12,849 matches
-
în lumea umbrelor, ne amintim cu respect și pietate de cel care a fost marele om de spirit, părintele stavrofor Gheorghe Ciuche. CĂMINUL CULTURAL Căminul cultural este o instituție cu multiple și complexe sarcini educative și cultural- artistice, menite să lumineze mințile și să încălzească sufletele oamenilor satului, tineri și vârstnici, să le întregească cunoștințele și să le șlefuiască caracterele. Este o instituție de educație permanentă, de la care radiază către toți locuitorii satelor rigoarea științei și lumina cărții, sfatul de viață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cultul moșilor și strămoșilor. Pe plan local, obiceiul de a lăsa pe patul de moarte moștenire copiilor diferite bunuri sfaturi, mari secrete este practicat și astăzi. După ce își dădea obștescul sfârșit, în mână cu o lumânare aprinsă, care să-i lumineze calea „dincolo”, defunctul era spălat de regulă de către două persoane care nu aparțineau familiei acestuia, după care era îmbrăcat cu haine noi și așezat în sicriu. Se confecționa o lumânare din ceară, având lungimea celui decedat (numită „toiag”), ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obicei era prezent în satele Onceștii Vechi, Taula și Bărboasa. O altă tradiție e mersul la fântână, obicei întâlnit mai ales în Tarnița. Un grup de fete cu lumânări în mână se duce la fântână și, pe rând, se apleacă luminând fața apei cu lumânarea. Dacă le era dat să se mărite, fetele zăreau pe luciul apei chipul ursitului. Tot în Tarnița, fetele care vroiau să știe când se vor mărita făceau niște turte pe care le însemnau și le așezau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu o lumânare uriașă în mâna dreaptă, preotul cheamă credincioșii să „ia lumină”. Se înconjoară biserica de trei ori, preotul rostește „Hristos a înviat!”, iar credincioșii răspund: „Adevărat a înviat!”. După acest ceremonial, urmează slujba de Înviere. Toate mormintele sunt luminate, pentru a aduce și celor plecați din lumea viilor, lumina credinței. Se aprind lumânări la toate mormintele, chiar și la cele părăsite, pentru ca nici un suflet să nu fie lipsit de lumină în noaptea de Înviere. Femeile sau alt membru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mic roman seamănă cu genul viziunilor specific medievale. Corbaccio, prin duritatea sa abruptă, marchează un hiatus față de atitudinea senină a creațiilor tinereții, este scris ca un fel de exemplu moral în care dragostea nu înnobilează, ci corupe, pervertește, devalorizează, nu luminează, ci înnebunește, duce la pierderea rațiunii. Remarcăm o fermă respingere a iubirii ca pasiune. Donna angelicata din 1025 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 530. 1026 Alexandru Balaci, op. cit., p. 124. 1027 Judith Serafini Sauli, op. cit., pp. 90-91. 275 tradiția spirituală anterioară
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prea scurt pentru a avea vreo influență. În unele cazuri, se observă (cu condiția să se acorde multă atenție) o „deșteptare” a planetei tranzitate, dar numai În cazul conjuncțiilor. Soarele În trecere peste un punct sensibil al temei Îl va lumina, Îl va pune În evidență, dar numai trecător; acest punct devine, pentru o zi sau două, un subiect de interes, de preocupare; va fi În prim-plan (doar dacă, În același timp, nu are loc un tranzit mai important, care
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fapt, asemenea magazine ilustrate sunt doar niște vehicule pentru reclamă și conținutul lor este indiferent celor ce le realizează. Câteodată ei mai mistifică și vreo scrisoare de la pretinse cititoare care mulțumesc revistei pentru că le-a deschis ochii și le-a luminat calea. Exact ca în cazul „mulțumirilor” adresate ghicitoarelor în rubricile de mică publicitate. De altfel, nici revistele destinate doamnelor nu ocolesc paranormalul și magia. O revistă fără horoscop ar fi dezonorată! Dar caracteristica principală a revistelor pentru doamne este, m-
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
se aflau în relații prea bune cu ea, deoarece conducătorii 96 gazetei erau politicieni iar G. Tutoveanu nu făcea politică” - scria George Damaschin în articolul „Academia Bârlădeană” din Bârladul de odinioară și astăzi - ceea ce noi am demonstrat tocmai contrariul... * Lumina Lumina, organ al Partidului Conservator, apare la 27 septembrie 1900, o dată pe săptămână, 48x33 cm. , 6 lei anual, 10 bani numărul, redacția și administrația la Tipografia G.V. Munteanu - Bârlad, iar cu numărul 2 la Tipografia „Comercială” Bârlad, până la 17 decembrie 1900
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sau roșața”, dar și o rubrică literară cu „Cei doi frați”, nuvelă de Tolstoi, proverbe, poezii, știri din țară, știri mărunte, întâmplări, din străinătate, vorbe drepte - ca acestea: „Omul este regele tuturor viețuitoarelor, nu trebuie să fie însă asupritorul lor”; „Luminează și te roagă: lucrul și rugăciunea fac pe om 98 fericit și înțelept”. Au mai apărut articolele: „Un mare rău: traiul fără cununie”, „Cultul religios la sate”, „Basarabia nu se rusifică” - de Radu S. Dragnea, poezii și cugetări după Anton
