar textul), completarea datelor calendaristice și a unor cuvinte scrise fragmentar (am semnalat completările prin croșete), evitarea tacită a transcrierii unor virgule utilizate greșit
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
învârtesc în jurul obsesiei și obsesia în jurul meu, ca un inextricabil ghem de îndoeli și tresăriri. Ca să mă luminez și să nu urlu, te văd, urcându-te triumfătoare, în trenul spre Paris. Cum n’ai înțeles că tăcând această parte, voi inventa, mă voi tortura, nu voi dormi? [...] Prietenele tale au tăcut toate; Biemel e de negăsit, la Vremea nu s’a mai văzut de mult... Te iubesc; sunt obosită; aștept scrisoarea ta, mereu, mereu. În viitor se va găsi mijlocul de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
reiau scrisorile tale din fiecare lună, din fiecare zi, am să joc un teatru vecin cu nebunia, și am să-mi spun: „Doamnă, tocmai a sosit o scrisoare de la Paris, v-o trimite Doamna fiica dumneavoastră“. Cred că eu am inventat dragostea maternă, cea care adoră și care plânge în hohote. Mama 9 iulie 1948 [...] Aici lucrurile merg foarte rău; s-a dat o lege nouă, am să-ți trimit un extras din ziar, prin poștă. S-ar putea s-o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bine să ne gândim la florile mele, care respiră grație sacrificiului pe care l am făcut, la cina la care sunt invi tată diseară de niște cunoștințe noi, la o lecție, o lecție nouă în perspectivă; să încercăm să ne inventăm fericiri, nu chiar de nivelul nostru (ar fi minunat), dar de nivel... actual. Brrr, ce franceză, nu-i așa, fata mea? Numai atâta mai știu, și, mai mult, mi-o păstrez printr-o metodă nouă: monologul. Am să-mi aduc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un examen suplimentar (cele trei ore le-am petrecut foarte plăcut, la Topshop). Și pe urmă s-au afișat rezultatele și ei mă tot întrebau „Dar la matematici superioare cât ai luat?“ Așa că n-am avut ce face, și am inventat povestea asta că examinatorilor le-a luat mai mult să corecteze lucrările de la Matematici superioare decât la alte materii, pentru că era mult mai greu. Și, sincer, cred că m-ar fi crezut, dacă deșteapta de Janice n-ar fi dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
atât de obsedată să controleze totul, ca mine. Dar nu-mi pasă. Tot ce știu e că trebuie să opresc invitațiile. — N-am mai auzit de așa ceva! spune Robyn. Nu știam că există o asemenea tradiție. — Vrei să spui că inventez, sau ce? Nu! Firește că nu! Am să-i spun lui Judith, zice Robyn, ridicând receptorul și rotindu-și Rolodexul în căutarea cărții de vizită cu numărul de telefon, iar eu mă calmez, respirând încă precipitat. Simt că mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
altceva decât să fie tată, hai să facem șase copii și el o să stea acasă să aibă grijă de ei. Între timp, secretara lui sună în fiecare zi să vadă dacă Luke se simte mai bine, iar eu trebuie să inventez din ce în ce mai multe detalii aberante și tenebroase. Practic, numai ciumă n-a avut până la ora asta. Sunt atât de disperată încât ieri l-am sunat pe Michael și el mi-a promis că trece pe la noi, să vadă dacă poate face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tine. Și pe care am finanțat-o. — Ba pot. — Dar e un eveniment de importanță excepțională! Patru sute de persoane și-au confirmat participarea. Persoane importante. Prieteni de-ai mei, oameni extrem de importanți pentru fundație... — Ei, asta e, va trebui să inventezi niște scuze din partea mea. Elinor face câțiva pași spre el și văd, spre stupefacția mea, că fierbe de furie. — Luke, își dau cuvântul meu solemn că, dacă faci asta, n-am să mai vorbesc în viața mea cu tine. — Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta/ Face Dracul bidinea,/ Bidinea de văruit,/ Barba ta de zgâlțâit” <endnote id="(162, p. 173)"/>. „Barba ta de zgâlțâit” nu este doar un vers ludic și gratuit, inventat de copii, ci și reflectarea unei triste realități sociale. Domnitorul Moldovei Mihail Sturdza a semnat În 1847 un ofis care le impunea evreilor să renunțe la portul lor tradițional (caftan, straimel, barbă, perciuni etc.) și care făcea referire la brutalizările
