9,370 matches
-
, întâlnit și sub forma Ialpuh (în , în ) este un liman fluviatil natural cu apă dulce, situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabiei. Denumirea sa actuală este tătărească ; pe hărțile vechi precum cea a lui Dimitrie Cantemir din "„Descriptio Moldaviae”", apare sub numele de „Răsuna”, probabil în relație cu larma broaștelor, numeroase în
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
unui mare număr de pești, precum și a multor păsări acvatice. În ultimii ani, ca urmare a scăderii nivelului de utilizare a îngrășămintelor minerale și a pesticidelor în agricultura din Republica Moldova, situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
7-8 cm înălțime. În zonele de câmpie, cum sunt împrejurimile lacului Hazen, fiordul Tanquary și zona golfului Lady Franklin, unde umiditatea se păstrează pe cea mai mare parte a sezonului de creștere a plantelor, se întâlnește o vegetație tipică de luncă. În ceea ce privește mamiferele terestre, în Parcul Național Quttinirpaaq, reprezentativ pentru condițiile insulei Ellesmere, se găsesc urși polari, lupi arctici, vulpi polare, hermeline, boi moscați, reni Peary, iepuri polari și lemingi gulerați. Mamiferele marine de pe coaste și din vecinătatea lor includ foci
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
(numită popular călugărița) este o insectă din familia "Mantidae". Se întâlnește în lunci, stepe, la liziera pădurilor, preferând povârnișurile uscate și însorite. Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul bucal de tip rozător. Antenele sunt lungi, filiforme. Picioarele sunt bine dezvoltate, cele anterioare fiind înzestrate cu spini. Aripile anterioare sunt înguste și tari, iar
Mantis religiosa () [Corola-website/Science/313418_a_314747]
-
flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea central-nordică a României, pe teritoriul administrativ al județelor: Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Mureș (pe teritoriile administrative ale comunelor Lunca Bradului, Răstolița și Stânceni); cea sud-vestică a județului Suceava (pe teritoriile comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei și al orașului Vatra Dornei); cea nord-vestică a județului Harghita (pe teritoriul comunei Bilbor și al orașului Toplița); și cea
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
m înălțime deasupra talvegului văii, cu numeroase peșteri ale căror intrări sunt situate la înălțimi diferite față de talvegul văii. Cheile Carașului se numără printe cele mai lungi și sălbatice chei din România și reprezentând două sectoare de chei despărțite de Lunca Prolazului, loc în care versanții s-au retras pentru a face loc celor câtorva sălașe și gospodării de pe malurile râului Caraș. Aceste chei formează unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din sud-vestul României având forma unor canioane care cuprind nenumărate
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
fața interioară. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, și se deschid în lunile iunie-august. Fructele sunt cărnoase, compuse, roșii și acrișoare la început, negre și dulci când sunt coapte. Se întâlnește la marginea pădurilor, în poieni, în tufișuri, în lunci și de-alungul apelor curgătoare, în zone deluroase din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și America de Nord. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cu originea în Orient, mărturiile asupra folosirii ei în medicină datând din vremea lui Hippocrate, secolul al IV-lea
Mur () [Corola-website/Science/313791_a_315120]
-
în 1931 în Mexic și regizează “Que viva Mexico”. Filmează 60.000 de metri de neagativ. Producătorul Sol Lesser cumpără materialul și-l compune într-un film pe care Eisenstein nu-l recunoaște. Întors în Rusia începe să lucreze la “Lunca Beijinului”, dar nu-l termină deoarece este criticat pentru avântul destructiv din film. Filmele lui Eisenstein, atât de atente să vadă în colectivitate și în masă adevăratul erou al propriei sale țări, sunt exemple de refuz al cultului personalității.
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
, comuna Lunca, județul Mureș, datează din anul 1723 . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Băița se poate aprecia ca datând din secolul
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
, comuna Lunca, județul Mureș. Nu se cunoaște data la care a fost construită dar se estimează că această biserică a fost edificată în secolul XVIII. Biserica a fost demolată. Planul bisericii era dreptunghiular, absida altarului decroșată, cu 5 fețe. Naosul și pronaosul
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
5 km, între satele Târșiței și Dobrușa nu este exprimată. Pantele sunt concave și convexe, abrupte, dezmembrate de vâlcele și ravene, cu înălțimea de 100-200 m, versantul stâng este acoperit cu vegetație de stepă, iar cel drept valorificat (terenuri arabile).Lunca este bilaterală, cu lățimea de 100-150 m, în aval de s. Târșiței în multe locuri lipsește, în buna parte deschișă, uscată, cu vegetație de pajiște, lângă s. Târșiței - arată. Albia este șerpuitoare, fără ramificații, cu lățimea de 5-8 m (lățimea
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
străbătut de râul Soloneț, afluent al râului Suceava. El se află la o distanță de aproximativ 20 km de orasul Suceava. Tradiția consemnează existența în Soloneț a mai multor biserici. O primă biserică de lemn ar fi fost clădită în lunca râului Soloneț, aceasta fiind strămutată în urma deselor năvăliri tătare. Cu prilejul unei astfel de năvăliri, sătenii ar fi aruncat clopotele bisericii în fântână pentru a nu fi capturate de tătari. O altă biserică este menționată în uricul din 15 martie
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
partea de sud-vest a regiunii Odesa, în Câmpia Dunării. El este cel mai îndepărtat raion de centrul regional Odesa, de care îl desparte o distanță de 300 km. Raionul ocupă un teritoriu înconjurat de ape (Dunărea și lacurile dunărene de luncă) pe o mare porțiune. Raionul Reni este străbătut la limita de sud de fluviul Dunărea (care este frontieră de stat între Ucraina și România), iar pe teritoriul său se află mai multe lacuri de câmpie cum sunt Cahul, Cartal, Cugurlui
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
, comuna Racovița, județul Timiș datează din secolul XVIII (1778). Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Căpăt intră în componența comunei Racovița din Lunca Timișului. Este situat la 10 km de Buziaș, la marginea pădurii Dumbrava care odinioară făcea parte din vestiții codri de stejar ai Silagiului și care până la sfârșitul secolului al XVIII-lea acoperea o suprafață de câteva mii de hectare, Prima
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
biserica este într-o stare avansată de degradare putând să se prăbușească în orice moment. În urmă cu câțiva ani Muzeul Țăranului Român a dorit să cumpere această biserică, care ar fi intrat în custodia lui ca și bisericile de la Lunca (Hunedoara) sau Groșii Noi (Arad). Atunci localnicii au refuzat, lucru regretat acum, comunitatea locală, extrem de săracă, nu poate întreține această biserică. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, încă un monument de spiritualitate românească va dispare.