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tine - aleargă”, „Domnița Rucsandra” etc. Cât privește poezia Portret publicată în Propag anda... la 11 ianuarie 1909 ea are povestea ei: ...” Cu ani în u rmă vorbisem cu bătrânul poet George Tutoveanu despre ea. Frumo asa doamnă (Natalia Negru n.n.) luminase unele șezători literare ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul, ca să le numim doar pe cele de lângă Tecucii ei. Atunci am aflat că dulcele maestru îi păstrase
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Afișe cu litere mari anunțau la Bârlad: „joi 25 martie 1893 apare ziarul săptămânal „Steaua"; scrie și Paloda din 28 martie și detalia: „Steaua" a apărut, într-adevăr, e bine venită 173 și salutată ca pe un astru menit a lumina pe bugetofagii locului", numai că pentru că apărea „în săptămâna patimilor și reprezentând opoziția, pentru că cei „trei crăișori ai săi, unul era conservator de baștină" și „avea drept scop să se mențină în funcția de revizor școlar, gras plătită din bugetul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lea, despre care A.D. Xenopol scrisese: „Constituie una dintre lucrările cele mai însemnate ce s‐au scris în timpul din urmă asupra trecutului vieții românești. Ar fi cea mai mare pierdere și o adevărată crimă ca această lucrare să nu vadă lumina zile i.” Iritat de atitudinea unor membrii ai Academiei Române, Nicolae Iorga lansează în presă un apel către marele public și intelectualitate pentru a subscrie 200 abonamen te a 20 lei prețul 205 unui volum. Printre primii care subscriu se num
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vârstele. Al celor pentru care a realizat aproape 160 de emisiuni săptămânale, aducându-le în case imagini apropiate. La aniversarea a trei ani, dorim colegilor de la tânărul și ambițiosul TV Vaslui și mai multă aplecare asupra realității, oferind speranțe și luminând imagini tot mai vii, autentice, cuprinzătoare, așteptate și apreciate de telespectatori. Și, bineînțeles, la mulți ani ! (ADEV|RUL Vs., An IV, nr. 425, 21-23 decembrie 1993) tele ine scu mu (OF săr sin înf Va bin ech de com col
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nr. 20 (798), joi, 11 iunie, 2009) Distinse Domn Dumitru V. Marin <<în sfârșit, m-a învrednicit bunul Dumnezeu și am consemnat CARTEA, în ziarul "Lumina", cotidian de inspirație creștină (proiectul, vechi, al actualului Patriarh al României).>> Cordial, Lucian Vasiliu. Luminați-vă fața: Imagine, sunet, carte Stau și mă întreb, câteodată, drăgăliță, Doamne, cum ar procedat hâtrul Ion Creangă în anul de grație 1990, dacă ar fi avut posibilitatea să deschidă o „afacere", respectiv un post de televiziune, la Târgu Neamț
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
condeier (între altele, monografia despre Liceul centenar „Mihail Kogălniceanu", precum și scrierile dedicate folcloristului antebelic Tudor Pamfile). Masivul volum cuprinde documente, fotografii, reacții (de toate felurile, de la președinții României la texte diverse, publicate în presa locală), cu gândul, explicit, de a lumina temeinic, un timp, o instituție nouă în era informaț ională, atât de discutată și de disputată, dar atât de utilă în demersul ei mai puțin conjunctural (chiar dacă se află într-un fel de competiție cu telefonul mobil, internetul și sfânta
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și municipiul Vaslui „sunt astăzi și altceva decât locuri unde nu se întâmplă nimic". Inclusiv, adaugă profesorul, un fost deputat de Vaslui este acum președintele țării... Prin alcătuitorul ei vrednic, monografia a apelat la varii tipuri de documente, pentru a lumina cât mai bine întregul travaliu: mesaje de sărbătoare (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Nicolae Văcăroiu etc.), un scurt istoric al Vasluiului (monumente, biserici, școli etc.), acte constitutive privind "Comitetul pentru radio și televiziune locală", fragmente din emisiuni, bilanțuri contabile, autografe pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și în Grecia de infrastructură, dar ce-am văzut în Elveția e și mai uimitor: rețea de drumuri perfect pusă la punct, asfaltate fiind și cărările care "scurtează" curbele ! Tuneluri, de la câțiva metri și până la 17 kilometri (cu sisteme de luminat, aerisire, ghidaj), șosele cu 2-8 benzi de circulație și cu ziduri de protecție, supraveghere electronică a traficului, lipsa oricărui polițist în decor, indicatoare (inclusiv presemnalizare)... și mii de km de autostrăzi. Poluarea este redusă la maximum, nici măcar benzina cu plumb
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