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii imprudenți - care „se duceau la preumblare” În zona portului - cu „bucăți de iască [fumegândă], Înadins prevăzute cu o materie de aprins [= smoală]”. Era un preambul al bătăii <endnote id="(314)"/>. Se pare că, În epocă, aceasta era o distracție inventată de greci și adusă de marinari În Moldova. Iată ce Își amintește principele fanariot Nicolae Suțu, mare dre- gător În Moldova, despre modul de tratare a evreilor la Începu tul secolului al XIX- lea, Într-un oraș-port locuit de greci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
smoală și i-au dat foc ; nenorocitul a alergat să se arunce În mare ca să scape de arsură” <endnote id="(315, p. 42)"/>. Tot un grec, Teodoros, slujitor În casa boierilor Ghica În primele decenii ale secolului al XIX-lea, inventa tot soiul de farse la adresa evreilor din cartier, pentru că „nu putea să sufere pe ovrei”. Una dintre ele era să le Încâlcească barba : „Într-o seară - Își aduce aminte Ion Ghica din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a impus unei minorități etnice (sau confesionale) purtarea unui semn distinctiv, a fost primul simptom că majoritatea Îi pregătește acesteia aplicarea uneia dintre măsurile radi cale : convertirea forțată, expulzarea sau masacrarea. Stigmatele Evului Mediu Nu naziștii secolului XX au inventat stigmatul etnic (sau confesional). Cea mai veche atestare documentară de acest gen coboară până În secolul al VII-lea, când califul Omar a decretat ca toți evreii și creștinii (dhimmi, credincioși neislamici) să poarte un semn distinctiv (ghiyar), de culori diferite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de psihologie colectivă. El nu se lasă târât de preferințe oarbe, de uri ori de sentimente violente. Judecă și cântărește, e sobru, reținut, circumspect. Pasiunile nu-l mână. Aptitudini excelente pentru a deveni negustor. Ca negustor, perfecționează meseria sa ori inventează În istoria civilizației omenești epoca care se cheamă capitalism”. Între teoria lui Karl Kautsky și cea a lui Werner Sombart, Mihai Ralea era, evident, mai aproape de aceasta din urmă, considerând că „raționalismul” evreului a generat „negustoria și capitalismul”, și nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de-al lui” În băutură <endnote id="(639, p. 67)"/>. Nu Întâmplător, În limbaj popular, rachiul este numit și drachiu, iar Dracul este poreclit Horilcă <endnote id="(312, p. 121)"/>. Diavolul nu este vinovat doar pentru că, in illo tempore, a inventat băutura alcoolică, ci și pentru faptul că omul o consumă zilnic, până În ziua de azi. Conform credințelor populare, Dracul este cel care „Îl trimite [pe om] la crâșmă, să facă sfadă Între oameni” <endnote id="(259, p. 392)"/>. „Când merge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De cealaltă parte a frontului se aplicau aceleași metode barbare Împotriva militarilor evrei sau a altor „străini”. „Sunt stigmatizat : ceh, adică trădător”, spune căpitanul Klapka - personaj dintr-un roman al lui Liviu Rebreanu. „Pentru cei de seama noastră s-au inventat mitralierele din spatele liniilor, menite să ne ațâțe pofta de vitejie În caz de șovăire” <endnote id="(731, p. 65)"/>. Mai mulți scriitori au abordat după război această temă, pornind de la cazuri reale. Iată doar câteva ecouri literare de acest gen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ea. 4. Caracteristici etnice și etice Explozia descoperirilor geografice și a campaniilor comerciale din preajma și din timpul Renașterii a generat gustul descrierii țărilor și popoarelor Îndepărtate, dacă nu chiar imaginare. „Înainte de a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai Întâi inventat”, a afirmat folcloristul italian Giuseppe Cocchiara <endnote id="(307, p. 7)"/>. „Această observație inteligentă nu este lipsită de adevăr”, a comentat ulterior istoricul religiilor Mircea Eliade <endnote id="(308, p. 39)"/>. Cunoașterea străinului sălbatic sau doar exotic a dat un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