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
, în limba noastră Covurlui (nume comănesc sau tătăresc întâlnit și în județul Galați), sau Cuhurlui (în , în ) este un liman fluviatil natural cu apă dulce, situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabia. El se află în regiunea Odesa din sud-vestul Ucrainei, în apropiere de Delta Dunării. se află la granița a două raioane din regiunea Odesa: Ismail (partea de est) și Reni
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
nitratelor și nitriților) soldat cu otrăvirea în masă a peștilor, racilor și a vegetației acvatice. În prezent, sunt luate periodic măsuri pentru a curăța lacul de sedimente și a îmbunătăți starea ecologică în bazinele limanlor Ialpug și Covurlui. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Covurlui dispune de o bogată vegetație acvatică (stuf, papură de baltă). În tufișurile de pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al lacului este o colonie de
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
Nalba mare (Althaea officinalis) este o plantă erbacee, bianuală sau perenă, din familia Malvaceae, cunoscută sub denumirile populare de : "nalbă albă, nalbă bună, nalbă de câmp, nalbă de luncă, rujă". Plantă erbacee, bianuală sau perenă, cu tulpină dreaptă, înaltă de până la 1 m, ramificată și acoperită cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinișoare violete, frunze lung-pețiolate, verzi-albicioase și catifelate datorită perilor foarte deși. În flora spontană
Nalbă mare () [Corola-website/Science/323471_a_324800]
-
sepalele sunt unite. Fiecare petală are spre exterior o expansiune foliacee (unguiculă). Săpunărița înflorește în lunile iunie-septembrie. Frunzele sunt eliptice, opuse, au 3 nervuri pe partea inferioară. Fructul este o capsulă. Săpunărița crește pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, râuri, prin lunci, în locuri nisipoase. Este răspândită în zona de deal și de șes. Se recoltează în al doilea an de vegetație, luna august: rizomul cu stolonii și rădăcinile ce pornesc de pe rizom (Saponariae rubrae radix). Are gust dulceag mucilaginos - amărui și
Săpunăriță () [Corola-website/Science/323502_a_324831]
-
de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Podișul Dobrogei (sau Munții Dobrogei) este situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extracarpatică, având aflorate cele mai vechi structuri geologice și morfologice din România.
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
și o oaste moldovenească condusă de Ștefan cel Mare, luptă rămasă în istorie ca Bătălia de la Podul Înalt. Locul bătăliei se află pe teritoriul satului Băcăoani din sudul orașului Vaslui, în valea râului Bârlad. Ca urmare a topirii zăpezilor, întreaga luncă a Bârladului era plină de băltoace, transformând locul bătăliei într-o mocirlă. În plus, în acea zi a fost o ceață densă, care a micșorat mult vizibilitatea pe câmpul de luptă. Terenul și vremea au constituit avantaje pentru Ștefan cel
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
aici, în conacul de la Corcova, a scris Mihail Sebastian (http://www.cafeneaua politica.ro/restituiri.htm) piesa “Steaua fără nume” pe care o botezase inițial “Ursa Mare” și ale cărei fapte și eroi au fost rupte din realitatea așezărilor din Lunca Motrului. Marele dramaturg consemna în mai 1943: În trăsură, între Corcova și Strehaia am văzut o sumă de lucruri noi pentru romanul meu viitor. Ion Minulescu le-a dedicat gazdelor sale poezia “Pianissimo”, iar Ion Pillat a scris aici versurile
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
să aibă 198 de kilometri, o lățime la baza de 20 de metri și o adâncime de 7 metri. Construirea canalului va aduce beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigații în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundații în lunca Șiretului și utilizarea să că ruta pentru transportul naval de mărfuri. În prezent lucrările avansează într-un ritm foarte lent, deoarece finanțarea este mult sub nivelul necesar. În anul 2012 se estima că pentru realizarea proiectului ar fi nevoie de
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
nu se specifică anul construcției. Poetul Vasile Alecsandri și-a exprimat în testamentul său din 20 septembrie 1886 dorința ca soția sa să construiască o bisericuță în curtea casei, unde să fie înmormântat, folosindu-se la ridicarea ei lemnul din lunca Siretului. El a murit la 22 august 1890 de cancer la plămâni și la ficat. După ce i s-a făcut o autopsie într-o cameră aflată în spatele casei, trupul său a fost îmbălsămat și așezat în sicriu dublu, din metal
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]