creează apoi o altă frecvență și rezonează cu următoarea moleculă sau cu următorul grup de molecule, În stadiul următor al reacției biologice... Atât moleculele specifice, cât și legăturile intermoleculare emit frecvențe specifice, care pot fi detectate la miliarde de ani lumină distanță cu ajutorul celor mai sensibile telescoape moderne. Aceste frecvențe au fost acceptate de către fizicieni, Însă, nimeni din comunitatea biologică” . Concluzia inevitabilă este că moleculele vorbesc unele cu altele prin frecvențe electromagnetice. Se pare că, de fapt, Câmpul Energetic al Punctului
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care învinge cel puternic și corect, Olimpiada de iarnă de la Salt Lake City a fost transformată de ruși într-o confruntare politică, o confruntare de sistem, din care au ieșit - nu se putea altfel - învinși. Molozul acesta ideologic a fost luminat de victoriile norvegianului Bjoerndalen la biatlon, de prestația italiencei Stefania Belmondo în competițiile de schi, de evoluția strălucită a lui Alexei Iagudin la patinaj artistic. Acesta din urmă, stabilit de câțiva ani în Statele Unite, dar evoluând în continuare pentru Rusia
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
savante permutări de nume, de date, de Întâmplări, precum și un labirintic sistem de pseudonime, pentru a asigura secretul atât de delicatei operațiuni), el nu poate fi separat de opera „vizibilă” a scriitorului. Dimpotrivă, În nu puține cazuri, creația e altfel luminată prin lectura jurnalului. Postimpresionismul din unele romane ale Virginiei Woolf este perceput diferit prin prisma jurnalului care descrie cu o acuitate halucinantă raporturile autoarei cu lumea. „Tulburarea” peisajului narativ din Valurile sau din Spre far sunt contraponderea, În regimul fictivului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
societate rurală, paseistă coexistă cu insule de societate informațională postindustrială etc.). Și tot atît de evident este și faptul că un vînt puternic a măturat multe certitudini: ideologii, sisteme, doctrine, dogme. În formula lui Alexis de Tocqueville trecutul nu mai luminează viitorul; trăim o perioadă de tranziție, mai bogată în aporii și incertitudini decît în evidențe. 10.2. Mass-media. Caracteristici structurale, socio-semiotice și rituale Model comportamental, spațiu de evaziune, instrument al afilierii (profesionale, etnice, de gen etc.), mass-media confirmă identitatea contribuind
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și la exacerbarea distinctivității, la căutarea dramatică a propriei identități naționale, de grup, sexuale etc. Recursul la identitate devine obligatoriu în momentele de ruptură, de criză, cînd comunitatea revine la miturile fondatoare, la referințele verticale ale memoriei colective pentru a lumina referințele orizontale ale lui "aici și acum" (cf. și Gina Stoiciu, 1997:194). Paul Ricoeur prezenta în Temps et récit construirea identității ca o operație narativă; pornind de la analiza autobiografiei, el constata că istoria unei vieți este refigurată de toate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evoluția umanității și pentru reperele care o pot susține e o constantă urmărită atât în opera literară cât și în eseuri sau în cronica de familie a scriitoarei, acestea alcătuind împreună o lume omogenă, unde documentul și imaginarul își răspund, luminate de valorile rezistente, nostalgic dorite mai mult decât atinse cu certitudine. Un exercițiu de interpretare specifică e cel al Ruxandrei Cesereanu privind modelul erotic-cognitiv propus de Hadrian, urmărit în mersul său dinspre iubirea pentru ființa întreagă, trup și suflet, trecând
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
este dominat de o profundă interioritate, fascinantă pentru ceilalți. Îl cunoaștem pe Nerjin urmărind discuțiile pe care le poartă cu diferite personaje. Discuțiile sale cu Sologdin, cu Rubin și cu bătrânul Spiridon, precum și cea esențială pentru destinul său, cu Iakonov, luminează personajul din diferite unghiuri. Prietenia cu Sologdin se întemeiază pe o relație în care Nerjin, aflat în cursul unui proces de dezvoltare spirituală, învață să-și apere libertatea interioară și să nu aibă încredere în nimeni și evoluează spre eliberarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
10, ni se spune că Dumnezeu a fost cel care a voit convertirea centurionului, probabil datorită apropierii sale de creștinism (cf. Fap 10, 1-2), trimițând la el un înger pentru a-l îndemna să primească botezul. Tot El l-a luminat și pe apostolul Petru aflat la Iope printr-o viziune, insistentă și graduală, prin care îi cerea să înțeleagă puterea Crucii și a Evangheliei și să depășească datinile iudaice strămoșești; i-a impus să meargă în casa centurionului, care tocmai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]