transfer de semnificație de la concret la abstract : nu doar câțiva evrei beau sângele vreunui român, ci evreii beau sângele românilor, al Întregii nații. România Însăși este ucisă ritual de către evreii antropofagi și hemofagi. Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial din Moftul român (nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea românismului ! Triumful străinismului ! !”. Comen tând votarea În Parlament a „legii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arunca ocheade letale. Capul înclinat, mina reflexivă, dreapta despicînd cu mișcări scurte aerul sau pipăind căptușeala reverelor, alura demonstrativă făceau să-i urmărești cu deosebit interes „rolul” amplu, cu monoloage artistic ritmate, cu declarații și aparté-uri, pe care și-l inventa continuu. Nelipsite de ticuri, scrisorile atestă aceste dispoziții pentru un „teatru” de un gen special, cît și, totodată, preocupările caracteristice unui intelectual polivalent, cu consecvență și profunzime ardelenească în „demersurile” sale. (1) <citation author=”Al. Husar” loc="Iași " data =”3
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de Editura Facla unde, culme a ironiei, unui roman acceptat de redactorul respectiv, directorul i-a cerut referat extern. A venit și acesta din partea lui N. Manolescu („roman excelent, original, foarte bine scris” etc.) și sînt curios ce o să mai inventeze. încît nu-i mirare că te copleșesc tristețile și dacă ai putea te-ai lăsa de scris. În plus tot soiul de neplăceri din pricina cronicilor. Aurel Rău s-a supărat că nu i-am lăudat cartea , Virgil Ardeleanu că n-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
erau și serviciile, indispensabile oricărei armate din lume și aici trebuie amintită bucătăria de campanie care nu era numai o simplă sobă ci mai avea și numeroase care și căruțe cu provizii iar cum frigiderul sau lada frigorifică nu se inventaseră Încă, animalele de sacrificiu urmau oastea În cirezi sau turme. Inevitabil, se Înregistrau și decese ale acestora și tocmai la acestea se referea adresa nr.3960/22 mai 1877, trimisă de Prefectura Fălciu Poliției locale: „În consecința notei telegrafice ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și un reprezentant al opoziției În persoana profesorului Victor Popovici (PNȚ - Maniu & Mihalache) În rest, numai candidați ai Blocului Partidelor Democrate (BPD). s. Curentul sionist, În creștere Scopul pentru care Gheorghe Gheorghiu Dej și membrii evrei ai partidului comunist au inventat comitetele democratice evreiești, era grav amenințat de neputința liderilor locali de a atrage În mrejele lor populația din această minoritate. Desele rateuri Înregistrate la Huși și Răducăneni de către conducătorii bolșevici, erau Înregistrate conștiincios În rapoartele lor de activitate. Astfel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și imense lipsuri, semnatarul acestui raport, Iancu Gutman, inserase la secțiunea „Sarcini economice” numai propoziția „Lupta pentru ajutorarea populației evreești nevoiașe”, fără nimic concret. a.a. Topoare În capetele „agitatorilor” Datorită unei campanii uriașe de asmuțire a populației Împotriva „reacționarilor” inventați de comuniști, țara se Împărțise În două tabere: prima, cu o pondere mică, se decisese să se abată la stânga pentru a Împărți pari, pumni și stâlpi rupți din garduri pe șalele „dușmanilor de clasă”. A doua, cu foarte mulți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
CDE” pe această lună. Pe 13 martie 1949 urma a avea loc un mare miting În sala Teatrului județean din Huși și În dorința lor de a aduna cât mai mulți gurăcască, organizatorii bolșevici de ambele nații, română și evreiască, inventaseră altă trăsnaie demagogică și mincinoasă: „(...) La Partid au fost pregătite și instruite echipe de agitatori În număr de 4, din tovi evrei și neevrei, care au plecat pe teren pentru a duce munca de lămurire și agitație În vederea meetingului”. În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]